PNL se pregătește, săptămâna aceasta, de Congres. Un eveniment politic cu final anunțat, în care unicul candidat la președinția partidului este premierul Ilie Bolojan. În ciuda aparentei liniști, în interiorul PNL se poartă negocieri dure, iar discuțiile sunt extrem de aprinse. Liderii vechi încearcă să își mențină pozițiile de influență în viitorul PNL. Cu toate acestea, noul val domină. Una din marile schimbări din noul PNL va fi organizația de București, care va trece în coordonarea lui Dacian Cioloș.

PNL București în disoluție, imediat după Congres

Cu doi primari de sector și un primar general interimar, organizația PNL București pare puternică. În realitate însă, liberalii continuă să scadă în intențiile de vot ale bucureștenilor. Astăzi, potrivit celui mai recent sondaj CURS, formațiunea liberală se clasează abia pe locul 4 în Capitală, în spatele USR, AUR și PSD.

Trendul descendent al liberalilor în preferințele electoratului din București este în opoziție cu trendul național al PNL, unde partidul crește. Dar este de înțeles: numărul membrilor activi ai PNL este de ordinul zecilor, în orașul în care numărul votanților este de ordinul sutelor de mii. Mai mult, PNL București se află într-o profundă criză de identitate și de lideri locali credibili.

În schimb, organizația liberală din Capitală este campionă la numărul de sinecuri. Cum distribuirea acestor sinecuri se face din pixul președintelui de organizație politică, schimbarea va începe exact cu aceștia, imediat după Congres, potrivit unor surse politice.

Organizația PNL București a fost cedată, la negocierile pentru fuziunea cu REPER, în responsabilitatea lui Dacian Cioloș.

Dragoș Pâslaru, viitorul președinte al PNL București. Agreat de Ilie Bolojan

Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu moțiunea prin care asumă că dărâmă sinecuri și privilegii. O măsură nepopulară printre actualii liberali și cu șanse mici de reușită, în lipsa sprijinului filialelor.

Bucureștiul este deja o piatră de moară, care atârnă greu în procesul asumat de reformă: organizație politică slabă, cu multiple vulnerabilități ale oamenilor (membri de partid – n.red.), multe sinecuri și reticență la schimbare.

Argumentele pentru care organizația PNL București a fost transferată total la REPER:

O nouă conducere, pliată pe platforma de imagine a liderului Ilie Bolojan pentru a consolida planul de măsuri asumate.

Eliminarea riscurilor de boicot din partea liderilor locali în implementarea noilor politici.
Șansă mai mare de reformă și revenire în opțiunile electoratului.

Lipsa de încredere a lui Ilie Bolojan în actualii președinți de organizații din București (excepție este doar Ciprian Ciucu, nepopular și el printre liberalii care conduc astăzi Bucureștiul).



foto credit: Dragos Pislaru, Facebook

Soluția pentru București a rezultat în timpul negocierilor de fuziune a PNL cu REPER. Dragoș Pâslaru – actualul ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Bolojan – are cele mai mari șase pentru a prelua PNL București. Pîslaru are o relație apropiată cu Dacian Cioloș, de care este alături din anul 2015.

În coordonarea organizației PNL București va fi implicat și Octavian Berceanu. Fostul șef al Gărzii de Mediu și-a anunțat deja candidatura la Primăria Capitalei.

Compromisul Hubert Thuma

Oficial, la șefia PNL București este Sebastian Burduja. În realitate, organizația liberală din Capitală este condusă de Hubert Thuma, președinte al PNL Ilfov și al Consiliului Județean Ilfov.



Foto credit: pagina Facebook, Hubert Thuma

Liderul PNL Ilfov s-a implicat activ în desemnarea președinților de organizații liberale din București, precum și în susținerea cadidaturii lui George Tuță la Primăria Sectorului 1. De asemenea, majoritatea posturilor de conducere a instituțiilor publice din Capitală sunt ocupate de oameni din siajul liderului liberal. Este vorba despre poziții în Consilii de Administrație, directori de instituții sau companii municipale. Acei oameni, cu acele funcții care au intrat în vizorul lui Ilie Bolojan.



În fața noii schimbări, reticența a fost pe măsură. Pentru a ”manageria” pierderile s-au purtat dure și îndelungi negocieri pentru ca Hubert Thuma să își păstreze influența în București, din poziția de lider. El se află pe lista celor opt vicepreședinți regionali care urmează să fie votată la Congresul PNL din 12 iulie 2025. Poziție din care va continua să conducă politic și Capitala.

Oficial, rezultatele politice îl califică pe Thuma pentru această poziție. În realitate, menținerea poziției lui Thuma este meritul bunelor și vechilor relații ale lui Eduard Helvig cu Dacian Cioloș și Ilie Bolojan.

Chiar dacă liderul Partidului National Liberal Ilfov își menține poziția de lider regional, schimbarea președinților de organizații ale Sectoarelor Capitalei va avea loc. Rezultatul negocierilor pentru București a primit și o denumire, potrivit surselor politice: Compromisul Hubert Thuma.

Fuziunea PNL cu REPER și Forța Dreptei, în toamnă

Surse politice apropiate discuțiilor au declarat pentru ”Evenimentul Zilei” că Partidul National Liberal se află ”într-o etapă foarte avansată” de negociere pentru fuziunea cu REPER și Forța Dreptei.

Pe masa negocierilor PNL-REPER se află și susținerea lui Dacian Cioloș la șefia Serviciului Român de Informații, în cazul în care acesta obține nominalizarea președintelui Nicușor Dan.

În cazul Forța Dreptei, negocierile vizează poziții politice importante în organizațiile din județul Timiș, dar și în București (în zona Organizației PNL Sector 3).

Fostul lider PNL Ludovic Orban a declarat, marţi, la Parlament, că actualul premier desemnat, Dacian Cioloş nu are nicio şansă să formeze o majoritate parlamentară, chiar şi cu susţinerea parlamentarilor care îl susţin pe el în Legislativ şi a acuzat conducerea PNL, în frunte cu Florin Cîţu, că este în Opoziţie faţă de interesul României.

”Dacian Cioloş nu are nicio şansă să formeze o majoritate parlamentară, care este formată din 234 de parlamentari. Nu există această şansă şi eu am considerat întotdeauna că trebuie să respecţi principiile democratice. PNL este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari şi acordul coaliţiei consfinţeşte acest drept. Nu eu sunt vinovat că PNL a renunţat la acest drept”, a spus Orban. El a precizat că, chiar şi dacă parlamentarii care îl susţin ar vota Guvernul Cioloş, tot nu ar avea nicio şansă.

”Aripa Cîţu este în Opoziţie faţă de interesul României. Nu găsesc nicio explicaţie raţională pentru comportamentul preşedintelui”, a spus Orban, arătând că ”efectele inacţiunii sau a acţiunii preşedintelui din ultimeme trei luni se văd în cota din sondaje, pentru că PSD, AUR, chiar şi USR a crescut, şi singura formaţiune care a căzut în sondaje este PNL.

Ludovic Orban a mai spus că este pentru prima oară când sunt întrunite condiţiile politice şi parlamentare care să ducă la declanşarea anticipatelor, şi a arătat că şi cei de la USR îşi vor dori anticipate, pentru că va fi clară ruptura dintre conducerea actuală a PNL şi USR, după această desemnare a lui Dacian Cioloş, care nu va fi susţinută de liberali.

Dacian Cioloș a fost ales președinte al USR PLUS, cu 19.603 voturi (50,9%) față de 18.908 voturi (49,1%) pe care le-a obținut contracandidatul său, Dan Barna. Voturile membrilor USR PLUS în turul al doilea au fost exprimate online. 

După primul tur, încheiat pe 23 septembrie, au rămas în competiţie copreşedinţii Dan Barna și Dacian Cioloş ultimul având un avans de două procente.

La primul tur de scrutin au votat online, prin intermediul unei platforme securizate, 32.815 dintre cei 44.114 membri cu drept de vot (reprezentând 74,4% din total).

Dacian Cioloș a obţinut 15.111 voturi (46%), Dan Barna 14.404 voturi (43,9%), iar Irineu Darău 3.300 de voturi (10,1%).

Competiția dintre cei doi nu a fost lipsită de contre și chiar de acuze privind manipularea sistemului de vot electronic.

Congres USR PLUS în weekend
Rezultatul scrutinului online urmează să fie validat de Congresul USR PLUS, care va avea loc în zilele de 2 şi 3 octombrie, la Romexpo, în Bucureşti.

„La congresul USR PLUS participă doar persoane vaccinate, conform unei decizii din iulie a Biroului Naţional, dar în având în vedere situaţia epidemiologică şi restricţiile de organizare a evenimentelor publice, USR PLUS îşi asumă respectarea regulilor şi a decis organizarea congresului în sistem hibrid”, reiese dintr-un comunicat USR PLUS, potrivit Agerpres.

În prima zi a congresului vor fi prezenţi la Romexpo copreşedinţii USR PLUS, membrii Biroului Naţional, echipele care candidează la Biroul Naţional şi care vor susţine prezentări, invitaţi internaţionali, comisia electorală, staff-ul tehnic şi presa. În sală vor fi maxim 150 de persoane simultan, care vor respecta regulile de distanţare socială şi vor purta mască obligatoriu. Cei 1200 de delegaţi care vor vota în cadrul congresului componenţa noului Biroul Naţional vor veni la locul respectiv împărţiţi pe fluxuri orare pentru a-şi exercita votul, menţionează sursa citată.

În a doua zi a congresului, 3 octombrie, dezbaterile privind modificarea statutului USR PLUS vor avea loc într-o şedinţă exclusiv online.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, duminică, la Iaşi, că nu este luată în calcul varianta înlocuirii actualului premier Florin Cîţu cu unul din partea USR PLUS, şeful liberalilor menţionând că „există un acord de coaliţie”.

Declarațiile vin în contextul în care Dacian Cioloș a declarat vineri la Cluj că cea mai bună modalitate prin care USR PLUS se poate asigura că vor fi făcute reforme e ca formațiunea politică să propună viitorul premier. Premierul Florin Cîțu a vorbit ulterior despre această propunere, subliniind că este „neserioasă”.

În caz contrar, dacă reformele nu vor fi garantate de un premier al USR PLUS, formațiunea politică ar trebui să treacă în Opoziție, a mai spus Cioloș vineri într-o dezbatere cu ceilalți candidați la șefia USR PLUS, Dan Barna și Irinel Darău.

Întrebat dacă Florin Cîţu ar putea fi înlocuit cu un premier din partea USR PLUS, Ludovic Orban a spus: „Nu există această ipoteză”.

Liderul PNL a arătat că „refacerea coaliţiei se face pe baza acordului existent, eventual se pot completa anumite lucruri care nu au funcţionat”.

„Ştiţi cum e, importanţi sunt oamenii care pun în practică regulile convenite, indiferent că ele sunt legi, hotărâri, acorduri, statute, şi aşa mai departe. Dacă oamenii sunt oneşti şi respectă regulile, lucrurile funcţionează. Despre asta este vorba: despre încredere reciprocă, despre comunicare, de respectul faţă de ceilalţi parteneri în cadrul guvernării, şi până la urmă de respectarea planului comun care este în planul de guvernare care a fost prezentat în faţa Parlamentului României şi votat”, a menţionat Ludovic Orban.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care, vineri, la Cluj, în cadrul unei dezbateri cu ceilalţi candidaţi la şefia USR PLUS, Dacian Cioloş a declarat că nu mai vrea ca „USR PLUS să fie în umbra PNL”.

În cadrul şedinţei de duminică a Colegiului Director Judeţean Iaşi, în care şi-a prezentat moţiunea de candidatură la preşedinţia partidului, Orban a povestit celor prezenţi cum Dacian Cioloş ar fi dorit să preia conducerea PNL.

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat, miercuri, că va face tot ce e posibil pentru menținerea Coaliției, dar și pentru adoptarea programului de investiții „Anghel Saligny”, un program de 50 de miliarde de lei, a cărui introducere pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a creat tensiuni cu partenerii USR PLUS, care au amenințat cu plecarea de la guvernare.

Ludovic Orban a precizat, miercuri, că proiectul de act normativ pentru aprobarea programului de investiții „Anghel Saligny”, introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri a fost dezbătut cu partenerii de Coaliție. Ca urmare a discuțiilor declașate de acest demers, ședința a fost suspendată și amânată pentru ora 19:00.

Propunerea a stârnit tensiuni în Coaliția de guvernare care au ajuns inclusiv la avertismente din partea copreședintelui USR PLUS Dacian Cioloș care a declarat că miniștrii formațiunii sale politice se vor retrage din Guvern dacă nu sunt dacă nu sunt respectate solicitările privind desființarea Secției speciale de investigare a magistraților și negocierea noului program de dezvoltare.

Premierul a spus că proiectul respectă procedura legală și că va trece, în timp ce amenințările cu părăsirea Coaliție vin și pleacă.

Si al doilea președinte al USR PLS a spus că a avut o discuție în partid și toate opțiunile sunt pe masă. „Vom vedea cum evoluează ședința de Guvern. USR PLUS nu este împotriva dezvoltării locale…..Am propus niște amendamente pe care le-am transmis colegilor acum două ore și jumătate, despre cum sunt alocați acești bani și nu sunt dați discreționari. Avem această problemă de funcționare a coaliției. La momentul dimineții nu erau transmise avizele de la Justiție și Transporturi. Este o discuție în desfășurare”, a spus Dan Banrna.

„Voi face tot ce este posibil pentru a menţine această coaliţie”
„Acest Plan Naţional de Investiţii a fost dezbătut în Coaliţie. Am acceptat să obţinem din partea partenerilor de coaliţie propuneri de îmbunătăţire legate de transparenţă, de criterii obiective, de proceduri care să fie clare, de selectare a proiectelor, ca atare şi eu, ca preşedinte al Partidului Național Liberal, susţin adoptarea Planului Naţional de Investiţii, dar, atenție, fără să afectăm coeziunea Coaliţiei, pe o formă a proiectului care să fie conformă cu voinţa comună a Coaliţiei şi cu respectarea tuturor procedurilor constituţionale şi legale”, a declarat liderul liberal.

Fostul premier a detaliat o parte din procedura de avizare, subliniind că este esențial ca proiectul că îndeplinească toate condițiile legale. „Obiectivul este să obţinem avizele, să fie în regulă proiectul de act normativ, fiindcă este un proiect mult prea important pentru România şi pentru dezvoltarea comunităţilor locale ca să existe dubii constituţionale”, a mai spus Ludovic Orban.

„Eu voi face tot ce este posibil pentru a menţine această coaliţie şi în acelaşi timp, repet, pentru a adopta acest program de investiţii pentru comunităţile locale, pentru a desfiinţa Secţia specială, pentru a elimina pensiile speciale sau cele care nu pot fi eliminate să fie aduse într-un cadru al contributivităţii. Eu sunt adeptul dialogului şi adeptul găsirii unor soluţii care să fie împărtăşite de întreaga Coaliţie”, a afirmat Orban înainte de a participa la şedinţa grupului parlamentar al PNL din Senat.

Întrebat dacă propunerea de adoptare a proiectului are legătură cu apropierea Congresului PNL, din 25 septembrie, unde Florin Cîțu și Ludovic Orban se confruntă pentru funcția de președinte al PNL, Ludovic Orban şi-a exprimat speranţa că acest program, pe care îl susține de la începeputul anului, va fi adoptat pentru dezvoltarea infrastructurii în comunităţile locale.

„Sper că motivul adoptării acestui proiect – despre care eu vorbesc încă de la sfârşitul lui ianuarie, e adevărat că o bună perioadă vorbeam singur în Coaliţie despre necesitatea acestui proiect de investiţii – se face cu scopul real pentru care eu m-am luptat de atât timp, şi anume pentru dezvoltarea infrastructurii în comunităţile locale, pentru că finanţările europene în domeniul infrastructurii nu vor fi accesibile foarte repede şi din cauza aceasta era nevoie de lansarea unui program de investiţii în infrastructura locală”, a declarat Ludovic Orban.

Potrivit liderului PNL, „dacă proiectul îndeplinește condițiile legale, și în mod evident, dacă o facem și cu acordul partenerilor de Coaliție, poate fi adoptat”.

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny” a fost publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în 11 august. Potrivit notei de fundamentare, refăcută la 31 august, „necesarul total la nivel național estimat pentru toate domeniile (infrastructură locală de transport, alimentare cu apă, canalizare, distribuție gaze naturale) depășește 160 miliarde lei, din care se propune soluționarea a circa 30% prin alocarea pe întregul program a unui buget total de 50 miliarde de lei”.

Printre avizatori menționați la finalul proiectului se numără vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul Mediului, Barna Tanczos, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu și ministrul Justițiției, Stelian Ion.

Vicepremierul Kelemen Hunor a spus miercuri că procedurile legale de avizare sunt îndeplinite în cazul acestui proiect, introdus pe ordinea de zi a şedinţei de guvern. „Nu se poate accepta ca cineva să blocheze la nesfârşit activitatea Guvernului, fiind în acelaşi timp în Executiv şi de aceea am propus astăzi introducerea pe lista suplimentară a acestui proiect”, a spus liderul maghiar.

Premierul Florin Cîțu și liderii USR PLUS, Dacian Cioloș și Dan Barna, vor avea o discuție, joi, după ședința de guvern, susțin surse politice. Discuția are loc în contextul în care liderii USR PLUS sunt nemulțumiți de prima variantă a rectificării bugetare făcută de premier. Nemulțumiri sunt și în tabăra lui Ludovic Orban, care îl acuză pe Cîțu că a pus 3 miliarde de lei în fondul de rezervă al premierului pentru a fi folosiți înainte de Congresul PNL.

Potrivit primei variante a rectificării bugetare, realizată de premierul Florin Cîțu în calitate de ministru interimar al Finanțelor, ministerele USR PLUS primesc mai puțini bani decât au solicitat miniștrii care ocupă respectivele portofolii. Cea mai mare nemulțumire în tabăra USR PLUS este în legătură cu bugetul ministerului Transporturilor. Ministrul Cătălin Drulă a cerut aproape 3 miliarde de lei, în timp ce premierul a prevăzut în draftul pe care urmează să îl prezinte în coaliție doar 320 de milioane de lei, de aproape zece ori mai puțin decât a cerut ministrul.

„Mai avem nevoie de bani și la Sănătate și Justiție, dar cea mai mare problemă este la Transporturi”, spun surse din partid.

Din acest motiv, liderii USR PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, au cerut o discuție cu premierul, întâlnire care va avea loc după ședința de Guvern de joi. Aceștia vor să îi ceară premierului să mute bani din fondul de rezervă, unde Florin Cîțu a prevăzut în draftul de rectificare 3 miliarde de lei, la ministerele controlate de USR PLUS.

Într-un mesaj transmis miercuri, pe Facebook, premierul spunea că este inacceptabil ca miniștrii să ceară bani, în condițiile în care nu au cheltuit banii din buget.

„Cer responsabilitate și performanță de la miniștri. Nu accept solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, din moment ce execuția, după 6 luni, arată că au rămas 20 de miliarde de lei necheltuiți. Românii trebuie să știe că, în mandatul meu, nu ne batem joc de banii lor”, a scris Cîțu.

De asemenea, premierul îi transmitea lui Cătălin Drulă, săptămâna trecută, că nu a cheltuit banii ceruți la începutul anului.

„Rectificarea pornește de la execuție, iar execuția cam pe toate ministerele este sub ce trebuia să fie la jumătatea anului. (…) Sunt proiecte de investiții care au execuție aproape zero. Sunt și la Transporturi câteva proiecte”, spunea premierul.

La Sănătate, Ioana Mihăilă a cerut aproape 6 miliarde de lei însă va primi 3,5 miliarde de lei. Și ministerul Economiei a cerut 1,5 miliarde de lei, însă va primi doar 40 de milioane.

„Sunt 38 de miliarde cerute de ministere la rectificare. Sunt solicitari exagerate pe toate ministerele”, spunea Florin Cîțu, precizând că executivul trebuie să se încadreze în deficitul bugetar de 7,16%.

Nemulțumiri și în tabără lui Ludovic Orban
Premierul Florin Cîțu este acuzat din tabăra lui Ludovic Orban că a prevăzut în varianta rectificării bugetare aproximativ 3 miliarde de lei la capitolul „acțiuni generale” din bugetul Ministerului Finanțelor, care ar fi de fapt destinate Fondului de Rezervă Bugetară.

Surse din tabăra Orban spun că „fondurile sunt stabilite pentru alocări către autoritățile locale, în contextul Congresului PNL”.

De-a lungul timpului, banii din fondul de rezervă au fost folosiți pentru autoritățile locale.

În 2019, în mandatul Guvernului Orban, executivul aloca 475 de milioane de lei pentru cheltuieli urgente necesare funcţionării primăriilor din 1.680 de localităţi.

De asemenea, în septembrie 2020, înainte de alegerile locale, tot Guvernul Orban aloca 1,34 miliarde de lei unor unităţi administrativ-teritoriale pentru acoperirea nevoilor urgente. Ulterior, în luna decembrie, tot din fondul de rezervă mergeu alte 220 de milioane de lei tot către autoritățile locale, pentru continuitatea derulării Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

În 2021, Guvernul a alocat 59 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară, autorităților locale, pentru cheltuieli curente și de capital și pentru refacerea infrastructurii afectate de calamități.

Este revoltă în rândul mai multor membri PLUS, după demiterea lui Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății. Aceștia se tem că scandalul recent din coaliție va duce partidul și mai jos în sondaje.

Revoltă în PLUS împotriva lui Dacian Cioloș

Revoltă în PLUS tot mai mulți lideri USR îl acuză pe Dacian Cioloș pe grupurile interne că vrea să scoată formațiunea politică de la guvernare, decizie care i-ar prăbuși și mai mult în sondaje. Facțiunea PLUS vrea răzbunare în cazul lui Vlad Voiculescu și nu acceptă o altă variantă decât aceea a înlocuirii lui Florin Cîțu de la șefia Guvernului. Această decizie este însă exclusă ferm de liberali.

Mai mulți lideri USR spun că cerința lui Dacian Cioloș de a renunța la premierul Florin Cîțu „este exagerată”. Aceștia se tem că o tărăgănare a situației nu va face altceva decât să prăbușească și mai mult formațiunea politică în sondaje.

„PNL nu va accepta niciodată ce vrea Cioloș. Suntem cu toții conștienți de asta, mai puțin conducerea USR, care acceptă să îi facă jocul lui Cioloș și să ne ducă pe toți în prăpastie. Partidul a pierdut în ultimele zile 4 procente, iar dacă vom ieși de la guvernare riscăm să ne prăbușim de tot. Oamenii ne vor acuza de iresponsabilitate. Pe ei nu îi interesează jocurile lui Cioloș, ci să fie stabilitate politică. E criză sanitară acum, nu ne putem arunca și într-o criză politică”, au declarat surse politice pentru PS News.

Revoltă în PLUS împotriva lui Dacian Cioloș

Detalii de culise din ședința coaliției de guvernare
Jurnalista Andreea Dumitrache a prezentat, luni seară, la Sinteza zilei, detalii exclusive din culisele ședinței coaliției de guvernare care s-a desfășurat luni pe parcursul a cel puțin patru ore. Chiar și așa, liderii partidelor care formează această coaliție nu au ajuns la o înțelegere, așa că vor continua discuțiile și mâine.

„Ceea ce este clar până acum este că a fost o ședință ‘de terapie pozițională’. Fiecare dintre tabere și-a exprimat argumentele pentru care îl susține sau nu-l mai susține pe premier. Aceasta a fost exprimarea pe care a avut-o președintele USR Dan Barna, iar ambele tabere au rămas pe pozițiile pe care au și intrat.

Cei din USR au spus că nu mai pot continua cu Florin Cîțu premier și au analizat scenariile și ipotezele de lucru în care ar putea să continue în actuala formulă și ce ar trebui să se schimbe. Pentru că, spun cei cei din USR, au fost nemulțumiți de modul în care a fost schimbat Vlad Voiculescu.

Am văzut și din acel mesaj intern al lui Dan Barna că i-a propus atunci lui Florin Cîțu să-l mai lase pe Vlad Voiculescu 30 de zile, să nu-l demită așa. Cert este că astăzi fiecare tabără a rămas pe poziția de pe care a intrat. Mâine, la ora 16.00 vor relua aceste discuții”, a spus Andreea Dumitrache. Pe larg, întrun materialul video:

Dan barna a declarat, luni seară, la finalul ședinței coaliției, că fiecare partener al acesteia și-a prezentat argumentele și scenariile care să ducă într-un termen cât mai scurt la o decizie, dar că discuțiile vor continua și mâine.

Revoltă în PLUS împotriva lui Dacian Cioloș

„Au fost câteva ore de discuții în care fiecare dintre parteneri și-a prezentat pozițiile și punctele de vedere, argumentele pentru care cei de la Partidul Național Liberal îl susțin pe Florin Cîțu, argumentele pentru care noi nu-i mai acordăm încredere premierului.

Vom continua mâine la ora 16.00 discuția. Am analizat, practic, pe parcursul acestor ore. Ceea ce s-a întâmplat a fost să analizăm ipotezele și scenariile de lucru în baza cărora vom putea, sper eu, să ajungem într-un termen cât mai scurt la o decizie de un fel sau celălalt. Continuăm mâine la ora 16.00″, a spus Dan Barna.

Florin Cîțu, mesaj dur pentru USR-PLUS: Nu voi încălca Constituția României pentru nimeni!
Florin Cîțu a declarat, luni, că indiferent care vor fi cerințele USR-PLUS, domnia sa nu va încălca niciodată Constituția României și va face totul după cum cere legea.

Întrebat ce părere are despre acuzațiile din partea ministrului Drulă, premierul a avut un răspuns evaziv.

”Îi asigur pe toți membrii Cabinetului că evaluarea se va face pe baza performanței, pe baza a ceea ce fac și nu pe baza a ceea ce spun că fac”.

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi vicepreşedinte USR-PLUS, l-a criticat dur pe premierul Florin Cîțu pentru demiterea lui Vlad Voiculescu de la şefia Ministerului Sănătăţii, după ce decizia a fost unilaterială, fără o consultare în prealabil.

”Eu sper – și știu – că există înțelepciune, sunt oameni politici maturi, cu capul pe umeri și în PNL, care își dau seama că guvernarea nu stă într-un singur om și că atunci când arunci în aer totul cu un gest de imaturitate – eu am cinci ani de experiență politică, nu am 20 sau 30, suficient să-mi dau seama că ești un zombie politic în acel moment”, a spus Drulă.

Întrebat de reporter dacă premierul este un „zombie politic”, ministrul Drulă a răspuns afirmativ.

Pe de altă parte, premierul Florin Cîțu a declarat că nu va încălca niciodată Constituția, indiferent care vor fi cerințele USR-PLUS.

”Eu vă spun ce v-am spus de fiecare dată. Voi exercita acest mandat, așa cum am atribuțiile date de Constituție. Nu voi încălca niciodată Constituția României și pentru niciun motiv.

În acest moment este foarte important și le aduc aminte colegilor de coaliție că avem nevoie de o nominalizare pentru ministerul Sănătății. Este foarte important! Ministerul Sănătății are nevoie de o conducere stabilă, are nevoie de un ministru, nu de un ministru interimar, de cineva care să fie în această luptă cu pandemia.

Avem nevoie în continuare de mai multe paturi la ATI, deci este nevoie de responsabilitate și sunt sigur că vom primi în cel mai scurt timp o propunere de un ministru competent care să facă față acestei situații”, a mai spus Cîțu, în timpul unei conferințe de presă.

Negocierile din cadrul coaliției de guvernare, care au avut loc ieri și în cursul nopții, au ajuns la un rezultat. Conform surselor din coaliție, cei de la USR PLUS vor face un pas în spate și vor ceda pentru a merge mai departe în Guvern.

Surse politice ne-au precizat că USR PLUS va nominaliza un nou ministru la Sănătate, mare favorită fiind Ioana Mihăilă, în prezent secretar de stat. Premierul Cîțu așteaptă nominalizarea și a transmis că o va accepta pe Ioana Mihăilă sau o altă nominalizare care îndeplinește criteriile de profesionalism și integritate.

De asemenea, la nivelul coaliției va fi semnat un nou Protocol de colaborare, în cadrul căruia va fi specificat faptul că primul ministru va prezenta liderilor coaliției cererea de remaniere a unui ministru. Această prevedere va fi elaborată în așa fel încât să nu încalce prevederile constituționale, dar să respecte spiritul solicitărilor venite din partea USR-PLUS.

În cadrul coaliției s-a discutat și despre Vlad Voiculescu, iar liderii USR-PLUS au făcut un pas în susținerea acordată acestuia și au recunoscut că toate acuzațiile lansate în aceste zile dăunează întregului Guvern. Astfel, Vlad Voiculescu va fi, practic, lăsat din brațe de către toți partenerii din coaliție și ”va merge pe drumul său”.

Conform surselor noastre, în afara discuțiilor avute în cadrul coaliției, pe timpul nopții au mai fost și alte negocieri, iar dimineața s-a bătut palma asupra noilor condiții.

Fuziunea dintre USR și PLUS a fost aprobată, vineri, de către Curtea de Apel București. Decizia este definitivă. Acum, partidul USR PLUS se pregătește de un Congres, cel mai probabil în toamna acestui an, în care va fi aleasă o conducere unică. Pentru funcția de președinte și-au anunțat intenția de a candida Dan Barna și Dacian Cioloș.

Curtea de Apel București. Decizia este definitivă USR și PLUS au fuzinoat!

„Voința membrilor celor două partide devine realitate: suntem, de astăzi, un singur partid. Acesta este singurul proiect politic reformist care s-a construit în ultimii ani în România la care am pus umărul, în ciuda celor care ne-au tot pus piedici la fiecare pas. Este un proiect politic de viitor care are deja în istoric patru campanii electorale duse împreună, cu rezultate bune, un proiect politic în care lucrăm ca o singură echipă de mai bine de doi ani”, se arată într-un comunicat de presă, transmis de USR PLUS.

Curtea de Apel București a aprobat fuziunea între USR și PLUS: Dan Barna, copreședinte al USR PLUS spune că decizia instanței așează alianța în logica „unui partid puternic”.

„Este încă un pas important înainte pentru USR PLUS, în ceea ce privește proiectul care aduce reformă și schimbare în România. Decizia de astăzi a instanței ne așază în logica unui partid puternic, care a adunat împreună cele mai importante energii de schimbare și reformă din societatea românească. Le mulțumesc colegilor mei din USR și PLUS care au avut tăria și înțelepciunea de a trece peste toate dificultățile inerente pentru a construi o alternativă cu adevărat credibilă pentru ceea ce înseamnă acea Românie modernă și europeană pe care o așteptăm. Îi mulțumesc lui Dacian Cioloș pentru echilibrul și perseverența de a fi parteneri în acest proiect și de a construi împreună o forță politică credibilă“, a declarat Dan Barna, copreședinte USR PLUS.


Și Dacian Cioloș transmite că fuziunea este doar o formalitate, după ce USR și PLUS funcționează de doi ani în logica unei singure echipe.

„De mai bine de doi ani, cele două partide, USR și PLUS, au fost în logica unei singure echipe, iar aprobarea fuziunii de astăzi doar formalizează ceea ce noi simțeam deja natural. Suntem de azi un sigur partid, unul puternic, cu cea mai mare dorință de reformare a țării, un partid cu aleși locali, naționali, europeni și cu membri în Guvern. Fuziunea este, de astăzi, definitivă, în ciuda multora care au încercat să împiedice acest moment. Îi mulțumesc lui Dan Barna pentru că am reușit să aducem proiectul politic în acest punct“, a declarat Dacian Cioloș, copreședintele USR PLUS.

Pe 15 august 2020, delegaţii USR şi PLUS au aprobat, într-un congres desfăşurat online, un protocol ce prevede fuziunea celor două partide, copreşedinţi până la Congres fiind Dan Barna şi Dacian Cioloş.

Copreședintele Alianței USR PLUS, Dacian Cioloș, scrie într-un mesaj publicat joi pe Facebook, că a avut o convorbire telefonică cu Florin Cîțu despre demiterea lui Vlad Voiculescu. Cioloș susține că premierul „nu a reușit să își explice gestul și motivele reale pentru care a luat acea decizie”. În mesajul său, Cioloș nu mai aduce în discuție ultimatumul dat de Alianță, prin care liderii USR PLUS cereau partenerilor de guvernare retragerea premierului Cîțu.

„După mai bine de 24 de ore, Florin Cîțu nu a oferit o explicație coerentă despre motivul pentru care l-a revocat pe Vlad Voiculescu, deși, între timp, am avut chiar și o convorbire telefonică cu el. Nici în această discuție directă nu a reușit să își explice gestul și motivele reale pentru care a luat acea decizie. Am urmărit și ieșirile publice ale premierului. Pe de o parte, fuge de această întrebare, pe de altă parte se străduiește să arate că lucrurile sunt sub control”, scrie Cioloș.

Acesta precizează că nimeni nu contestă prerogativa constituţională a prim-ministrului care îi permite să facă schimbări în Guvern, dar coaliţia de guvernare a stabilit câteva reguli „elementare” de colaborare.

„Am observat că premierul continuă să invoce o prerogativă constituțională prin care are acest drept. Da, îl are și nu îl contestăm. Dar suntem într-o coaliție în care am stabilit câteva reguli elementare de colaborare. La niciun punct din protocol nostru nu este trecut că dacă într-o seară se enervează premierul poate să revoce pe oricine dorește el pentru că îi permite Constituția. Cum ar fi dacă parlamentarii noștri s-ar apuca să voteze în Parlament proiectele de lege care vin de la Guvern invers decât cum am stabilit în Coaliție? Nu de alta, dar ar fi tot constituțional”, susține copreședintele USR PLUS.

Dacian Cioloș mai transmite că deciziile luate din cauza unor supărări personale „destructurează” încrederea în coaliție.

„Ce așteptam noi de la Florin Cîțu era un comportament transparent și onest. Să ne informeze despre intențiile sale, să ne comunice nemulțumirile și să evalueze activitatea miniștrilor din cabinetul său, indiferent de culoarea lor politică. Un prim-ministru nu face evaluări ale miniștrilor noaptea în somn și dimineața îi demite fără să le comunice nici lor – o chestiune de minimă decență profesională – și nici partenerilor de coaliție care i-au încredințat un mandat în fruntea Guvernului. Supărările personale și strategiile de imagine nu țin loc de obiectivitatea unei evaluări. Decizii luate în acest fel destructurează exact acel element esențial într-o coaliție politică: încrederea” , a scris acesta.

În încheierea mesajului său, Dacian Cioloș spune că la vârful Guvernului este nevoie de un premier cu care se poată lucra „cu încredere și deschidere”.

„Am intrat în această Coaliție pentru a duce la capăt reformele pentru care ne-am angajat în fața oamenilor. Pentru asta cerem câteva lucruri legitime: predictibilitate și seriozitate la vârful Guvernului și, mai ales, un premier cu care să putem lucra cu încredere și deschidere”, a mai scris copreședintele Alianței.

Premierul Florin Cîțu a explicat, după ședința de guvern de joi, cum a luat decizia să îl demită pe Vlad Voiculescu și a precizat că ordinul publicat de Ministerul Sănătății care a dus la acestă decizie a fost emis fără avizul CNSU, unde premierul este președintele comitetului. Cîțu spune că la ședința Coaliției din această săptămână, toți liderii politici au fost de acord că premierul are decizia de a demite un ministru.

„Mă surprinde puțin abordarea. În ședința de luni de Coaliție a fost foarte clar din punctul meu de vedere. S-au discutat atribuțiile constituționale ale premierului. Aceste sunt de a revoca, atunci când decide, un ministru. Nu am făcut decât să îmi exercit atribuțiile constituționale. Toți au fost de acord că acestea sunt atribuțiile și nu vor contesta niciodată atribuțiile premierului”, a spus Cîțu.