Pământul s-a cutremurat de două ori în Gorj, la primele ore ale dimineţii. Celebrul seismolog Gheorghe Mărmureanu a explicat care este ipoteza lui în acest caz și care sunt riscurile ca România să se confrunte cu un cutremur devastator.

Seismologul Gheorghe Mărmureanu spune că nu există vreo legătură între cutremurul devastator, de la începutul anului, din Turcia şi cele de la noi, din Gorj.

„Foarte multă lume leagă aceste cutremure de cele din Turcia, având în vedere că în Turcia au fost atât de multe cutremure și foarte puternice. Din ce am observat eu, cu toate aceste cutremure care au loc în Turcia, ajung în Marea Mediterană și apoi o iau prin partea de nord a Africii. Deci ele niciodată nu afectează partea dreaptă, mă refer la Balcani, la România. La începutul acestui secol au fost foarte multe cutremure în Turcia”, a declarat Gheorghe Mărmureanu la Antena 3 CNN.

De ce s-au produs cutremurele repetate din România

Seismologul spune şi care este ipoteza lui în acest caz.

„Este o falie foarte puternică ce pleacă din Armenia, ajunge la Istanbul și apoi la stânga. Turcia este țara cutremurelor, de fapt. În zona Vrancei e altă poveste şi deocamdată nu se pune problema unui cutremur catastrofal cel puțin până în 2040″, a punctat Gheorghe Mărmureanu.

Cutremurele de azi s-au simțit în toată Oltenia

Un cutremur cu magnitudine de 4,2 a avut loc luni dimineață în Oltenia, în județul Gorj, după cum a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. INFP a revizuit magnitudinea seismului de la 4,2 pe Richter. Seismul a avut loc la ora 8 și 26 de minute, la o adâncime de doar 14 km. Intensitatea acestuia a fost medie, precizează INFP.

Acesta a fost urmat de o replică de 2,8 grade pe scara Richter.

Cutremurul s-a produs la 19 km nord-vest de Targu Jiu, 66 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96km est de Resita, 94 km vest de Râmnicu Vâlcea. Cel mai semnificativ cutremur din zona Olteniei s-a produs în 14 februarie şi a avut o intensitate de 5,7 pe Richter, fiind urmat de sute de replici.

Cutremurul a fost resimțit puternic în Târgu Jiu. „Stăteam în pat și pur și simplu s-a zguduit patul cu mine. Credeam că am scăpat, de cutremure, dar observ că s-au reactivat“, a spus un locuitor din Târgu-Jiu.

Cutremurul s-a simțit și alte zone din Gorj: „S-a simțit în Curpen, Stănești. Întâi un vuiet, apoi s-a mișcat pământul“, a mai spus un gorjean.

Actorul Toma Caragiu s-a stins din viață pe 4 martie 1977. Acesta a avut o singură dorință înainte să moară, dar a fost prea târziu. Artistul Gheorge Turda a dezvăluit ce s-a întâmplat în seara respectivă.

Actorul Toma Caragiu s-a stins din viață pe 4 martie 1977. El a fost găsit sub dărâmăturile blocului Continental. După ani întregi, Gherghe Turda a declarat că ultima dorință a maestrului a fost să-i cumpere țigări de lux de la barul de noapte Continental.

„Toma Caragiu obișnuia, seară de seară, să își plimbe câinele, un caniș simpatic. El locuia deasupra noastră, în acel bloc care, din păcate, s-a prăbușit la cutremur.

Mă ruga mereu să îi cumpăr de la bar câte un pachet de Kent, se vindea pe lei, era de altfel singurul bar din centrul Bucureștiului unde se vindeau țigările Kent la liber, un pachet costa între 80 și 100 de lei. Cu o seară înainte de marele cutremur, mai exact pe 3 martie 1977, Toma Caragiu m-a rugat așa: „Măi, Ghițucă, cumpără-mi și mie un poc, un pachet de Kent, până mă întorc, mă duc să îmi plimb câinele”.

Eu l-am așteptat cu Kentul, el mi-a dat banii și ne-am salutat de seară bună”, povestește, cu tristețe, Gheorghe Turda, potrivit Impact.



De ce a murit Toma Caragiu

Și maestrul Ion Caramitru declarase că nu a putut uita momentul în care Toma Caragiu a murit. El mai spusese că actorul s-a stins dinn viață în brațele regizorului Alexandru Bocăneţ.

„Mi-am dat seama că era în casă, iar blocul lui ştiam că se prăbuşise. Am fugit acolo. Toma stătea la etajul 2, iar blocul se prăbuşise până la nivelul etajului 3. Acolo am găsit câinele lui, un câine frumos, care era în casă, dar Toma nu era.

Pe masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală, deci au fost patru persoane. Uşa spre casa scărilor era blocată. Am pus urechea acolo şi am auzit gemete. Am strigat după el, dar nu am primit niciun răspuns. A durat 6 zile si 6 nopți până a fost dezgropat. De acolo au fost scoase, se pare, 120 de cadavre. Toma a fost găsit căzut pe spate.

Îmi aduc aminte că l-am văzut, cu ochelarii căzuţi pe lângă el, ochelari la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei. Peste el, îmbrăţişaţi de altfel, era regizorul care venise în vizită la el, Alexandru Bocăneţ, da… Probabil s-au luat în braţe în disperare şi au murit aşa, împreună…”, dezvăluia atunci regretatul Ion Caramitru.

S-au împlinit 44 de ani de la tragedia care a îngeunchiat România. Pe 4 martie 1977 peste 1.500 de oameni printre care mari personalităţi ale ţării şi-au pierdut viaţa din cauza unui seism cu magnitudine extrem de mare.

44 de ani de la cutremurul din 1977. Ţara noastră nu era pregătită pentru un asemenea fenomen. Deşi a fost un incident care a rămas impregnat în minţile românilor pentru totdeauna, autorităţile române nu au reuşit să ia foarte multe măsuri pentru a diminua pagubele unui posibil seism.

44 de ani de la cutremurul din 1977. România nu şi-a rezolvat marile probleme după tragedia cumplită din 4 martie

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți, şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

„Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Și p-ormă s-au stins toate luminile… pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul… Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!».”, spunea soldatul Mircea Nemigean.

Miercuri se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea 7,2, care a făcut prăpăd în România, iar, potrivit site-ului infp.ro, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea.

Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCPFP) notează că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, însă aceasta nu este singura zonă în care pot avea loc seisme cu potenţial distructiv.

Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 Ml au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intra într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.

4 martie 1977, cutremurul care a curmat peste 1500 de vieți

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:23 și a fost resimțit în toată zona Balcanilor. A avut o magnitudine de 7,2, fiind al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după seismul din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munții Vrancea, la o adâncime de 94 km.

Capitala București a fost cea mai afectată de cutremur, aici prăbușindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția să se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român. Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore.

Au trecut 43 de ani de la cutremurul de pe 4 martie 1977

35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde

Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității. În București s-au prăbușit atunci zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scală, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.

În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.

Personalitățile care și-au pierdut viața

Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popă; fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.

Au trecut 43 de ani de la cutremurul de pe 4 martie 1977

Campania “Există viață după cutremur”

În 2017, Ştirile Pro TV au demarat campania „Există viaţă după cutremur”, menită să tragă un semnal de alarmă în privinţa situaţiei dezastruoase în care se afla un număr impresionant de imobile din România.

Corespondentul Știrilor Pro TV, Rareș Năstase, a prezentat o serie de reportaje spectaculoase realizate în Chile, țara unde spaima și pesimismul au fost inlocuite de acțiuni menite să asigure cetateanului siguranță și încredere.

În Chile, oamenii nu mai vorbesc cu teamă despre seismele care le zguduie în mod frecvent țara și asta pentru că aici construcția de locuinte a devenit prioritate naționala, iar autoritatile au creat un sistem care permite doar ridicarea acelor imobile care respecta cele mai înalte standarde de proiectare și construcție.

Și în Japonia, siguranța cetățeanului este pusă pe primul loc.

“De la modul cum construiesc, cu clădiri testate fizic, construite la scara 1 la 1 în laboratoare mari, la consolidări şi ranforsări vizibile şi eficiente la clădirile cu risc pe care încă le mai au. De la scări de evacuare până la balcoane cu trape, prin care să poată coborî locatarii, în caz de pericol. De la centre mari de comandă, post dezastru, până la punctele de adunare şi ajutor din cartiere. De la exerciţiile prin care sunt învăţaţi, de mici, să supravieţuiască unui dezastru, până la un mod de viaţă care să te facă să conştientizezi pericolul şi să ştii cum să îi faci faţă. O naţiune pregătită în caz de cutremur mare”, scrie Rareș Năstase într-o postare pe Facebook.

Tragedia din 1977 se poate repeta oricând, ba chiar mai rău

Prognozele arată că în cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, precum cel din 4 martie 1977, mii de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa. Aproape 40.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic şi sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic, după cum arată o estimare a primăriei capitalei. După ce a făcut un recensământ al clădirilor, primăria a stabilit ca 343 sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic. În acestea locuiesc aproape 90000 de persoane. În clasa a două sunt 280 de clădiri, iar în a treia, 620. În total, 40.000 de persoane care stau în cele peste 1200 de clădiri sunt în pericol.

Gabriela Firea se plânge de legislaţia greoaie şi spune că au început demersurile de consolidare pentru doar 96 de clădiri şi numai jumătate sunt în şantier. ”În 41 au început deja să lucreze angajaţii, sunt deschise şantiere, Dacă un singur proprietar nu-și dă acordul, nu poate fi consolidat.”

Primăria a cerut Guvernului şi Parlamentului modificarea legii, pentru că în acest moment, doar proprietarii clădirilor declarate monument istoric pot fi executaţi silit şi scoşi cu forţa din locuinţe dacă se opun consolidării. Specialiştii spun că multe din aceste clădiri sunt un pericol şi la cutremure mici. Pe lângă clările cu risc, s-au şubrezit 9 poduri din Bucureşti, care nu vor rezista la cutremure mari. Este vorba de podul Străuleşti, podul Grant, la care lucrările vor începe anul viitor, dar şi Timpuri Noi, Eroilor sau Ciurel. Probleme sunt şi la Pasajul Unirea şi Fundeni.

Predicția cutremurelor de pământ, un subiect sensibil
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului susține că publicul, autoritățile și mass media trebuie să știe faptul că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor, potrivit cercetărilor efectuate de instituțiile abilitate în cercetarea seismică avansată din întreaga lume, cât și literaturii de specialitate.

De-a lungul timpului, oamenii au încercat să facă predicții ale cutremurelor asociind producerea acestora cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. De asemenea, se fac predicții corelând producerea unor cutremure în anumite zone și activitatea seismică din alte regiuni, însă acestea pot fi sau nu plauzibile.

Oamenii de știință au adoptat o serie de criterii pe baza cărora aceste predicții să fie evaluate (conform rezoluției Comisiei Europene de Seismologie).

Astfel, din punct de vedere științific, pentru a face predicția unui cutremur, trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum, identificarea zonei, timpul producerii, magnitudinea cutremurului și probabilitatea producerii. Neglijarea oricărui element menționat anterior, face ca predicția să nu aibă relevanță științifică.

INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare – REWS), fiind singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs 100% românesc dezvoltat special pentru cutremurele vrâncene care transmite rapid alerte când se produc cutremure ≥ 4,5ML, estimând magnitudinea și adâncimea acestora. Timpul de alertare este direct proporțional cu distanța la care ne aflăm față de locul producerii cutremurului (ex: București – aprox. 20-25s, Cluj-Napoca – aprox. 50 s, Deva – aprox. 60s), timp în care putem lua decizii vitale. Această tehnologie este realizată pe baza exploatării diferențelor vitezelor de propagare ale undelor seismice. REWS a fost nominalizat în 2006 la European IST Grand Prize.

La 43 de ani de la cutremur, doar una din cinci locuinţe este asigurată

Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a anunţat miercuri că în prezent doar una din cinci locuinţe este asigurată, amintind că astăzi se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia au murit aproape 1.600 de persoane şi 35.000 de cămine au fost afectate.

”Cu toate acestea, la aproape o jumătate de secol de la tragicul eveniment, doar una din cinci locuinţe este asigurată, deşi cutremurul este al doilea risc de care românii sunt îngrijoraţi când vine vorba de locuinţele lor (57%), după incendiu (65%)”, potrivit studiului ”Percepţia românilor faţă de asigurările de locuinţe”, realizat de către IRES pentru UNSAR, potrivit News.ro.

În România, există aproape 9 milioane de locuinţe.

Cu 30 de minute înainte de marele cutremur din 4 martie 1977, Filofteia Lăcătușu, considerată de mulți urmașa Mariei Lătărețu, se cazează, alături de soțul său, în Hotelul ”Victoria” din București. O aripă a acestuia cade. Solista, dimpreună cu Gică Simu, cu care se luase de șapte luni, sunt găsiți peste 24 de ore, sub dărâmături, îmbrățișați. Este înmormântată, la 30 de ani, la Suseni, chiar de 8 martie, de Ziua Femeii

Filofteia Daju a venit pe lume pe 7 iunie 1947, în Dealu Roșu, comuna Alunu, în Vâlcea, la grranița cu județul Gorj. I-a plăcut să cânte, de mică. Pe la 14 ani, prinse a glăsui alături de bunicul său, Vasilică Gogenete. Nelică Popescu, cel mai faimos rapsod popular din zonă, află de ea, așa că o ia în taraful său. Gelu Barabancea, faimosul dirijor, o vede la un spectacol al ”Doinei Gorjului”, la Râmnicu Vâlcea, și o lansează. Modul său de insiprație este Maria Lătărețu, dar împrumută melodii și de la Maria Ciobanu. La 15 ani pleacă din casa părintească. Se ia cu Mite Lăcătușu. Trage două discuri la ”Electrecord”. Între 1974 – 1976 devine faimoasă. Televiziunea Română o curtează, fac cu ea o seamă de înregistrări, filmate fie în satul Suseni, fie la Curțisoara ori în studiourile din Dorobanți.

”Grand Hotel”, pe la 1920, transformat, apoi, în ”Victoria”

Pe 4 martie 1977, Filofteia și Gicu Simu, cu care se căsătorise în septembrie 1976, nășiți de marea Maria Ciobanu, după ce divorțase de Mite, se trezesc de dimineață. Pe 5, a doua zi, avea înregistrări la ”Electrecord”, al treilea vinil mare, în orașul lui Bucur. Pleacă cu o Dacie 1100, dimpreună cu două rude, Anisia și Ion Simu. Stabilesc să tragă la ”Victoria”, hotelul aflat în centrul Bucureștiului, pe Calea cu același nume, lângă clădirea CEC.

Locul e plin de istorie. Pe la 1820-1830, aici viețuia un han, transformat, apoi, înHotelul ”Damaris”. Tănăsache Eliad, om cu bani, îl dărâmă și saltă ”Hotel de France”, la 1855. Apoi devine ”Lafayette”. La 1912, Eugen Ghica îl cumpără, la licitație, cu 2,4 milioane de lei. Jos, la parter, se găsește Berăria ”Vârful cu Dor”,faimoasă în toată capitala. La cutremurul din 10 noiembrie 1940, este afectat serios, dar nu și refăcut complet.

La nunta celebrată în 1976, nașa de cununie a fost chiar marea Maria Ciobanu

Pe 4 martie 1977, Vasile Măruță, fotograful și omul bun la toate, ajunge la ”Victoria”devreme. Ia, pentru oaspeți, camerele 101 și 102. Are, cu el, și 12 kilograme de păstrăv, să nu se meargă cu mâna goală la nașa Maria Ciobanu. După ce intră în București, cei patru trag la hotel. Ceasul mai are foarte puțin până să arate 21.00. Când iau camerele, soții Simu nu sunt mulțumiți de 102, o schimbă cu alta. Măruță pleacă, pe jos, să tragă ceva cadre pe la ”Intercontinental”. Filofteia Lăcătușu și soțul său urcă în 101. La 21.22 are loc unul dintre cele mai catastrofale cutremuredin istoria noastră, 7,2 grade pe Scara Richter. Latura dinspre intersecția străzilor Lipscani cu Domnița Anastasia, acolo unde abia au apucat să urce Filofteia și Gică Simu, cade. Cei doi sunt găsiți abia peste 24 de ore, morți. S-au stins îmbrățișați.Doina Badea, Bocăneț, Alexandru Ivasiuc, Toma Caragiu, Tudor Stavru…1.424 victime.

Filofteia Lăcătușu, stinsă la nici 30 de ani, e înmormântată în cimitirul din Suseni, pe 8 martie 1977, chiar de Ziua Femeii. 

Sursa antena 1.ro