Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne este acuzat că l-a favorizat pe fostul general SRI Florian Coldea. Iar din acest motiv trebuie să părăsească instituția pe care o conduce, susțin membrii Partidului Republican.

Marian Cucşa este preşedinte Partidul Republican din România, iar în această calitate consideră că ministrul de Interne trebuie să fie demis. În opinia sa, Predoiu este responsabil pentru „favorizarea inculpatului Florian Coldea”.

Capul lui Cătălin Predoiu cerut de republicani 

Președintele Partidului Republican, Marian Cucșa susține că Ministerul de Interne îl favorizează pe fostul general SRI Florian Coldea. În acest context, el consideră că ministrul de interne Cătălin Predoiu trebuie înlăturat urgent din funcţie. Politicianul dă exemplu situația de la DNA, când au fost convocați mai mulți jandarmi în timp ce Florian Coldea era audiat.

„Ministerul de Interne aplica un tratament preferential pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea şi pentru a-l proteja pe acesta în faţa mass-media! Florian Coldea a fost singurul personaj din spaţiul public românesc pentru care Ministerul de Interne a adus zeci de jandarmi pentru a-l apăra la ieşirea de la DNA de întrebările presei şi ale românilor”, susține Marian Cucșa.

Politicianul republican susține că ministrul Cătălin Predoiu este este părintele spiritual al binomului SRI – DNA. Iar acum, îl susține pe „vechiul prieten”, Florian Coldea. În opinia sa, Florian Coldea îi controlează pe mai toți liderii coaliției PSD-PNL din Guvern.

„Este evident că ministrul Predoiu, părintele spiritual al binomului SRI-DNA, îl ajută acum pe vechiul său prieten, Florian Coldea, de a nu fi deranjat cumva la controlul judiciar. Nu am mai văzut până acum această opţiune a unui inculpat de a semna cât vrea el controlul judiciar. Dar, din nou, vorbim de Coldea, cel care i-a avut la degetul mic pe toţi politrucii din fruntea Guvernului, a coaliţiei PSD-PNL, dar şi a USR-ului care azi se comportă asemenea unei fecioare”, a mai spus Marian Cucşa.

În acest context, Marian Cucșa susține că ministrul Cătălin Predoiu trebuie să dea răspuns la mai multe întrebări. Șeful Partidului Republican consideră că ministrul de Interne trebuie să dea câteva explicații în fața românilor.

De câte ori ai vorbit în ultimele zile cu Florian Coldea?

Mai primeşti ordine de la Florian Coldea?

Ai primit ordin de la Coldea şi gaşca lui să îl ajuţi pe Iulian Dumitrescu?
Marian Cucșa susține că după ce răspunde la aceste întrebări, ministrul trebuie demis pentru legăturile cu statul paralel și trecutul tenebros.

„Sunt întrebări la care Cătălin Predoiu trebuie să răspundă, iar ulterior, având în vedere trecutul său tenebros şi legăturile lui cu statul paralel, trebuie demis de urgenţă de Marcel Ciolacu”, încheie Cucşa.



Florian Coldea

Cătălin Predoiu și generalii

Generalii Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost puşi sub control judiciar pe cauţiune de 500.000 de lei. Ei sunt anchetați de DNA într-un dosar penal întocmit în urma denunțului formulat de omul de afaceri Cătălin Hideg.

Odată ce ancheta a fost inițiată, alți oameni de afaceri au formulat acuzații la adresa fostului general Coldea. Acesta este acuzat că a încercat să preia o companie de pariuri online pentru afaceri necurate. Potrivit acestuia, oamenii generalului ar fi încercat să se folosească de afacerea lui pentru a spăla bani și criptomonede.

Adrian Mititelu, patronul Craiovei, a mers la DNA spunând că intenționează să facă denunț împotriva lui Florian Coldea și a celor din anturajul său. Acuzațiile lui Mititelu îl vizau cu prcădere pe avocatul Doru Trăilă. Despre acesta susține că i-ar fi luat echipa de fotbal

„Am fost victima acestor abuzuri și am depus acte că acest mod a funcționat și în cazul meu, Trăilă a cumpărat sentința, mi-a furat clubul de fotbal, m-au băgat la închisoare, el cu această mafie din justiție au plătit FRF pentru a cumpăra sentințe, 10 mil. de euro pentru a câștiga sentințele în apel”, a afirmat Adrian Mititelu.

Autorităţile judiciare din SUA au anunţat marţi, 29 august, că au desfiinţat o reţea internaţională de piraterie informatică numită Qakbot. Acțiunea a fost realizată cu ajutorul mai multor state, inclusiv a României.

Reţeaua internaţională de piraterie informatică numită Qakbot a infectat peste 700.000 de computere din întreaga lume. Totodată, victimele au suferit daune în valoare de zeci de milioane de dolari în total.

Procurorul din SUA Martin Estrada a precizat într-o conferinţă de presă la Los Angeles că operaţiunea a fost realizată în cooperare cu autorităţile poliţieneşti şi judiciare din Franţa, Regatul Unit, Germania, Ţările de Jos, România şi Letonia. Oficialul din SUA a anunţat și confiscarea a 8,6 milioane de dolari în criptomonede, conform AFP.

Sute de mii de dispozitive au fost afectate de reţeaua de piraterie

Parchetul din Paris a confirmat într-un comunicat de presă participarea Franţei, Germaniei şi Olandei la această operaţiune. Potrivit oficialilor, operațiunea a avut loc în ziua de 26 august.

Din cele peste 700.000 de dispozitive piratate, 26.000 se aflau în Franţa, notează sursa menționată. Totodată, poliţia federală americană a subliniat că aproximativ 200.000 de dispozitive se aflau în SUA.

Proliferarea calculatoarelor piratate de Qakbot a făcut din această reţea „malware-ul preferat al infractorilor cibernetici din întreaga lume”, a explicat Estrada.

În ultimele 18 luni, operaţiunile de piraterie informatică facilitate de Qakbot au costat victimele în total 58 de milioane de dolari sub formă de răscumpărări.

Printre companiile vizate din SUA, Estrada a menţionat o companie de inginerie energetică. Au fost vizate și companii de servicii financiare, de distribuţie de alimente şi un producător de echipamente de apărare.

FBI a oferit mai multe informații

„FBI a neutralizat acest lanț de aprovizionare criminal de mare anvergură, tăindu-l de la genunchi. Victimele au variat de la instituții financiare de pe Coasta de Est, la un contractor guvernamental de infrastructură critică din Midwest și până la un producător de dispozitive medicale de pe Coasta de Vest”, a declarat directorul FBI, Christopher Wray.

Malware-ul Qakbot a infectat computerele victimelor în principal prin intermediul e-mailurilor spam care conțineau atașamente sau link-uri malițioase, conform informațiilor publicate de FBI.

După ce un utilizator a descărcat sau a făcut clic pe conținut, Qakbot a livrat programe malware suplimentare pe computerul lor. De asemenea, calculatorul a devenit parte a unui botnet, adică o rețea de calculatoare compromise. Astfel, calculator putea fi controlat de la distanță de către utilizatorii botnetului. În tot acest timp, victima Qakbot nu știa de obicei că computerul său a fost infectat.

Prețul Bitcoin (BTC) traversează o perioadă foarte agitată spre final de vară, coborând, de la aproximativ 30.200 de dolari, la un minim local de 25.200 de dolari în 17 august. Aceasta a însemnat o depreciere de peste 16%, influențând negativ și celelalte active digitale de pe piață. De atunci, moneda a recâștigat o parte din terenul pierdut și a reușit să revină deasupra pragului de 26.000 de dolari.

Prețul Bitcoin (BTC) traversează o perioadă foarte agitată spre final de vară, coborând, de la aproximativ 30.200 de dolari, la un minim local de 25.200 de dolari în 17 august. Aceasta a însemnat o depreciere de peste 16%, influențând negativ și celelalte active digitale de pe piață.

De atunci, moneda a recâștigat o parte din terenul pierdut și a reușit să revină deasupra pragului de 26.000 de dolari.

Sentimentul pesimist la nivel global este cel care a împins Bitcoin mai jos

Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar al XTB România, sentimentul pesimist la nivel global este cel care a împins BTC mai jos. Este posibil ca această mișcare să fi fost exacerbată de lichidarea forțată a pozițiilor long, cu efect de levier, pe care mulți participanți le-au plasat în anticiparea aprobării unui ETF spot pe BTC în SUA.

Potrivit CoinGlass (platformă de tranzacționare și informații pentru contractele futures legate de criptomonede), în 18 august, peste un miliard de dolari în poziții cu efect de levier au fost lichidate în decurs de 24 de ore, pozițiile BTC având o pondere de peste 50% din această sumă.

Deși se așteaptă în continuare ca U.S. Securities and Exchange Commission (instituția de reglementare din SUA) să aprobe ETF-uri spot pe Bitcoin, momentul aprobării întârzie mai mult decât se estima.

„Volatilitatea recentă a activelor digitale este determinată de un mediu macroeconomic dificil, care reprezintă o provocare pentru activele riscante. Astfel, atenția se concentrează asupra deteriorării economiei Chinei și asupra ratelor ridicate ale dobânzilor din Statele Unite, unde titlurile de stat pe 10 ani au atins un maxim de 4,35% la 21 august, cel mai ridicat nivel din 2007. La momentul acestei analize, randamentele se reduc ușor, scăzând până la 4,18%”, precizează analistul XTB România.

Forța dolarului, determinată de creșterile anticipate ale ratelor dobânzilor, adaugă la presiunea asupra prețurilor Bitcoin din ultima perioadă. Atenția este orientată asupra Simpozionului de la Jackson Hole, care se desfășoară în perioada 24-26 august, unde discuțiile despre schimbările economice globale și politicile privind ratele dobânzilor influențează sentimentul pieței.

Dezamăgirea provocată de recenta reducere a ratelor de dobândă din China complică și mai mult situația
Dezamăgirea provocată de recenta reducere a ratelor de dobândă din China, împreună cu fluctuațiile yuanului, complică și mai mult situația. În timp ce piețele așteaptă informații de la simpozion și monitorizează acțiunile băncilor centrale, valoarea Bitcoin răspunde la aceste dinamici financiare complicate.

O scădere a raportului BTC/USD ar putea fi atribuită, de asemenea, proiecțiilor economice în continuă schimbare. Întrucât economiștii nu anticipează nicio majorare a dobânzilor până în martie 2024, conform unui sondaj recent al Reuters, sentimentul pieței este incert.

„Viitorul simpozion economic de la Jackson Hole, în cadrul căruia va vorbi președintele Fed, Jerome Powell, are o pondere semnificativă în conturarea perspectivelor. Acest lucru coincide cu predominanta convingere că Federal Open Market Committee (FOMC) nu va majora ratele în luna septembrie a acestui an, influențând și mai mult dinamica actuală a pieței. În prezent, probabilitatea pentru o majorare a ratei în septembrie este de doar 13,5%, conform Fed Watch Tool”, subliniază analistul XTB România.

Corelația dintre Bitcoin și bondurile pe 10 ani, posibilă explicație

În timp ce motivele scăderii Bitcoin nu sunt imediat evidente, perspectivele macroeconomice mai largi au părut îngrijorătoare în ultima săptămână, mai ales având în vedere preocupările recente legate de spirala dezvoltatorilor imobiliari de stat din China. Șocul din 17 august nu se datorează, conform rapoartelor inițiale, vânzărilor de sute de milioane de euro ale participațiilor de Bitcoin ale companiei SpaceX, a lui Elon Musk.

În timp ce scăderea ar putea părea bruscă, aceasta a fost precipitată de o combinație de evenimente care au contribuit la declin. O serie de cauze probabile sunt îngrijorarea cu privire la perspectivele economice ale Chinei, volumele scăzute de tranzacționare a Bitcoin și presiunea continuă a acțiunilor de reglementare pe piața activelor digitale.

O altă evoluție importantă este reprezentată de corelația dintre Bitcoin și randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani ajustate la inflație. Acesta se deplasează din nou în direcții opuse, prezentând cea mai puternică corelație negativă din ultimele patru luni.

Coeficientul de corelație pe 30 de zile dintre Bitcoin și titlurile de stat pe 10 ani indexate cu inflația a devenit negativ în această lună, scăzând de la +0,28 la -0,72, un nivel înregistrat ultima dată în aprilie, potrivit TradingView. O valoare de -1 ar sugera că cele două clase de active variază cu aceeași valoare, dar în direcții opuse. Prin urmare, nivelul de -0,72 sugerează că o continuă creștere a randamentelor din SUA ar exercita în continuare presiune asupra prețului Bitcoin.

În plus, valoarea actuală indică influența reînnoită a finanțelor tradiționale și a factorilor macro asupra prețului Bitcoin. Corelația negativă a fost întreruptă în iulie, pe fondul optimismului privind posibila aprobare a unui ETF spot.

Randamentul titlurilor de stat indexate cu inflația se numește randament real sau randament ajustat la inflație
„Atunci când randamentele reale sunt negative, investitorii au tendința de a căuta randamente din alternative cu risc ridicat, cum ar fi acțiunile tehnologice și criptomonedele, așa cum am văzut în perioada ulterioară scăderii de la începutul pandemiei din martie 2020. Atunci când randamentele reale sunt pozitive și în creștere, investitorii se simt încurajați să investească în titluri cu venit fix”, explică analistul XTB România.

Marți, randamentul titlurilor de valoare americane pe 10 ani indexate cu inflația a crescut la 1,99%, cel mai ridicat nivel din februarie 2009.

Volatilitatea din acest an a cunoscut un nou impuls atunci când agenția de rating Fitch a decis să retrogradeze ratingul de credit al guvernului american de la AAA la AA+. Motivul din spatele acestei mișcări a fost reprezentat de disputele constante legate de plafonul de îndatorare. Anunțul a fost făcut la 2 august și a contribuit la o creștere a turbulențelor în piață pe parcursul zilei respective, dar fără să aibă un efect amplu la închidere.

Cu toate acestea, valoarea evenimentului nu poate fi subestimată, subliniind importanța monitorizării modului în care piețele s-au comportat în trecut în situații similare. Într-un precedent notabil, la 5 august 2011, agenția S&P a retrogradat, de asemenea, ratingul SUA la AA+, determinând inițial o scădere a indicelui dolarului și a randamentelor titlurilor de Trezorerie.

Cu toate acestea, ambele au înregistrat o recuperare rapidă. În schimb, acțiunile au cunoscut o cădere semnificativă, iar Bitcoin a suferit o pierdere de peste 38% în aceeași lună.

„Atunci când vine vorba despre efectul evenimentelor micro și macro, cum ar fi aprobarea ETF-urilor spot pe Bitcoin și evoluțiile ample de reglementare, este esențial să recunoaștem interacțiunea complexă dintre aceste aspecte și dinamica pieței”, precizează Radu Puiu.

Perspectiva unei aprobări a unui ETF Bitcoin reprezintă un posibil catalizator semnificativ pentru spațiul cripto, determinând un cadru mai stabil pentru investitorii instituționali și de retail pentru a obține expunere la Bitcoin. Această perspectivă ar putea determina o potențială creștere a cererii și a prețului.

Pe măsură ce averea oamenilor de afaceri români crește, încep, și la noi în țară, să apară infracțiuni de tip mafiot. Cea mai îndrăzneață de până acum pare să fie însă aceasta: răpirea unui milionar, la Mamaia, de o echipă tocmită tocmai la Londra.

Costin Miu, un milionar în criptomonede din Mamaia, a fost răpit în urmă cu un an de un bărbat din Londra. Cel din urmă a pus la punct o lovitură de trei milioane de euro, dar nu a reușit să își ducă la bun sfârșit planul.

Costin Miu este unul dintre cei mai bogați oameni din România, dar nu se cunosc foarte multe informații despre el. Averea pe care a realizat-o a atras atenția asupra lui. Miu a fost ținta unei răpiri în urmă cu un an, dar totul s-a terminat cu bine. Cel care a pus la punct răpirea este un cetățean din Londra, Marea Britanie, care a trimis în România trei nigerieni. Aceștia au fost conduși de Alexandru Ioan Dorobanțu, un traficant de droguri din Constanța.

În rechizitoriul realizat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța se precizează că Dorobanțu a fost angajat printr-un vecin să recupereze de la Miu o datorie de trei milioane de euro. Suma de bani o datora vecinului traficantului de droguri și unui prieten al acestuia din Londra. Miu, londonezul și vecinul lui Dorobanțu au comis o infracțiune informatică, iar câștigul trebuie împărțit în trei. Milionarul constănțean nu le-a mai dat partenerilor săi banii.

„Inculpatul a arătat că, la începutul anului 2022, vecinul său A. P., pe care-l cunoștea de aproximativ opt ani, l-a rugat să găsească niște băieți pentru a-l ajuta să recupereze suma de trei milioane de euro ce li s-ar fi cuvenit lui A.P. și prietenului său, în urma realizării unei fraude informatice, solicitare la care inculpatul a răspuns că o să se intereseze“, se arată în rechizitoriu.

Cum a fost răpit Costin Miu din Mamaia

Dorobanțu a declarat în fața procurorilor că a încercat inițial să evite violența. Traficantul de droguri l-a urmărit pe data de 4 mai, 2022, pe Miu în stațiunea Mamaia și ulterior l-a convins să tragă pe dreapta. Dorobanțu a urcat în mașina lui Miu și i-a explicat că are de dat niște bani unor persoane. Milionarul în criptomonede a reușit să plece, dar a doua zi el a fost răpit.

Miu a fost prins în parcarea blocului rezidențial Coral Mamaia în jurul orei 10.30, pe data de 5 mai 2022, când încerca să se urce în mașina sa de lux. Dorobanțu a fost cel care l-a atacat primul pe milionar. El a deschis ușa din stânga a mașinii și l-a lovit pe Miu cu cotul în zona capului. Ulterior, l-a scos din autoturism.

„Miu a încercat să se apere, dar imediat au apărut o mașină și alte trei persoane în jurul său, care au început să îl agreseze. Persoana vătămată a început să se zbată și să țipe, iar în acest context și-a pierdut telefonul mobil și toate bunurile pe care le avea asupra sa. Agresorii au reușit în cele din urmă introducerea persoanei vătămate în autoturism“, notează procurorii.

Milionarul în criptomonede a fost captiv șase ore

Miu a fost așezat pe bancheta din spate între două persoane despre care a zis că sunt de culoare. Milionarul s-a zbătut între ei pentru a scăpa, dar a fost imobilizat. Mâinile i-au fost prinse la spate cu bandă adezivă. Ulterior, cei doi nigerieni s-au așezat pe Miu și i-au pus o cagulă pe față. Milionarul le-a spus procurorilor că a simțit că a fost înțepat cu o seringă cu ac subțire în zona abdomenului. Ulterior, a resimțit o stare de moleșeală și furnicături în degete.

Miu a fost dus în fosta tabără Năvodari, unde a stat timp de șase ore legat și cu cagula pe față. Mai mult decât atât, el a fost înțepat cu un cuțit pentru a spune care sunt parolele de la conturile în criptomonede. Miu a scăpat datorită unor vecini care au văzut răpirea și au sunat la 112. Mașina milionarului a fost abandonată în parcarea blocului, iar traficantul de droguri și-a adus aminte mult prea târziu că bolidul trebuia mutat. Dorobanțu și-a rugat un prieten, care nu a făcut parte din răpire, să mute mașina și i-a dat cheia. Acesta a fost prins de polițiști când a mers să mute mașina din acea zonă. Ulterior, el l-a sunat pe traficantul de droguri pentru a-l salva.

Cum a scăpat Costin Miu din mâna răpitorilor

În anchetă nu se precizează cum a reușit Miu să scape de răpitori. Dorobanți nu a recunoscut că le-a ordonat nigerienilor să îl lase să plece pe Miu și a spus că nici nu știe ce s-a întâmplat cu ei, după ce planul a dat greș. Milionarul le-ar fi promis că va da o declarație la Poliția Mamaia pentru al exonera pe prietenul lui Dorobanțu și le-a promis răpitorilor că le ca da 300.000 de euro dacă îl lasă să plece.

Miu s-a răzgândit când Poliția a ajuns la fața locului și a spus tot adevărul. Traficanul de droguri a fost arestat pe loc. Nigerienii au reușit să scape, dar sunt în continuare căutați de anchetatori. Dorobanțu a fost deja condamnat la șapte ani și patru luni de închisoare, sentință pe care a contestat-o. Curtea de Apel Constanța va judeca procesul pe data de 12 decembrie 2023.

„Persoana vătămată i-a spus că îl ajută atât timp cât și el îl va elibera contra unei sume de bani pe care se obligă să o plătească. Dorobanțu a fost de acord cu propunerea lui, i-a dat cagula jos și au purtat o discuție timp de aproximativ 20 minute, concluzia fiind că persoana vătămată va merge la poliție să dea o declarație care să-l ajute pe O.I. iar, ulterior, vor merge împreună la București, unde victima va remite suma de bani promisă, între 200.000 – 300.000 de euro. După finalizarea discuției, Dorobanțu a mers și a vorbit cu persoanele de culoare și le-a asigurat că el va rezolva toate problemele legate de persoana vătămată, însă ceilalți participanți s-au arătat îngrijorați de faptul că Miu le văzuse fețele”, au arătat procurorii, informează Adevărul.ro.

Anul 2023 poate fi numit anul surprizelor în ceea ce privește bursele, piețele valutare, dar și evoluția criptomonedelor. Există câteva predicții, dar piața este extrem de volatilă și totul s-ar putea schimba. Doar cine va avea o inspirație de moment, ar putea face profit anul viitor.

Bursa americană traversează o perioadă cu multe incertitudini și ar putea înregistra scăderi pentru al doilea an consecutiv. „Bursa americană se îndreaptă spre un an de scădere de două cifre, însă întrebarea esenţială este: ce ar putea să urmeze? În general, o secvenţă de cel puţin doi ani de scădere este rară, dar atunci când se întâmplă, al doilea an tinde să aducă scăderi şi mai ample.

Astfel de situaţii s-au întâmplat doar de patru ori în ultima sută de ani. În medie, al doilea an din secvenţă a adus o scădere de 24%. Cu toate acestea, recursul la istorie nu poate oferi un răspuns complet, având în vedere schimbările ample în structura pieţelor şi a economiilor şi provocările specifice anului 2023”, Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.

Nimic nu este sigur

Inflația a afectat mult bursele internaționale, dar și unele dintre cele mai puternice monede. Anul viitor însă ar putea veni cu multe schimbări. Totul depinde de evoluția dobânzilor. „În ciuda peisajului dificil şi al unei eventuale noi resetări a aşteptărilor pieţei, dobânzile vor rămâne sub nivelul inflaţiei, iar dacă aceasta va da semne de temperare, a doua jumătate a anului poate aduce surprize în sens constructiv, la nivel nominal al cotaţiilor, în special pentru piaţa de capital americană. Europa va avea de depăşit costurile ridicate cu energia şi dificultăţile de aprovizionare cu gaze şi carburanţi, în special diesel, tocmai în timp ce dobânzile cresc şi lichiditatea va fi treptat retrasă de către BCE pentru a lupta cu inflaţia”, precizează specialistul.

În pieţele valutare, spectacolul volatilităţii nu a lipsit, dar lira sterlină şi yenul japonez au ieşit puternic în evidenţă, în special prin deprecierile foarte pronunţate care au condus la minime istorice. în cazul lirei sterline, după criza bugetului insuficient de convingător din această toamnă, şi la minime ale mai multor decenii, după o depreciere de 32,1% pentru yenul japonez până pe 21 octombrie.

În cazul yenului japonez, schimbarea de gardă la cârma băncii centrale induce risc sporit de reorientare a abordării, şi, în condiţiile unor tensiuni regionale, pot apărea episoade de apreciere susţinută a yenului, chiar în lipsa unui trend anual clar definit“, a mai spus Claudiu Cazacu.

Dispar criptomonedele?

Anul 2023 va fi se pare unul crucial pentru criptomonede. Acestea ar putea reveni în forță, însă analiștii sunt de părere că acest lucru poate fi începutul sfârșitului.

„Pentru monedele virtuale, anul viitor se anunţă diferit de calmul aşternut în ultimele săptămâni. Bitcoin, cu pierderi de peste trei sferturi din valoarea de vârf, ar putea, alături de unele dintre criptoactive, să revină surprinzător? Tendinţa «naturală» ar putea să fie una de recuperare, însă spaţiul de acţiune este limitat.
Pe de o parte, autorităţile ar putea anunţa reguli încă şi mai restrictive la adresa domeniului criptoactivelor chiar înainte de finele anului viitor. Pe de altă parte, încrederea a fost erodată de pierderile masive aduse, de colapsul unor entităţi utilizate atât de retail, cât şi de fonduri cu expunere în domeniu.

O altă ameninţare: distribuirea posibilă a unor cantităţi de Bitcoin recuperate din deţinerile bursei MtGox, aflată în proces de reabilitare, îi poate determina pe unii deţinători să lichidizeze o parte din sumele blocate mai bine de 10 ani. Ar putea părea puţin probabil, cu asemenea forţe contrare, să observăm vreun trend ascendent pronunţat.

Totuşi, în trecut, ca un navigator antrenat, Bitcoin a reuşit să se «strecoare» printre piedici şi ameninţări pentru a produce, strălucitor, dar temporar, aprecieri semnificative. Surpriza ar fi să reuşească, din nou, anul viitor, iar acesta să fie precursorul încheierii unei întregi epoci a criptoactivelor, este concluzia analizei casei de brokeraj XTB România”, mai spune Claudiu Cazacu

China a interzis toate tranzacțiile cu criptomonede și a promis că va opri minarea ilegală a acestora, dând cea mai dură lovitură până acum industriei de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

Tranzacțiile legate de cripto vor fi considerate activități financiare ilicite, inclusiv servicii furnizate de burse off-shore, a declarat Banca Populară Chineză.

Este cel mai dur pas pe care China l-a făcut împotriva criptomonedelor și a lovit într-o piață care a crescut în acest an și a atras entuziaști. China și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de criptomonede din cauza legăturilor cu fraude, spălarea banilor și consumul excesiv de energie.

Bitcoin a scăzut ca urmare a anunțului, trăgând după el și celalate monede virtuale. Bitcoin a scăzut cu 6% la aproximativ 41.800 de dolari începând cu ora 07:05 în New York. Abordarea strictă a Chinei este motivul pentru care valoarea Bitcoin s-a prăbușit în luna mai.

„Știrile din China au cu siguranță un impact asupra piețelor, deoarece pot zdruncina sentimentul pieței, dar efectul real al unei alte interdicții chineze are un impact minim asupra structurii pieței de bază în acest moment”, a declarat Clara Medalie, cercetător de date la Kaiko.

China găzduiește o mare concentrație de mineri de criptomonede, care necesită cantități masive de energie și, astfel, se confruntă cu probleme în încercarea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Țara este un jucător dominant în criptografie și, încă din aprilie, avea o cotă de 46% din rata globală.

În SUA, autoritățile de reglementare lansează, de asemenea, avertizări puternice către industrie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, recent, ca inadmisibilă sesizarea unei instanțe de apel care a întrebat dacă veniturile din criptomonede se impozitează dacă sunt obținute înainte de 2019, după ce a ajuns pe rolul ei cazul unui vâlcean care câștigase, cu mai mulți ani înainte, aproape un milion de lei din tranzacțiile cu Bitcoin. Specialiștii în fiscalitate ai Deloitte au transmis o interpretare a acestei decizii, conform căreia, aceste venituri sunt impozabile. O decizie pe fond urmează să fie luată însă de instanța de apel, care are termen de judecată în octombrie.

Un vâlcean a câștigat peste 974.0000 de lei din tranzacții cu criptomonede, astfel că inspectorii de la Fisc i-au impus obligații fiscale de peste 210.000 de lei. Totul se putea opri aici, numai că bărbatul a obținut aceste câștiguri din Bitcoin în anii 2015 și 2016, deci înainte de anul în care autoritățile române au reglementat expres impozitarea câștigurilor din criptomonede. Astfel, bărbatul a atacat în instanță decizia Fiscului și a câștigat inițial.

Cazul a ajuns însă la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată de Curtea de Apel pe rolul căreia a ajuns dosarul, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. În decizia publicată în Monitorul Oficial luna trecută, instanța supremă a respins sesizarea considerând că „pretinsa problemă de drept supusă interpretării de către instanța de trimitere nu implică o reală dificultate, în contextul în care dispozițiile legale indicate în sesizare nu sunt nici lacunare, nici incomplete sau neclare, neexistând astfel riscul apariției unei practici neunitare”. Specialiștii companiei de servicii profesionale Deloitte interpretează decizia ÎCCJ drept o confirmare a argumentației conform căreia și veniturile obșinute înainte de apariția legii specifice din tranzacțiile cu criptomonede sunt impozabile.

Detalii din dosarul de fond
Cazul vâlceanului a fost trasnsmis ÎCCJ de Curtea de Apel Pitești, pe rolul căreia a ajuns procesul, câștigat în primă instanță, la Tribunalul Vâlcea, în iulie 2020, după ce a reclamat că, la epoca faptelor, nu existau dispoziții ale legii fiscale care să se refere la monedele virtuale și la eventualul regim fiscal al tranzacțiilor cu acestea (sentința integrală la finalul articolului.). Legea nr.30/2019 estea cea a reglementat concret pentru prima oară modul de impozitare a veniturilor obţinute din astfel de tranzacţii.

Potrivit sentinței , publicată de ROLII (Romanian Legal Information Institute – Fundația Institutul Român pentru Informații Juridice), Tribunalul Vâlcea a decis anularea deciziei de impunere a inspectorilor ANAF. Fiscul a calculat că bărbatul a obținut venituri de 590.849 de lei în 2015 și 383.505 lei, în 2016, din vânzarea de criptomonede (bitcoin) și a stabilit obligații fiscale de 209.487 lei (155.897 – impozit pe venit și 53.590 – CASS).

„Tribunalul concluzionează că, dacă s-ar valida practica organelor fiscale materializată prin actele administrative contestate, se ajunge la aplicarea neprevizibilă a unor dispoziții legale fiscale neclare și care nu sunt adecvate, din punctul de vedere al certitudinii, neutralității, justeței și echității fiscale, pentru impunerea unor venituri de natura celor obținute de reclamant, câtă vreme prin aplicarea lor reclamantul este supus unei sarcini fiscale excesive și inechitabile în raport de alți contribuabili care au realizat ulterior venituri de aceeași natură sau care au realizat, în aceeași perioadă, venituri de natură similară din punctul de vedere al logicii economice și investiționale”, argumenta instanța Tribunalului Vâlcea.

După ce a câștigat în primă instanță, Curtea de Apel Pitești a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica dacă veniturile obținute în tranzacții înainte de 2019 trebuie impozitate sau nu ca venit impozabil „din alte surse, beneficiarului revenindu-I obligația declarării acestuia. În Decizia 34/24 mai 2021, motivată și publicată în Monitorul Oficial nr 671 din 7 iulie 2021, instanța supremă respinge sesizarea ca inadmisibilă.

„În contextul particular al întrebării formulate de instanța de trimitere, situația relevată în cuprinsul încheierii de sesizare are caracteristicile unei probleme curente cu care se confruntă instanțele judecătorești, fiind în atributul exclusiv al acestei instanțe operațiunea de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege incidente, în raport cu diferitele circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu și realizarea unui raționament judiciar de către judecătorul astfel învestit. Prin acest demers, instanța de trimitere solicită practic a se da dezlegare modului de aplicare a prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal din 2003 și art. 114 alin. (1) din Codul fiscal din 2015, forma în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin Legea nr. 30/2019, prin raportare la principiul fiscal al certitudinii impunerii, la situația de fapt asupra căreia a fost învestită să se pronunțe ca instanță de recurs, fără însă a observa că astfel de dezlegări excedează competențelor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, argumentează completul ÎCCJ.

Procesul de la Curtea de Apel Pitești fusese suspendat, din 12 februarie 2021, conform soluției publicată atunci pe portalul instanțelor după sesizarea ÎCCJ. După decizia instanței supreme, procesul se reia, iar următorul termen pentru judecarea pe fond a chestiunii este programat pentru 8 octombrie 2021.

Interpretarea specialiștilor Deloitte
Specialiștii Deloitte au transmis, luni, că argumentele instanței supreme întăresc argumentația susținută de reprezentanți companiei, după apariţia Legii 30/2019 care, printre altele, reglementează modul de impozitare a veniturilor obţinute din astfel de tranzacţii.

„A continuat însă să planeze incertitudinea cu privire la taxarea veniturilor realizate anterior apariţiei legii menţionate, întrucât la momentul respectiv existau încă interpretări potrivit cărora, în lipsa unei reglementări clare şi specifice în domeniu, veniturile din tranzacţii cu monede virtuale ar trebui considerate neimpozabile. Aceste interpretări, pe care le-am combătut cu argumente solide la începutul anului 2019, au fost recent infirmate şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)”, se arată într-un material semnat de Raluca Bontaş, Partener, şi Cătălin Barbu, Consultant Senior, Servicii Fiscale, Deloitte România, citat de Adevărul.

Potrivit specialiștilor menționați, deşi prin decizia nr. 34 din 24 mai 2021 ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile – a considerat că nu este necesară o decizie în acest caz, legislaţia fiind suficient de clară pentru a fi aplicată de orice instanţă – este de interes deosebit argumentarea oferită pentru această decizie.

„În interpretarea Curţii, Legea 30/2019 nu a fost emisă cu scopul de a acoperi un vid de reglementare, ci pentru a adapta cadrul legislativ existent unui context în care frecvenţa tranzacţiilor cu criptomonede era în continuă creştere. În plus, instanţa susţine că legislaţia anterioară apariţiei Legii 30/2019 nu exclude încadrarea veniturilor din transferul de monedă virtuală în categoria celor provenind din alte surse, în contextul în care enumerarea veniturilor din această categorie nu era exhaustivă, iar acest tip de venituri nu era inclus în categoria veniturilor neimpozabile, intenţia şi scopul legiuitorului fiind de a supune impozitării toate veniturile, cu excepţia celor considerate neimpozabile”, interpretează specialiștii Deloitte.

Potrivit acestora, ÎCCJ conchide că dispoziţiile legale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu sunt lacunare, incomplete sau neclare, aşadar, argumentarea Curţii întăreşte argumentaţia publicată la începutul anului 2019 – veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţii cu criptomonede înainte de intrarea în vigoare a legii 30/2019 nu erau menţionate expres ca fiind neimpozabile în cadrul legislaţiei fiscale aplicabile.

„Prin urmare, acestea trebuiau să fie supuse impozitului pe venit conform regulilor categoriei de venituri potrivite. Având în vedere că nu existau norme specifice care să includă veniturile din tranzacţii cu criptomonede într-o categorie anume a veniturilor impozabile, ele trebuiau considerate venituri impozabile din alte surse chiar şi în lipsa unei menţiuni exprese, lista veniturilor din alte surse nefiind limitată de legiuitor”, au transmis reprezentanții Deloitte.

Concluzia specialiștilor este că este de apreciat faptul că se încearcă lămurirea aspectelor fiscale legate de tranzacţiile cu criptomonede, inclusiv în cazul celor derulate în trecut, chiar dacă, în prezent, discuţia trebuie axată pe adaptarea legislaţiei la rapiditatea cu care atât monedele virtuale, cât şi modalităţile de tranzacţionare a acestora se diversifică în practică.

Executivul european propune ca normele privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului UE să se aplice integral sectorului criptoactivelor, astfel că, dacă proiectul de regulament prezentat recent va fi aprobat, portofelele electronice anonime, pentru cei care dețin criptomonede, vor fi interzise pe teritoriul UE, iar furnizorii de servicii de criptoactive vor avea obligație să identifice clienții care fac transferuri.

Comisia Europeană propune aplicarea normelor normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului –norme CSB/CFT – ale UE în întregul sector al criptoactivelor.

Argumentele Comisiei Europene
Reprezentanța Comisiei Europene în România arăta, în informarea transmisă marți, după prezentarea pachetului amplu menit să consolideze politicile dedicate luptei impotriva criminalitățiii financiare, în prezent, numai anumite categorii de furnizori de servicii de criptoactive sunt incluse în domeniul de aplicare al normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului –norme CSB/CFT – ale UE.

„Reforma propusă va extinde aceste norme la întregul sector al criptoactivelor, obligând toți furnizorii de servicii să aplice măsuri de precauție cu privire la clienții lor. Modificările adoptate astăzi (20 iulie – n.r.) vor asigura trasabilitatea deplină a transferurilor de criptoactive, cum ar fi Bitcoin, și vor permite prevenirea și detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE se vor aplica integral sectorului criptoactivelor”, au menționat reprezentanții Executivului European.

Potrivit estimărilor Europol citate în propunerea de regulament, aproximativ 1% din Produsul Intern Brut annual al UE este „detectat ca fiind implicat în activități financiare suspecte”.

Peste 1 miliard de dolari au fost cheltuiți pe carduri Visa conectate la criptomonede în prima jumătate a anului 2021, conform unui studiu citat de Visa. „În prezent, valoarea cripto-activelor deținute în portofelele digitale reglementate este de ordinul a sute de miliarde. Pentru zecile de milioane de utilizatori ai acestor platforme, una dintre cele mai simple metode de a utiliza criptomonedele este prin intermediul unui card Visa”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Visa, în prima parte a lunii iulie.

Cum și de când se aplică măsurile
În principiu, portofelele electronice pentru criptoactice vor mai putea fi folosite pe teritoriul UE doar dacă clienții sunt identificați, iar măsura se va aplica și retroactiv.

„Instituțiilor de credit, instituțiilor financiare și furnizorilor de servicii de cripto-active li se interzice să păstreze conturi anonime, cărți de cont anonime, cutii de valori anonime sau portofele anonime de cripto-active, precum și orice cont care să permită anonimizarea titularului contului de client. Proprietarii și beneficiarii de conturi anonime, cărți de cont anonime, cutii de valori anonime sau portofele anonime de cripto-active vor fi supuși măsurilor de cunoaștere a clienților înainte ca acele conturi, cărți de cont, cutii de valori sau portofele de cripto-active să fie utilizate în orice mod”, prevede proiectul indicat, detaliat de publicația Avocatnet.ro.

Astfel, furnizorii de asemenea instrumente anonime vor trebui să aplice măsuri de cunoaștere a clientelei, la fel cum trebuie să facă instituțiile financiare tradiționale, precum băncile. Anonimitatea asociată în prezent cu folosirea criptomonedelor oferă condiții ideale pentru persoanele care vor să spele bani sau să finanțeze terorismul, este premiza autorităților europene.

„Furnizorii de servicii de cripto-active și platformele de finanțare colectivă sunt expuși utilizării necorespunzătoare a noilor canale pentru circulația banilor ilegali și sunt bine poziționați pentru a detecta astfel de mișcări și a atenua riscurile. Domeniul de aplicare al legislației Uniunii ar trebui, prin urmare, extins pentru a acoperi aceste entități, în conformitate cu evoluțiile recente ale standardelor legale în ceea ce privește cripto-activele”, se arată în propunere.

„Portofelele anonime de criptoactive nu permit trasabilitatea transferurilor de cripto-active, făcând totodată dificilă identificarea tranzacțiilor legate care pot ridica suspiciuni sau aplicarea unui nivel adecvat de cunoaștere a clienților. Pentru a asigura aplicarea eficientă a cerințelor de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului la cripto-active, este necesar să se interzică furnizarea și custodia portofelelor anonime de cripto-active de către furnizorii de servicii de cripto-active”, se detaliază în propunerea menționată.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu, iar Comisia speră că procesul legislativ se va desfășura cu celeritate, potrivit informării Comisiei. Odată adoptat și oficializat, regulamentul se va aplica direct și în România, la fel ca în toate statele membre UE, fără a fi necesară o transpunere prin lege sau ordonanță, precizează sursa citată.

Românii care câștigă din tranzacții cu criptomone trebuie să plătească impozit pe venit și contribuția de asigurări sociale de sănătate, conform reglementărilor în vigoare, iar veniturile obținute trebuie incluse în Declarația unică.

Este posibil ca într-o zi fiecare european să deţină un cont în euro digital la Banca Centrală Europeană (BCE)? Instituţia de la Frankfurt urmează să lanseze miercuri cel mai important proiect al său de la introducerea euro, începând cu o fază de evaluare, urmată de teste, arată Agerpres.

Dacă totul va merge bine, euro digital ar putea fi lansat în jurul anului 2025, oferind cetăţenilor un nou mijloc de plată.

BCE vrea să se alăture tendinţei de creştere a plăţilor fără numerar, care s-a amplificat odată cu pandemia de Covid-19. Chiar şi în Germania, ţară unde numerarul a fost mult timp rege, în 2020, pentru prima dată, consumatorii au plătit mai mult cu cardul decât cu numerar.

Temerile BCE
BCE se teme că această tendinţă va fi una de care vor profita monedele virtuale private sau valutele străine. În 2019, un proiect al Facebook de a-şi crea propria monedă virtual a provocat un adevărat şoc. În paralel, mai multe ţări, precum China sau SUA, lucrează la propria lor criptomonedă. Beijingul a început deja testele cu plăţile în e-yuan via telefonul mobil, obiectivul fiind acela de a face din e-yuan o monedă internaţională de referinţă.

„O Europă suverană are nevoie de soluţii de plăţi inovative şi competitive”, a declarat recent ministrul german al Finanţelor, Olaf Scholz.

Beneficiile pentru clienți
Euro digital va permite gospodăriilor şi companiilor să depună direct această monedă la un cont deschis la banca centrală, la care până acum accesul era rezervat doar băncilor comerciale. Aceşti bani vor fi protejaţi împotriva oricărui risc de pierdere, un argument puternic într-un moment în care proiectul de garantare europeană a depozitelor este în impas.

BCE promite o utilizare rapidă, facilă şi complet sigură pentru achitarea cumpărăturilor la supermarket, online via o aplicaţie pe smartphone de exemplu, precum şi în afara domeniului online cu ajutorul cardurilor de plăţi similare cardurilor de debit.

Miza va fi „convingerea consumatorilor să treacă la un nou mijloc de plată care nu diferă de cele existente în termeni de tratament şi gama serviciilor”, estimează Heike Mai, economist la Deutsche Bank.

Părerile analiștilor
„Obiceiurile de plată ale consumatorilor nu se vor schimba cu lansarea unui euro digital”, susţine Guido Zimmermann, analist la LBBW. Însă acest lucru ar putea să se schimbe în câţiva ani, când numărul şi formele monedelor electronice va creşte, adaugă analistul. De exemplu, utilizatorii vor putea efectua viramente sau plăţi între europeni, limitând comisioanele bancare, graţie unui portofel de euro digitali, disponibili 24 de ore din 24.

Diferenţa faţă de o criptomonedă, cum este bitcoin, este că aceasta din urmă nu este un mijloc de plată oficial. Unitatea sa de cont nu este definită de stat ci este emisă de organizaţii private.

Băncile centrale vor să aducă stabilitatea în lumea foarte speculativă a monedelor digitale, ale căror cotaţii au înregistrat fluctuaţii semnificative în ultimul an.

„Un euro astăzi trebuie să valoreze un euro mâine, în numerar sau digital”, subliniază BCE.

Riscuri
Instituţia de la Frankfurt trebuie să ţină cont de îngrijorările europenilor cu privire la protecţia vieţii lor private, una dintre principalele preocupări exprimate în sondajele efectuate recent de BCE. Datele ar trebui să fie mai bine protejate cu un euro digital decât cu alternativele propuse de prestatorii privaţi, asigură BCE.

Principalul risc însă este fuga celor care economisesc spre noile forme de monede, care permit evitarea comisioanelor unui cont de economii clasic, ceea ce ar fragiliza băncile din zona euro. În consecinţă, BCE analizează posibilitatea de a taxa depozitele în monedă la banca centrală, dincolo de un anumit prag, de exemplu 3.000 de euro, a declarat recent Fabio Panetta, membru în comitetul director al BCE. „Vom continua să furnizăm monede”, asigură Fabio Panetta.

Cercetătorii Bitdefender au descoperit un grup de atacatori informatici români care infectează de la distanţă calculatoare şi servere de pe tot globul, de unde minează apoi ilegal criptomonede.

Minează criptomone Hackeri dar au multa rabdare acestea pentru că este un proces de durată şi necesită sisteme informatice scumpe, cu putere de procesare mare. Din acest motiv, infractorii informatici evită să folosească propriile dispozitive şi încearcă de la distanţă să preia controlul unor asemenea sisteme şi să le folosească ca şi când ar fi ale lor.

Cum funcționează minarea de la distanță
După ce pun mâna pe sistemele victimelor, care rulează în sistemul de operare Linux, hackerii instalează ilegal o aplicaţie şi minează pe termen nedefinit criptomoneda Monero. Astfel, dispozitivul infectat nu va mai funcţiona în parametrii optimi, se va deteriora într-un ritm accelerat, serviciile găzduite pe serverele infectate vor funcţiona din ce în ce mai prost, iar consumul de energie electrică plătit de victimă va creşte.

Cercetătorii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat şi uneltele pe care răufăcătorii le folosesc în mod fraudulos. Astfel, atacatorii au dezvoltat un program care urmăreşte să ghicească parolele slabe folosite la protocolul prin care se face conectarea de la distanţă la un server, iar odată intraţi în sistem instalează o aplicaţie modificată ce foloseşte puterea de procesare pentru minarea de criptomonede.

Ce nume au dat programului care sparge parole
Programul cu care atacatorii scanează Internetul pentru a găsi dispozitive vulnerabile conţine cuvinte sau propoziţii într-un amestec de engleză şi română, numele programului cu care sparg parolele fiind tocmai „DIICOT brute”. În cadrul investigaţiei, cercetătorii Bitdefender au descoperit că inclusiv în comentariile din aplicaţii, hackerii folosesc nume româneşti. Victimele pot depista că dispozitivele lor sunt folosite abuziv de către terţi pentru a mina criptomonede atunci când constată că acestea nu mai funcţionează corespunzător.

Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă folosirea unor parole unice şi complexe care să nu poată fi sparte prin încercări repetate, dar şi închiderea protocoalelor de comunicare pe care nu le folosesc în mod uzual. Administratorii sistemelor care constată funcţionarea greoaie a sistemelor trebuie să înlăture toate fişierele instalate de către atacatori pe dispozitivul infectat şi să se asigure că iau toate măsurile pentru combaterea infectării.