Liderii PNL își anunță, rând pe rând, susținerea pentru desmenarea lui Florin Cîțu la consultări de joi, de la Palatul Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe Facebook, prim-vicepreședintele PNL Iulian Dumitrescu susține că „decizia BEx al PNL, luată în unanimitate, e una clară: propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru este președintele partidului, Florin Cîțu”. Și secretarul general, Dan Vîlceanu, transmite „că soluția este un nou guvern format în jurul Partidului Național Liberal, condus de Florin Cîţu.” Precizările liderilor PNL vin după ce dinspre partid au apărut informații că Președintele Klaus Iohannis nu l-ar mai dori pe Florin Cîțu în funcția de prim-ministru, și că ar avea de gând să desemneze pe altcineva pentru a forma guvernul.

„Am observat un val de fake news în ultimele zile, inițiat de adversarii Partidului Național Liberal, şi aş vrea să reamintesc un lucru. Există o decizie asumată și votată în Partidul Național Liberal: propunerea de premier este președintele PNL. România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, iar soluția este un nou guvern format în jurul Partidului Național Liberal, condus de Florin Cîţu. Cred că și unii, și alții, trebuie să fim echilibrați, să dăm dovadă de responsabilitate. Responsabilitatea despre care a vorbit toată lumea, astăzi, la tribuna Parlamentului”, a scris Vîlceanu, pe Facebook.

Liderii PNL fac scut în jurul lui Cîțu: Aceasta este propunerea cu care vom merge la consultări, la Cotroceni. Avem convingerea că vom genera o majoritate în jurul PNL, a scris și Iulian Dumitrescu.

Și alte surse din conducerea Partidului Național Liberal au declarat pentru Digi24.ro că liberalii vor merge joi la consultările cu președintele Klaus Iohannis cu Florin Cîțu propunere de premier. Prima opțiune pentru PNL este refacerea coaliției cu USR și UDMR, însă PNL ia în calcul și un guvern minoritar și chiar anticipatele.

„Calcul de guvern minoritar, dar nu excludem anticipate”, spune sursele citate. Totuși, unul dintre prim-vicepreședinții PNL admite pentru Digi24.ro că anticipatele „sunt o soluție proastă pentru partid”.

În același timp, președintele Klaus Iohannis a declarat marți că prioritatea „zero” în acest moment este „salvarea vieții semenilor noștri”, iar „orice alte teme trec în plan secund”, semn că în plină criză sanitară președintele își dorește rezolvarea crizei politice.

Președintele ar putea avea chiar o discuție cu liderii PNL, înaintea consultărilor de joi.

USR a anunțat deja că nu va intra într-un guvern cu Florin Cîțu premier și că va trece în Opoziție. Dacian Cioloș a declarat după ce a fost respins la votul din Parlament că „Cîțu e non-soluție, a picat deja în Parlament”.

„Exclus să susținem un nou guvern Cîțu”, spun surse din USR.

Astfel, revenirea într-un guvern de coaliție depinde de nominalizarea unui alt lider pentru funcția de premier.

Altă variantă luată în calcul de PNL, cea a guvernului minoritar, ar trebui să fie susținută de PSD la votul din Parlament. Însă, și social democrații au anunțat în repetate rânduri că nu vor vota un guvern condus de Florin Cîțu, după ce au depus o moțiune pentru demiterea acestuia.

O a doua respingere a unui premier desemnat de președinte deschide calea alegerilor anticipate, deși toți actorii politici sunt de acord că este greu de ajuns la anticipate.

Cum se ajunge la anticipate. Ce prevede Constituția
„Art.89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Art. 63 (1) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”

De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis în 2020 că „dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci și a independenților, în cazul în care aceștia și-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepțional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral.”

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Șansele ca un nou guvern să fie învestit înainte de Crăciun au scăzut, după consultările de ieri, de la Cotroceni. După ce a ascultat punctele de vedere ale tuturor formațiunilor parlamentare, președintele Klaus Iohannis a anunțat că încă nu poate desemna un premier. De asemenea, a spus că va mai organiza o rundă de consultări.

Șeful statului ar fi amânat desemnarea unui premier din motive de procedură, spune Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Formarea noului Parlament este un proces de durată, iar în așteptarea acestuia, ar putea expira termenul pe care premierul desemnat îl are ca să ceară votul de învestire, a explicat Zegrean.

„Așa este logic, pentru că, vedeți, persoana desemnată trebuie să depună la Parlament lista guvernului, programul de guvernare, să ceară Parlamentului votul de încredere. Aceste 10 zile nu pot fi depășite, în a zecea zi cade ghilotina, s-a terminat! Deci, dacă astăzi l-ar fi desemnat, trebuia să grăbească reorganizarea noului parlament. Acolo nu se face asta într-o clipită. Este o comisie de mediere, care trebuie să analizeze toate dosarele parlamentarilor aleși. Sunt 465, mi se pare. Și să știți că sunt multe contestații și acolo, la acea comisie, și numai după acea comisie validează jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor începe depunerea jurământului. Abia apoi se poate considera că noul parlament există și poate să lucreze”, a explicat Augustin Zegrean.

„Nu este nicio problemă dacă se fac consultări, dar președintele nu poate să-l numească ( pe premier), trebuie să aibă în vedere acest timing de 10 zile care îl poate forța pe persoana respectivă să-și facă în grabă toate lucrările, iar parlamentul nu este înființat”, a adăugat fostul președinte al CCR.

În plus, PSD se gândește serios să boicoteze constituirea Parlamentului. Motivul oficial, dezvăluit de vicepreședintele Sorin Grindeanu, ar fi respectarea procedurilor constituționale sau încălcarea acestora de către partidele de dreapta. Surse politice spun că, de fapt, social-democrații sunt supărați pe planurile PNL, USR-PLUS și UDMR pentru împărțirea funcțiilor din cele două Camere. Luni seară, într-o emisiune la România TV, Marcel Ciolacu a declarat că Parlamentul ar putea să nu se constituie pe 21 decembrie. Liderul PSD a susținut că nu vrea să instige, dar „fiecare poate să aibă o problemă în acea zi”.

„Birourile Permanente, spune Constituția, se aleg conform structurii parlamentare, structurii politice rezultate din alegeri. Din alegeri, vedeți bine, PSD are cei mai mulți parlamentari și vor forța și ei să obțină președinția Camerei sau a Senatului. A mai fost o situație oarecum identică în 2004, când dl. Adrian Năstase a fost ales inițial președinte al Camerei Deputaților și după câteva săptămâni a fost demis”, a reamintit Augustin Zegrean.

În ceea ce privește ideea că președintele este obligat de Constituție să desemneze premierul propus de partidul sau alianța electorală care a câștigat alegerile, Augustin Zegrean spune că această prevedere ar funcționa în cazul în care ar avea jumătate plus 1 din numărul de mandate. Este logic, pentru că acea majoritate și-a impune punctul de vedere în parlament și nu va vota un alt om decât cei propus de ei. Acesta este „spiritul” articolului 103 din Constituție, a explicat Zegrean. „Președintele, când nominalizează, trebuie să aibă în vedere posibilitatea susținerii persoanei nominalizate și acordării votului de încredere, pentru că altfel va fi acuzat că a făcut jocul ca să meargă spre alegeri anticipate și dizolvarea parlamentului”, a adăugat Zegrean.

Șcenariile guvernării: După ce ultimele voturi vor fi numărate, iar Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale ale alegerilor parlamentare 2020, președintele Klaus Iohannis va convoca la Palatul Cotroceni consultări cu partidele care au intrat în Parlament. Înainte de alegeri, președintele părea convins că are o singură opțiune de premier: Ludovic Orban; și câteva variante de guvern. După alegeri, apar câteva întrebări: care sunt șansele unei majorități solide în jurul PNL și cât de sigură mai este nominalizarea lui Ludovic Orban, după eșecul PNL de la parlamentare.

Șcenariile guvernării după șocul de duminică

Câștigătorul alegerilor parlamentare este Partidul Social Democrat, care obține aproape 30% din voturi. De asemenea, după redistribuire, partidul care câștigă alegerile este cel mai avantajat, astfel procentul locurilor care vor reveni PSD în Parlament va fi spre 35-38%. Avantajul PSD în alegeri nu înseamnă neapărat că PSD va fi partidul care va da guvernul.

Ce spune Constituția
Potrivit articolului 103 din Constituție „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Șcenariile guvernării: Astfel, fiind în situația în care niciunul dintre partide nu a obținut o majoritate de 50%+1 în Parlament, președintele Klaus Iohannis poate propune orice variantă de premier, în urma consultărilor cu partidele parlamentare.

Ce urmează după consultări
După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele propune un premier, care are termen de 10 zile de la desemnare pentru a cere votul Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Articolul 103, aliniatul 3 din Constituție prevede că „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Astfel, președintele trebuie să se asigure că persoana desemnată să formeze guvernul are susținere parlamentară suficientă să fie învestit în funcție. Pentru acest lucru este nevoie de votul a 233 de parlamentari.

Scenarii de guvern
Înainte de alegerile parlamentare, președintele Klaus Iohannis a declarat, în repetate rânduri, că prima opțiune de premier este Ludovic Orban. Declarațiile președintelui erau făcute însă în contextul în care sondajele de opinie indicau o victorie a Partidului Național Liberal.

Pe fondul încrederii date de sondajele pe care le consultau liberalii, Ludovic Orban a declarat că „premierul este dat de partidul care câștigă alegerile”, declarație care i-a picat perfect liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Deși Marcel Ciolacu știe că președintele nu este obligat să nominalizeze un premier de la PSD, acesta a plusat tocmai pe baza declarației făcute de Ludovic Orban.

Cu un rezultat mult sub așteptări, Orban își vede acum amenințată poziția, atât la vârful partidului, cât și în cursa pentru un nou mandat la Palatul Victoria.

Scenariul 1: Guvern PNL-USR PLUS-UDMR (PMP?) – premier Ludovic Orban
Cea mai plauzibilă variantă de guvern este unul format din partidele de dreapta. Dacian Cioloș a declarat luni, după alegeri, că USR PLUS este gata să intre într-un guvern împreună cu PNL, iar UDMR a devenit „indispensabil”. „Este posibilă crearea unei majorități decente”, a declarat și Dan Barna.

Un semn de întrebare rămâne însă în legătură cu PMP. Dacă va reuși să treacă pragul de 5%, PMP reprezinta o variantă pe care atât liberalii cât și președintele o iau în calcul pentru a forma guvernul. Formațiunea lui Eugen Tomac face parte din același grup politic european și a fost un partener al liberalilor în ultima perioadă.

Dacă PMP intră în Parlament s-ar putea însă opune cooptării USR PLUS în Guvern.

Matematic, după redistribuire, PNL – USR PLUS – UDMR și minoritățile naționale ar putea avea o majoritate la limită. Dacă PMP intră în Parlament, Guvernul ar pute avea o susținere mai mare, spre 60%.

Scenariul 2: Guvern PNL-USR PLUS – UDMR – fără Orban premier
O altă variantă de guvern ar fi una fără Ludovic Orban, după eșecul de la parlamentare. Președintele Klaus Iohannis ar putea avea mai multe variante de premier de la PNL, printre care Nicolae Ciucă, Florin Cîțu sau Ilie Bolojan. Surse din PNL susțin însă că, deși Bolojan ar avea susținerea partidului, nu este agreat de președintele Iohannis.

Deși USR PLUS a anunțat în campanie că propunerea de premier a partidului este Dacian Cioloș, potrivit surselor politice, Klaus Iohannis nu îl ia în calcul pe Cioloș.

Scenariul 3: Guvern PSD-AUR-Minorități (UDMR?)
O altă variantă de guvern ar putea fi una construită în jurul Partidului Social Democrat. Totuși, acestă variantă este una foarte puțin probabilă din două motive. Primul: Klaus Iohannis va refuza să nominalizeze un premier de la PSD, fie acesta și Alexandru Rafila. Al doilea motiv ține de șansele constituirii unei majorități parlamentare care să dea Guvernul.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu a exclus o colaborare cu AUR, partid care se apropie de 9%, însă, chiar și dacă PSD ar ajunge după redistribuire la 38% tot ar mai fi nevoie de voturile minorităților naționale și de cele ale UDMR.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat deja că preferă o majoritate de centru-dreapta.

De asemenea, liderul AUR, George Simion, a anunțat în noaptea alegerilor că „nu o să intrăm, în niciuna din variante, în vreo coaliţie de guvernare”.

Scenariile guvernării: În aceste condiții, PSD chiar ar avea nevoie de „marțienii” de care vorbea secretarul general al partidului, pentru a putea guverna.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat joi, după consultările de la Cotroceni, că i-a prezentat preşedintelui Klaus Iohannis decizia liberalilor de a susţine întrunirea condiţiilor pentru declanşarea alegerilor anticipate.

“Propunerea de premier este în conformitate cu hotărârea Consiliului Naţional, în persoana preşedintelui partidului, subsemnatul, Ludovic Orban. De asemenea, i-am prezentat preşedintelui decizia Partidului Naţional Liberal de a susţine întrunirea condiţiilor pentru declanşarea alegerilor anticipate”, a declarat Orban.

În opinia sa, alegerile anticipate sunt necesare pentru a asigura o reprezentare corectă în Parlament a opţiunilor actuale ale electoratului.

“România are nevoie de o bună guvernare, România are nevoie de un parlament cu adevărat reprezentativ, format din oameni oneşti, competenţi, dedicaţi servirii interesului public, care să reprezinte cu adevărat interesele, obiectivele şi aspiraţiile cetăţenilor români. România are nevoie de un parlament care să fie oglinda fidelă a opţiunilor actuale ale cetăţenilor români şi care să poată stabili o majoritate stabilă, care să susţină un guvern care să pună în practică măsurile de reformă, de modernizare, de dezvoltare a României într-un ritm cât mai rapid”, a precizat liderul PNL.

PNL va participa la procedurile de învestire a două guverne

El a adăugat că i-a prezentat preşedintelui Iohannis şi o altă decizie luată în Consiliul Naţional al PNL, aceea ca parlamentarii partidului să participe la procedurile de învestire a două guverne, dar să nu voteze învestirea, pentru a permite dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate.

″Începând de săptămâna viitoare vom avea un dialog cu toţi partenerii care au fost alături de noi şi care sunt în continuare alături de noi, pentru a stabili o strategie comună de declanşare a alegerilor anticipate”, a mai spus Ludovic Orban.

Premierul demis s-a declarat “foarte mulţumit” de echipa guvernamentală şi a afirmat că, din punctul său de vedere, poate continua ”în aceeaşi formulă” dacă va fi desemnat să formeze noul guvern.

“Luni vom avea o reuniune a Biroului executiv în care vom lua decizia legată de componenţa guvernului, de programul de guvernare, dar după ce vom aştepta decizia preşedintelui României”, a precizat liderul liberal.

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat, joi, la Palatul Cotroceni, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor parlamentare pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, după ce Guvernul Orban a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură.

Liderul PNL şi prim-ministrul demis al Guvernului României, Ludovic Orban, a anunţat, joi, că propunerea de prim-ministru cu care PNL va merge la consultările de la Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis va fi „persoana preşedintelui PNL, subsemnatul Ludovic Orban”.

„Am hotărât azi mandatul delegaţiei PNL la consultările de la Cotroceni. Propunerea de prim-ministru este conformă cu consiliul naţional al PNL, propunerea de premier este în persoana preşedintelui PNL, subsemnatul Ludovic Orban. De aemenea, am stabilit ca delegaţia să transmită preşedintelui susţinerea pentru obiectivul declarat al preşedintelui de convocare a alegerilor anticipat iar decizia noastră este aceea de a contribui la respingerea celor două propuneri de guvern care vor fi formulate”, a declarat Ludovic Orban în cadrul unei conferinţe de presă.

Calendarul consultărilor de la Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis:

Ora 12:00 – Partidul Național Liberal (PNL);
Ora 12:45 – Partidul Social Democrat (PSD);
Ora 13:30 – Uniunea Salvați România (USR);
Ora 14:15 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);
Ora 15:00 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);
Ora 15:45 – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);
Ora 16:30 – Grupul parlamentar Pro Europa;
Ora 17:15 – Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că după consultări, „probabil va anunța deja persoana desemnată pentru a forma un nou Guvern”.

Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și UDMR împotriva Guvernului Orban, la trei luni de la învestirea sa în funcție. Au fost 261 voturi „pentru”. După demiterea Guvernului Orban prin adoptarea moțiunii de cenzură, miercuri, proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin este automat respins și nu mai poate fi promovat prin ordonanță de urgență, deoarece guvernul care rămâne interimar în funcție nu mai poate adopta decât acte administrative.

Palatul Cotroceni este punctul central al zilei. Președintele Klaus Iohannis a avut o nouă rundă de consultări cu PNL, USR și UDMR şi va anunţa la ora 17.00 numele premierului.

Palatul Cotroceni este punctul central al zilei. Președintele Klaus Iohannis a avut o nouă rundă de consultări Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus după discuţiile cu preşedintele că Uniunea nu respinge și nu promite susținere pentru noul guvern înainte să vadă programul de guvernare.

„Eu am spus că nu dăm un cec în alb nimănui, nu respingem și nu promitem susținere înainte să vedem programul de guvernare și care sunt măsurile pe care le va lua guvernul în următoarea perioadă de un an, care este lista de miniștri. După ce știm toate aceste detalii putem spune dacă susținem sau nu susținem. Nu am avut discuții cu cei care vor încerca formarea unui guvern, astfel de discuții nu au existat, deci în acest moment nu suntem în măsură să promitem nimic”, a declarat Kelemen Hunor.

Președintele USR, Dan Barna, a scris un mesaj pe Facebook după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis, de la Palatul Cotroceni. Barna susține că președintele vrea să discute despre anticipate abia după alegerile prezidențiale, în condițiile în care anticipatele nu pot fi organizate în ultimele 6 luni de mandat, iar argumentul lui Iohannis a fost că trebuie înlocuită „urgent” Viorica Dăncilă.

Dan Barna nu a fost de acord și a cerut anticipate „acum”.

Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor merg să discute despre componența și susținerea pentru noul Executiv. Președintele PNL pare să fie favorit pentru funcția de șef al executivului, iar cabinetul lui Orban ar urma să aibă politicieni, dar și tehnocrați.

Cum ar arăta Guvernul Orban
Viitorul executiv, așa cum este el discutat în interiorul PNL, va avea maximum 16 ministere, față de 24 câte are Guvernul Dăncilă, iar o parte dintre miniștri vor fi specialiști afiliați partidului.

Pentru structura noului guvern, PNL ia în calcul comasarea mai multor ministere. Ministerul Afacerilor Externe se comasează cu Ministerul Afacerilor Europene și, posibil, cu cel al Românilor de pretutindeni. Ministerul Economiei se comasează cu Ministerul Energiei, al Mediului de afaceri și Turismul. Ministerul Mediului se comasează cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Ministerul Educației se comasează cu Ministerul Cercetării și Ministerul Tineretului și Sportului.

Domeniile cheie ale guvernării ar putea fi încredințate unor semi-tehnocrați: Externe, Sănătate, Finanțe, Apărare, posibil și Justiție.

Ministerul de Interne – Marcel Vela, fostul președinte al comisiei de apărare din Senat

Ministerul Educației – Monica Anisie, președinte PNL Sector 2, fost secretar de stat la Ministerul Educației, în Guvernul Cioloș

Ministerul Dezvoltării – Robert Sighiartău, secretarul general al PNL (numele lui Sighiartău este luat în calcul și pentru portofoliul Economiei)

Ministerul Transporturilor – Lucian Bode, președintele Comisiei de transporturi din Camera Deputaților

Ministerul Muncii – Violeta Alexandru, președintele PNL București

Ministerul Economiei – Virgil Popescu, vicepreședintele Comisiei de industrii din Camera Deputaților

Ministerul Agriculturii – Emil Dumitru, liderul federației ProAgro

Ministerul Fondurilor Europene – Bogdan Glăvan, consilierul pe probleme economice a lui Ludovic Orban

Ministerul Apărării -Nicolae Ciucă (șeful Statului Major al Apărării). Este luat în calcul și deputatul PNL Ovidiu Raețchi, președintele Comisiei de apărare

Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru politică externă

Ministerul Sănătății – Vasile Rîmbu, managerul Spitalului Județean Suceava

Ministerul Finanțelor – un specialist din afara partidului, posibil Cristian Păun, profesor la ASE, consilierul președintelui PNL, Ludovic Orban

Ministerul Justiției – un tehnocrat.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că la începutul săptămânii viitoare va fi desemnat un nou premier. „E destul de clar că ne îndreptăm spre un guvern PNL sau în jurul PNL”, a spus șeful statului.

Iohannis a adăugat că e nevoie urgentă de un nou guvern, care să facă bugetul pentru anul viitor, iar discuția despre alegerile parlamentare anticipate să fie reluată după scrutinul prezidențial.

Principalele declarații ale președintelui:

Ieri a trecut moțiunea și a picat guvernul Dăncilă, un guvern eșuat și derutat și este foarte bine așa.

Am convocat prima rundă de consultări.

PSD a confirmat că nu a înțeles nimic din evoluția politică și din dorința românilor. PSD a chiulit de la consultări.

E nevoie să se instaleze urgent un nou guvern, de tranziție, indiferent că vom avea alegeri anticipate sau la termen.

Orice zi în plus cu acest guvern interimar PSD este o zi pierdută pentru români.

Prefer un guvern politic și nu voi căuta altă soluție.

PNL, care a venit primul la consultări, a spus răspicat că PNL e dispus să preia guvernarea, chiar dacă e complicat.

Celelalte formațiuni au afirmat că vor sprjini într-o formă sau alta o altă abordare.

E destul de clar că ne îndreptăm spre un guvern PNL sau în jurul PNL.

E nevoie de un guvern are pregătește un buget pe anul viitor și care închide bugetul pe 2019.

Avertizez PSD să nu cheltuie banii românilor în această fază de interimat.

E nevoie de un guvern urgent, care vine să repare greșelile PSD în economie.

Nu vor exista tăieri de salarii și pensii. Spun acest lucru pentru a contrazice o afirmație mincinoasă a pesediștilor.

Consultările vor fi reluate luni, poate chiar și marți. Luni, cel târziu marți voi desemna un premier.

Nu voi desemna pesediști pentru guvernare.

Alegerile anticipate – am declarat și ieri, personal sunt în favoarea alegerilor anticipate, dar după prezidențiale. Constituția României nu favorizează alegeri anticipate.

Acum avem nevoie de un guvern rapid instalat, iar după alegerile prezidențiale putem relua discuția despre alegerile anticipate.

Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele parlamentare, în vedere

formării unui nou Guvern, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură prin care i-a fost retrasă încrederea Cabinetului Dăncilă.

Ludovic Orban a spus, la ieșirea de la consultările de la Cotroceni, că PNL este pregătit să-și asume guvernarea, dacă președintele Klaus Iohannis o va cere și dacă nu va exista varianta alegerilor anticipate.

„Am prezentat președintelui României Klaus Iohannis mandatul acordat de PNL în cadrul consultărilor care au fost declanșate după căderea guvernului prin moțiune de cenzură a declarat presedintele PNL Ludovic Orban la esirea de la consultari.

Poziția PNL este foarte clară: în cazul în care există un acord pentru anticipate, susținem revenirea la popor. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil si Klaus Iohannis solicită formarea unui guvern, PNL este pregătit să-și asume guvernarea.

Dacă vom fi chemați să guvernăm, ne vom consulta și vom veni cu un program de guvernare. Suntem pregătiți să guvernăm de mult timp”, a declarat Ludovic Orban după discuțiile cu președintele Klaus Iohannis.

Ludovic Orban a spus că, deocamdată, nu va vehicula nume de posibili miniștri.

Președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat după consultările cu președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, că ALDE susține formarea unui nou Guvern format doar din PNL, partidul care a inițiat moțiunea de cenzură împotriva Executivului condus de Viorica Dăncilă.

Am vorbit despre configurația viitorului Guvern și problema oportunității alegerilor anticipate. I-am prezentat președintelui punctul nostru de vedere, discutat în această dimineață în cadrul Biroului Politic Executiv al ALDE. Acest punct de vedere vizează acordarea sprijinului pentru un guvern care urmează să se constituie. În mod firesc, aș spune, acest Guvern ar trebui să fie asumat de PNL, care a inițiat moțiunea de cenzură și care ar trebui să dea și prim-ministrul. Și urmează, după desemnarea oficială de către Președintele României a candidatului la funcția de premier, ca să se realizeze discuții negocieri pentru obținerea unei susțineri în Parlament. Nu ne interesează intrarea într-un nou guvern. Optăm pentru o formulă de guvern monocolor PNL”, a afirmat senatorul ALDE  Tăriceanu.

Acesta este convins că președintele Klaus Iohannis nu va desemna un premier din partea PSD.

„Am convigerea categorică că președintele nu va mai desemna un premier din partea PSD, în care joacă rolul principal, cel puțin din punct de vedere numeric, în formarea unui guvern. Deci aceste considerente cred că sunt foarte clare și nu ne interează nici guvernarea”, a spus Tăriceanu.

Preşedintele PNL Ludovic Orban spune că partidele politice trebuie să se exprime foarte clar în susţinerea demersurilor pentru modificarea Constituţiei şi a legislaţiei pentru a garanta că voinţa exprimată de cetăţeni la referendumul organizat de preşedintele Klaus Iohannis va fi pusă în practică. Orban a anunţat că liberalii vor participa la consultările de la Cotroceni.

Ludovic Orban a anunţat, joi, că a convocat pentru luni reuniunea Biroului Politic Naţional al PNL pentru a stabili componenţa delegaţiei partidului şi mandatul formaţiunii la consultările de la Palatul Cotroceni.

“Luni am convocat reuniunea Biroului Politic Naţional a partidului, vom stabili componenţa delegaţiei şi mandatul PNL la aceste consultări. Pentru noi voinţa exprimată de cetăţean este lege. Pentru noi orice iniţiativă de modificare a Constituţiei sau a legilor necesare pentru transpunerea în realitatea politică şi juridică a voinţei exprimate de cetăţeni este de asemenea prioritate zero”, a afirmat Orban.

El spune că PNL s-a implicat cu toată forţa sa în campania pentru referendumul organizat de preşedintele Klaus Iohannis.

“Încă din primul moment în care preşedintele României a luat decizia de convoca referendumul şi de a da dreptul cetăţenilor români să oprească asaltul forţelor PSD-ALDE anti-justiţie împotriva dreptăţii, încă din primul moment PNL a fost alături de preşedintele României s-a implicat în campanie cu toată forţa sa politică, toată forţa sa organizatorică, toţi membrii PNL au fost implicaţi în susţinerea acestui referendum şi au contribuit alături de preşedintele României la rezultatul covârşitor al votului dat de cetăţenii români”, a mai spus preşedintele PNL.

Orban le transmite celorlalţi lideri politici din alte partide să nu îndrăznească să nu pună în aplicare voinţa cetăţenilor.

“Le transmit un mesaj tuturor oamenilor politici din celelalte partide. Să nu îndrăzniţi să nu puneţi voinţa exprimată de cetăţeni,voinţa exprimată de poporul care deţine suveranitatea şi care s-a exprimat în cadrul unui referendum constituţional este obligatorie pentru toţi oamenii politici. Vă atrag atenţia că orice tentativă a boicota punerea în practică a acestui referendum este neconstiţională şi vă va arunca în afara vieţii politice din România. Preşedintele României a decis foarte bine să cheme partidele la consultări. Partidele politice trebuie să se exprime foarte clar şi să anunţe susţinerea demersurilor pentru modificarea Constituţiei şi a legislaţiei pentru a garanta că voinţa exprimată de cetăţean se va transpune în practică”, a mai declarat Ludovic Orban.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că a decis să convoace partidele parlamentare marţi şi miercuri la consultări pentru a pune în practică rezultatele referendumului pe justiţie.

Administraţia Prezidenţială a precizat că delegaţiile vor fi constituite din maximum 5 persoane.

Programul consultărilor va fi următorul:

Marţi, 4 iunie 2019
• Ora 12:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL);
• Ora 13:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
• Ora 14:00 – Uniunea Salvaţi România (USR);
• Ora 15:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);

Miercuri, 5 iunie 2019
• Ora 11:00 – Partidul Mişcarea Populară (PMP);
• Ora 12:00 – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE);
• Ora 13:00 – Grupul parlamentar Pro Europa;
• Ora 14:00 – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Sursa: news.ro

ludovic orban referendum klaus iohannis consultari cotroceni