Începând de luni, 5 iulie, persoanele care sunt martore la infracțiuni asupra minorilor sunt obligate să anunțe acest lucru; cei care nu raportează riscă pedepse cu închisoarea. Măsura face, de luni, parte din Codul Penal. 

Părinții, colegii și profesorii cei care sunt martori la abuzurile minorilor și nu le declară, riscă pedepse de la 6 luni la 2 ani de închisoare.

Printre infracțiunile care trebuie raportate se numără: abuzul sexual, folosirea unui minor pentru cerșetorie, autosatisfacerea în fața unui minor sub 14 ani, trimiterea de mesaje către minori sub 14 ani care invită la vizualizarea de filme pornografice sau invitarea minorilor sub 16 ani într-un anumit loc pentru a întreține relații intime.

Modificarea Codului Penal vine în condițiile în care, potrivit Organizației Salvați Copiii, în România se înregistrează anual aproape 800 de fete sub 15 ani care devin mame, dar sunt trimiși în judecată doar între 200 și 300 de inculpați pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor.

A apărut și primul dosar pentru fals în declarația pe propria răspundere, o persoană care a declarat în fals că a ieșit din casă în scop profesional, când de fapt mergea în vizită la o persoană izolată la domiciliu, va fi cercetată penal.

A apărut și primul dosar pentru fals în declarația pe propria răspundere

Este primul dosar deschis pentru fals în declarația făcută pe propria răspundere, conform ordonanței militare. În 30 martie, o persoană ar fi prezentat polițiștilor o declarație pe proprie răspundere în care consemnase că s-a deplasat în interes profesional. De fapt, mergea în vizită la o persoană venită din străinătate și autoizolată la domiciliu, potrivit Ministerului Public.

Dosarul va fi cercetat de procurori de la Parchetul Judecătoriei Pitești.

În urmă cu două săptămâni, Codul penal a fost modificat în sensul majorării unor pedepse în contextul pandemiei de coronavirus.

Art. 326. (1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută la alin.(1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

Vor fi pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, dacă fapta duce la decesul uneia sau mai multor persoane, se arată în proiectul de OUG de modificare a Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei.

Până la 15 ani de închisoare, pentru zădărnicirea combaterii bolilor

Măsurile nu se vor aplica retroactiv.

Falsul în declarații – Articolul 326 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 326. (1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută la alin.(1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani
sau cu amendă.”

Până la 15 ani de închisoare, pentru zădărnicirea combaterii bolilor

Zădărnicirea combaterii bolilor – Articolul 352 se modifică și va avea următorul cuprins

Art. 352. (1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și
interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.

(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”

Omisiunea declarării unor informații – După articolul 352 se introduce un nou articol, art. 352 indice 1, cu următorul cuprins:

Art. 352 indice 1 – Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Proiectul a fost adoptat întrucât de la începutul lunii martie și până în prezent un număr tot mai mare de persoane, față de care s-au dispus măsura de carantină instituționalizată sau, după caz, măsura de izolare la domiciliu, nu a respectat aceste măsuri.

Acest lucru “denotă faptul că măsurile dispuse de autorități nu sunt respectate cu rigoare și că prevederile de lege din Cod penal nu au un suficient efect disuasiv, fiind deja în lucru în cadrul a 27 de unități de parchet un număr de 58 de dosare penale, în care sunt cercetate astfel de persoane, numărul potențialelor victime fiind de circa 80”.

Hărţuirea cibernetică va deveni infracţiune şi va fi inclusă în Codul penal, astfel că orice persoană care a găsit „plantate” aplicații spion în telefon ar putea să facă plângere penală, potrivit unui proiect inițiat de senatorul USR Florina Presadă, potrivit Mediafax.

Senatorul USR Florina Presadă vrea o lege care să pedepsească penal violența în mediul online și a inițiat un proiect de lege în acest sens.

Practic, senatorul vrea ca violenţa în mediul online să fie inclusă în definiţia violenţei domestice.

„Mă gândesc aici, de exemplu, la pornografia non-consensuală, care e un tip de violență domestică petrecută în mediul online dar care face obiectul unei propuneri legislative separate, care dorește incriminarea faptei. Eu am propus că această faptă, pornografia non-consensuală, și anume, distribuția de imagini care înfățișează o persoană în ipostaze intime, să fie fără acceptul acesteia, fără consimțământul acesteia, să fie incriminată, să devină infracțiune și inclusă în Codul Penal. Inițiativa această reglementează, iată, o formă de violență domestică în mediul online, dar care e de natură penală sau ar putea să fie de natură penală. Deci, avem nevoie de această incluziune sau includere a violenței online în definiția violenței domestice. Asta nu înseamnă, în schimb, că nu putem reglementa fapte de natură penală care să ia în calcul violență online”, a spus senatorul USR.

Pedepsele pentru violenţe cibernetice pedepsite de codul de Codul penal si variază de la caz la caz. Acestea prevăd trei luni de închisoare pentru ameninţări prin telefon, şase luni de detenţie în cazul urmăririlor şi cinci ani pentru şantaj. Iar cine se răzbună pe fostul partener şi postează pe internet imagini cu persoana în cauză ar putea poate primi doi ani de închisoare.

Ministrul Justiției, Ana Birchall, consideră că infracțiunile de viol, răpire și trafic de persoane ar trebui să fie imprescriptibile, aşa cum sunt şi cele de omor. Ea a spus că este o idee persoanlă şi că a lansat mai multe discuţii în acest sens.

„Eu consider că asemenea infracțiuni ar trebui să fie imprescriptibile (infracțiunile grave, n.r.). Nu vreau să pară că voi impune eu această soluție de modificare legislativă, este o părere a mea. Așa cum avem infracțiunile de omor ca fiind imprescriptibile, eu consider că și acest gen de infracțiuni, violul, răpire, trafic de persoane și altele, exploatarea minorilor, de exemplu, (trebuie, n.r.) să fie imprescriptibile. Cu alte cuvinte, să nu mai opereze prescripția”, a declarat Ana Birchall.

Ea a spus că a lansat ideea în câteva discuții și a lansat un apel ca cei care au propuneri să transmită puncte de vedere cu privire la această chestiune.

„Orice măsură legislativă este important să fie luată prin consultarea nu numai celor care sunt în sistemul judiciar, vorbind aici de instituții sau de asociații profesionale, dar și de fiecare cetățean, pentru că pe mine mă interesează să asigurăm domnia legii, este un principiu de la care nu o să fac niciodată rabat”, a mai precizat Birchall.

Deși românii contribuie o viață la sistemul de pensii pentru ca la bătrânețe statul să le asigure o pensie, adică să le dea contribuțiile înapoi, parlamentarii au venit cu o nouă idee: Copiii să le plătească o pensie specială părinților, bunicilor şi străbunicilor. Mai mult, în caz contrar, să existe și sancțiuni.

„Legea recunoştinţei între generaţii” este iniţiată de deputatul PSD Dumitru Gherman şi semnată de 72 de parlamentari social-democraţi, printre care şi ministrul Muncii, Marius Budăi, şi de un deputat ALDE.

Aleşii susţin că tot mai mulţi vârstnici suferă de „abandon emoţional”, deoarece nu au mai fost vizitaţi de copiii sau nepoţi de ani de zile. Parlamentarii dau vina pe acest fenomen pe migraţia românilor în străinătate pentru locuri de muncă mai bune.

Dumitru Gherman, inițiatorul proiectului de lege: La baza acestei propuneri stă o declarație a Consiliului UE, a PE, din 2012, an care a fost desemnat ca să citez exact „anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații”. Deci aceste idei circulă în toata Europa.

Mai mult, aleşii spun că de multe ori vârstnicii abandonaţi suferă şi de probleme de sănătate şi trăiesc la limita subzistenţei. Iar cum aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia se predepseşte cu închisoarea, este discriminator ca odată ajunşi adulţi, copiii să nu aibă aceleaşi obligaţii faţă de părinţi.

Potrivit proiectului, pensia de întreținere plătită de copiii majori se stabilește pe cale amiabilă, dar se poate ajunge şi în instanţă. Însă pensia nu poate depăși o cincime din venitul net al celui obligat să o plătească.

Dumitru Gherman, inițiatorul proiectului de lege: Sunt aproape 2 milioane de pensionari care au în jur de 1000 de lei. Am făcut eforturi pentru acest urmaș al meu, l-am dus la creșă, la grădiniță, la școală, la liceu, la facultate, m-am ocupat de cariera lui și atunci eu sau cineva care mă întreține se adresează instituțiilor și în loc să îmi dea 300 îmi dă 500. Acest proiect de lege nu implică fonduri de la stat, e o reglare, pe linie directă în familie, dar o reglare pe baza unei legi.

Oamenii sunt sideraţi de proiectul PSD:

-Nu prin lege. Copilul, normal, e obligat el cu conștiința lui să dea bani la părinți.

-Vă descurcați să trăiți din pensie?

-Mă ajută copilul. Îmi dă el. Îmi face piața, îmi dă bani.

-Așa cum și bunicii și părinții i-au crescut fără obligații, și ei trebuie să aibă grijă de ei. Chiar lege să dea? Eu zic că e o datorie morală.

-Mi s-ar părea normal ca părinții să aibă și ei o pensie demnă de urmat. Dar să atârne la buzunarul copilului mi se pare absurd.

-Ar trebui să nu mai fure din țara asta, că se fură prea mulți bani. Gândindu-ne la copii, la viitorul lor, nu-s destule legi pentru ei.

Legea prevede şi sancţiuni. Doar că aleşii nu şi-au făcut temele coresponzător şi au încurcat Codurile penale. Aşa că la capitolul sancţiuni au trecut un articol, care în noul Cod penal pedepseşte neglijența în păstrarea informațiilor.

Articolul la care voiau să facă referire se regăseşte în vechiul Cod penal şi vizează abandonul în familie și infracțiuni contra familiei. Astfel, pedeapsa este de închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, pentru cazurile de „părăsire, alungare sau lăsare fără ajutor”. Pentru situația de „neplată cu rea-credință, timp de 2 luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească”, pedeapsa este de închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Mișcarea civică Inițiativa România a sesizat astăzi, 12 noiembrie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuțiilor de Președinte al Camerei Deputaților către Florin Iordache și sesizării de către acesta a Curții Constituționale în legătură cu revizuirea sentințelor sau eliminării din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existenței unor protocoale de colaborare între parchete și SRI.

Iniţiativa România este organizaţia din care face parte Mihai Poliţeanu, denunţătorul din dosarul OUG 13, anchetă declarată neconstituţională de CCR.

„Inițiativa România consideră că aspectele sesizate trebuie clarificate instituțional, guvernarea netransparentă, prin interpuși, devenind un modus operandi prin care inculpați sau infractori au ajuns să conducă România și să subordoneze instituțiile statului în folos personal, mai ales de natură penală. Este datoria noastră să acționăm în interesul respectării statului de drept și transparenței”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

„Amintim că pe 8 octombrie 2018, conștient de conflictul de interese în care s-ar putea afla în acest caz, Președintele Camerei Deputaților, dl. Liviu Dragnea, și-a delegat pentru o singură zi atribuțiile de președinte al Camerei domnului deputat Florin Iordache, vicepreședinte al CD, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial și semnată de dl. Liviu Dragnea. În aceeași zi după delegarea atribuțiilor de Președinte al Camerei Deputaților, domnul Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțională a României, cerând CCR ca inculpații care au fost „lezați” de protocoalele dintre parchete și SRI să-și poată obține “recunoașterea drepturilor încălcate și remedia vătămările produse”. Solicitarea a fost făcută în sesizarea trimisă la CCR în numele Camerei Deputaților, în care cere să se constate existența unui conflict între Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 și 2016.

Astfel,

având în vedere folosul personal al domnului Liviu Dragnea care derivă din sesizarea CCR, anume evitarea sau eliminarea răspunderii penale în cele 3 dosare penale în care a fost inculpat;

constatând că folosul nu este doar presupus, ci asumat în mod public, atât prin declarații, cât și prin faptele care au precedat delegarea de atribuții și sesizarea Curții Constituționale (cererea adresată ICCJ de revizuire a sentinței în dosarul referendumul, sesizarea Inspecției Judiciare pentru același motiv, sprijinul public pentru adoptarea unei OUG pentru revizuirea sentințelor, cât și inițierea în Parlament a unui proiect de lege pentru revizuire de sentințe, anulare de probe și despăgubiri sau susținerea publică a sesizării CCR);

presupunând în mod rezonabil că sesizarea trimisă la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisă anterior de către Președintele Camerei Deputaților, prin aparatul său de lucru, având în vedere că delegarea de atribuții și sesizarea Curții au fost făcute în aceeași zi;

Inițiativa România consideră că delegarea de atribuții în ziua sesizării este doar o modalitate de a masca conflictul de interese în care se află domnul Liviu Dragnea. Jurisprudența instanțelor de judecată demonstrează, însă, fără tăgadă că articolul 301 din Codul penal permite incriminarea conflictului de interese și atunci când acesta este comis prin persoane interpuse. În acest sens am indicat parchetului cazuri de condamnare a comiterii infracțiunii de interese prin interpuși.

Este, așadar, un aspect pe care, în opinia Inițiativei România, procurorii trebuie să îl clarifice. Același mod de operare a fost folosit și în cazul ordonanțelor de urgență programate pentru adoptare pe 18 ianuarie, și în cazul OUG 13, dar și în cazul modificării legilor justiției și legilor penale: amendamente și instrucțiuni primite în plic de la inculpați care doresc să evite răspunderea penală și punerea lor imediată în practică de către instituții ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public.

Noi detalii, necunoscute până astăzi, privind circumstanțele redactării ordonanțelor de urgență pentru modificarea codurilor penale din 18, respectiv 31 ianuarie 2017

În acest sens, vă prezentăm detalii necunoscute până acum privind redactarea ordonanțelor de urgență de modificare a codurilor penale din 18 ianuarie (2 ordonanțe care nu au mai fost adoptate ca urmare a participării Președintelui României la ședința de Guvern), respectiv 31 ianuarie (OUG 13). Detaliile au ajuns în posesia noastră prin ordonanța de clasare a cauzei din 18 octombrie 2018 (VEZI întreaga ordonanță aici: http://bit.ly/ClasareOUG18si31ianuarie2017), aceasta fiind transmisă în baza legii colegilor din Inițiativa România care, în ianuarie 2017, au sesizat DNA cu privire la aceste 3 ordonanțe.

Astfel:

Pe 16 ianuarie 2017, Ministrul Florin Iordache convoacă o ședință cu șefa de cabinet Corina Drașoveanu și secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt-Hăineală și Mariana Moț. Ministrul Florin Iordache le prezintă un document de 11 pagini intitulat “Abrogare, modificare, completare articole din CP, CPP, Legea nr. 96/2006 și Legea nr. 78/2000”. Principalele modificări propuse în document vizau:

dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;

dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;

modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;

modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;

modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Ministrul a spus că va iniția în baza acestui document două ordonanțe de urgență, una pentru modificarea codurilor penale și una pentru grațiere, și a precizat explicit că proiectele de ordonanță de urgență trebuie să fie adoptate pe data de 18 ianuarie. Secretarul de stat Gabriela Scutea și directoarea DEAN s-au opus demersului. Ca urmare a discuțiilor în contradictoriu, se renunță la dezincriminarea integrală a abuzului în serviciu și se propune un prag valoric de 200.000 de lei. Procurorii remarcă că propunerea pragului a venit fie de la ministru, fie de la secretarul de stat Oana Schmidt-Hăineală, nefiind informații certe în acest sens.

În cercetarea provenienței documentului, procurorii au stabilit că:

Documentul amintit, care a stat la baza celor două ordonanțe propuse spre adoptare pe 18 ianuarie și apoi la baza OUG 13, a fost întocmite duminică, 15 ianuarie, între orele 10.00 și 14.00 la cancelaria Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea (primul termen în dosarul angajărilor fictive fusese stabilit pentru 31 ianuarie);

Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele cărora au fost redactate documentele sunt Spiridon Anca Mihaela, Director general la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților, și Trufașu Elena Isabella, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputaților.

Acest document redactat pe 15 ianuarie a ajuns imediat în posesia ministrului Florin Iordache, iar pe 16 ianuarie acesta deja a început redactarea ordonanțelor de urgență din 18 ianuarie, respectiv 31 ianuarie, conform celor scrise în documentul redactat la cancelaria lui Liviu Dragnea.

După ce pe 18 ianuarie se renunță la adoptarea celor două ordonanțe de urgență ca urmare a prezenței președintelui la ședința de Guvern, și care au și fost obiectul sesizării penale depuse de colegi de la Inițiativa România, au început demersurile pentru redactarea și adoptarea ordonanței cunoscute sub numele de OUG 13.

Detaliile privind aceste demersuri sunt parțial cunoscute încă de atunci, ca urmare a primelor investigații ale procurorilor DNA din februarie 2017: a) lipsa avizelor de la CSM sau MAE, b) refuzul inițial al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul de a aviza pozitiv OUG 13, c) tensiunile în Guvern cu privire la acest fapt, d) emiterea în cele din urmă a unui aviz pozitiv de către MRP, e) distrugerea primului aviz negativ în interiorul Ministerului Justiției care a fost trimis prin fax, precum și f) sustragerea documentului original tot din interiorul Ministerului Justiției, g) falsificarea unor mențiuni în condica de predare-primire la cabinetul ministrului Justiției sau h) plăsmuirea unor alte documente care să justifice falsurile din condică.

Astfel, urmărirea penală privind redactarea celor 3 ordonanțe și adoptarea OUG 13 s-a făcut sub aspectul săvârșirii a 6 infracțiuni:

Favorizarea făptuitorului (art. 269 alin 1 Cod penal);

Prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister (art.8 alin 1 lit. B din Legea 115/1999);

Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000);

Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al. 1 și 2 Cod penal);

Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 Cod penal);

Fals intelectual (art. 321 Cod penal).

În legătură cu fapta prevăzută la art. 13 din Legea 78/2000 nu au existat date certe, procurorii DNA clasând cauza care avea ca obiect această infracțiune. Toate celelalte 5 infracțiuni, însă, trebuiau investigate mai departe de către Parchetul General, prin declinarea dosarului de la DNA. Pe 27.02.2017, însă, Curtea Constituțională decide, prin Decizia 68, că circumstanțele redactării sau adoptării unor acte normative nu pot fi investigate de procurori, dezincriminând de facto orice infracțiuni care s-au comis sau se pot comite pe viitor în procesul de elaborare a unor acte normative. Subliniem din nou că sesizarea penală având ca obiect cele 3 ordonanțe nu viza oportunitatea adoptării acestora, ci ilegalitățile comise în procesul de redactare și adoptare, așa cum de altfel confirmă faptele descoperite de procurori.

Inițiativa România consideră că faptele din 8 octombrie 2018, ca și cele din ianuarie 2017, evidențiază același modus operandi, pe care îl vedem și în cazul sesizării privind completurile de 5, făcută de doamna PM Viorica Dăncilă extrem de oportun pentru inculpații judecați la Înalta Curte de Casație și Justiție și cu puțin timp înaintea noului termen de judecată în dosarul domnului Dragnea. Folosind instituțiile statului prin interpuși, Președintele Camerei Deputaților pune în mișcare de aproape 2 ani mecanisme instituționale și de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat”, mai arată Iniţiativa România în comunicat.

Condamnările pentru abuz în serviciu sau conflict de interese vor putea fi anulate, pe baza unei decizii a Curții Constituționale.

Curtea Constituțională (CCR) a respins, recent, două articole din Codul de procedură penală și din Codul penal. Comunicatul emis de CCR după luarea deciziei sugerează că va fi posibil pentru persoanele condamnate să ceară anularea sentințelor care au fost luate referitor la infracțiuni care au fost declarate neconstituționale, precum abuzul în serviciu sau conflictul de interese.  Interpretarea dată de CCR poate fi 100% clară doar în momentul în care judecătorii vor face publică motivarea deciziei, care se publică în Monitorul Oficial și are caracter obligatoriu.

Ce spune CCR  în comunicatul de presă?  Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală şi art.4 din Codul penal.  Art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală prevede : „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.” 

Ce a decis CCR

Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională. Pe de altă parte, judecătorii CCR au analizat și articolul 4 din Codul penal care prevede: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.” Și în acest caz, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituţională.

Cu alte cuvinte, judecătorii CCR cer Parlamentului să introducă în Codul de procedură penală și în Codul penal, alături de principiul legii penale cele mai favorabile, și principiul obligativității respectării deciziilor CCR privind schimbarea definițiilor unor fapte.

Potrivit Constituției, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a modifica legislația în acord cu deciziile CCR. Termenul decurge din momentul în care motivarea CCR va fi publicată în Monitorul Oficial. Însă, atenție, există specialiști în drept care susțin că depunerea contestațiilor va fi posibilă și dacă Parlamentul nu respectă termenul de 45 de zile.

Semnificația deciziei

  Cel mai cunoscut caz de decizie a CCR de acest fel vizează abuzul în serviciu și a fost emisă de Curte în 2016. Curtea a stabilit că, într-adevăr, este o problemă cu textul care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu drept ”îndeplinirea defectuoasă” a atribuțiilor funcției: termenul „defectuos” nu este definit de cod, ceea ce face ca oamenii să nu cunoască ce li se permite și ce li se interzice să facă; fără această descriere, magistrații înșiși ar putea sancționa oamenii în mod arbitrariu. Ca urmare, CCR a decis că numai comportamentul care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, pe 21 iunie anul acesta,  în primă instanță,  la trei ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Decizia nu este definitivă, apelul lui Dragnea fiind în curs de judecată.Problema de neconstituționalitate a fost sesizată de avocatul Corneliu-Liviu Popescu în doua cauze care îi priveau pe avocatul Remus Borza și pe fostul director general al RATB Viorel Popescu, condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu. Din comunicatul CCR, coroborat cu deciziile anterioare ale Curții, reiese clar că va fi posibilă anularea deciziilor care vizează abuzul în serviciu luate după 2016, când CCR a dat, practic, o nouă definiție infracțiuni. Abia după apariția motivării CCR la decizia recentă se va putea ști clar ce se întâmplă cu deciziile referitoare la condamnările pentru abuz în serviciu anterioare lui 2016.

Studiu de caz

Un astfel de caz este chiar cel al lui Viorel Popescu, fostul șef al RATB. ”Ulterior pronunțării deciziei definitive de apel de condamnare, a fost adoptată și publicată oficial Decizia Curții Constitutionale nr. 405/15.06.2016, prin care s-a statuat asupra constitutionalității normei penale incriminatoare (abuzul în serviciu)”, se afirmă în plângerea depusă de avocatul său, Corneliu Liviu Popescu. Avocatul a scris în sesizarea către CCR faptul că în prevederile celor două articole contestate nu se stabilește încetarea efectelor unei hotărâri penale definitive de condamnare în cazul publicării unei decizii de neconstituționalitate a aceleiași legi penale vechi de incriminare, deși caracterul deciziilor CCR este aplicabil tuturor, iar în caz de excepție poate fi retroactiv.

Pe de altă parte, printr-o decizie din 2017, CCR a dat undă verde pentru eliminarea din legislație a conflictului de interese.

Decizie istorică a CCR, care vine să schimbe complet viețile a mii de oameni, scrie Luju.ro.

După o amânare de pronunțare de patru luni, Curtea Constituțională a României a soluționat în sfârșit excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art.595 alin.(1) din Codul de procedura penală și art.4 din Codul penal, ridicate de avocatul Remus Borza (dosar CCR nr. 1421D/2016) și de fostul director general al RATB Viorel Popescu (dosar CCR. nr 121D/2017), prin avocatul Corneliu-Liviu Popescu, stabilind că prevederile celor două articole sunt neconstituționale. Efectele deciziei CCR vor fi devastatoare pentru Justiția din România, întrucât neconstituționalitatea constatată de CCR a legii penale profită tuturor. Practic, de la momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei CCR, toate persoanele condamnate definitiv în materie penală pentru infracțiuni dezincriminate ori declarate neconstituționale prin Decizii ale CCR vor putea cere în instanță, prin cereri de constatare a dezincriminarii, anularea deciziilor de condamnare. 

Astfel, persoane care au fost condamnate definitiv, chiar înainte ca CCR să pronunțe deciziile privind infracțiuni precum abuzul în serviciu ori conflictul de interese (pentru care au fost condamnate în trecut) se vor putea adresa instanțelor cu cereri de constatare a dezincriminarii faptelor pentru care au fost condamnate și să ceară să le fie anulate deciziile de condamnare, invocând Decizia CCR. 

Problema pe care CCR a soluționat-o prin pronunțarea Hotarararii din 25 octombrie 2018 este una de principiu și are efecte asupra tututor deciziilor de neconstituționalitate pronunțate în materie penală, precum abuzul în serviciu și conflictul de interese, CCR stabilind că soluția legislativă cuprinsă în art.4 din Codul penal, cât și soluția legislativă cuprinsă în art.595 alin.(1) din Codul de procedura penală sunt neconstituționale, întrucât fie nu „asimilează efectele unei decizii a CCR prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare”, fie „nu prevede și decizia CCR prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare că un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative”.

Citiți mai multe pe Luju.ro

Zeci de persoane s-au aşezat, joi la prând, stau la coadă la sediul Curţii Constituţionale (CCR) pentru a depune intervenţii scrise în care cer verificarea constituţionalităţii Codului de Procedură Penală.

Apelul pentru acest demers a fost făcut printr-un eveniment anunţat pe Facebook, intitulat ”Stăm la coadă pentru Democraţie, la CCR”, scrie News.ro.

”Stăm la coadă pentru Democraţie? Ne dăm întâlnire joi, de la ora 12:00 la sediul CCR (Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 2, sector 5), în încercarea de a salva democraţia. Am cercetat în amănunt ce instrumente democratice ne stau la dispoziţie pentru a combate modificările Codului de Procedură Penală. Amicus Curiae (prieten al curţii) este o intervenţie scrisă, pe care oricine o poate adresa Curţii Constituţionale. Prin acest instrument juridic, le putem solicita să verifice constituţionalitatea legilor în dezbatere. Am redactat o astfel de intervenţie în colaborare cu specialişti în drept. Sute de persoane au trimis deja prin fax sau poştă textul Amicus Curiae. (Am aflat că faxul de la CCR a rămas vineri fără toner). Ne-am propus să facem mai mult decât atât. Mergem să depunem şi personal documentul la sediul Instituţiei. Va fi pentru prima dată când se face coadă la uşa CCR, haide să ne asigurăm că o să fie una lungă de tot”, precizează organizatorii.