Anul acesta, aproape 50 de milioane de dispozitive portabile vor fi vândute la nivel global
În 2015, piaţa ar putea depăşi 90 de milioane de unităţi, însă din 2016 vânzările vor încetini puternic
Apariţia de modele ieftine produse de companii necunoscute va transforma gadgeturile portabile în produse banale

Dispozitivele portabile, cum ar fi ceasurile, brăţările, ochelarii şi mai nou inelele inteligente se află abia la început, iar pasionaţii de tehnologie din întreaga lume abia se acomodează cu ele, însă în doar doi ani, acestea ar putea deveni, deja, un produs banal şi puţin atractiv.

Compania de cercetare de piaţă americană NPD Group anunţă doi ani buni, cu vânzări care se vor dubla ca volum în 2015, faţă de anul curent, însă din 2016 prevede deja o încetinire puternică a vânzărilor. „Ca şi în cazul calculatoarelor personale sau a terminalelor mobile, va începe în curând o bătălie a preţurilor, condiţii în care producători necunoscuţi din China se vor simţi atraşi de potenţialul acestei pieţe şi vor începe să vândă propriile dispozitive la preţuri mai mici decât cele practicate de marile companii”, se arată într-un raport al celor de la NPD.

Autorii raportului mai notează că „eroziunea preţurilor va dura circa doi ani, până la momentul în care dispozitivele portabile vor trece de la statutul de produse fashion la cel de produse banale, moment în care piaţa se va fi consolidat”.

Analiştii NPD se aşteaptă ca dinamica de pe piaţa dispozitivelor portabile inteligente să fie similară cu cea a altor produse electronice apărute în ultimul deceniu. „Ne aşteptăm ca dinamica pieţei de dispozitive portabile să fi similară cu cea a pieţei de DVD-uri (playere – n.r), LCD TV, smarpthone-uri, alte pieţe de larg consum”, se mai arată în raport.

48 de milioane de unităţi vândute în 2014 şi 91 de milioane în 2015

Potrivit sursei citate, 2014 şi 2015 vor fi ani foarte buni pentru producătorii de dispozitive portabile. NPD estimează că piaţa va creşte la aproximativ 48 de milioane de gadgeturi portabile în acest an. Pentru anul viitor, compania de cercetare de piaţă anticipează aproape o dublare a pieţei în volum. Astfel, în 2015 vânzările de smartwatch-uri, brăţări şi ochelari inteligenţi, şi aşa mai departe, urmează să ajungă la 91 de milioane de unităţi vândute la nivel mondial.

Acest volum este totuşi unul destul de mic, dacă ţinem cont de trendurile urmate de smartphone-uri şi tablete în primii ani de la lansare şi mai mult, în următorii ani, NPD nu se aşteaptă la o evoluţie la fel de spectaculoasă în 2016.

În ce condiţii ar putea dispozitivele portabile inteligente să-şi păstreze popularitatea

Unul dintre scenariile prezentate de NPD, în care piaţa de profil globală ar avea mai mult de câştigat, face referire directă la utilitatea reală a acestor dispozitive. Primele modele de ceasuri au apărut anul trecut şi cele de anul acesta, până în prezent, sunt limitate ca potenţial şi ca utilitate fie prin faptul că tehnologia nu a ajuns la nivelul în care, într-un corp atât de mic ca al unui dispozitiv portabil, producătorii să incorporeze toate facilităţile oferite de un telefon, fie au fost limitate de producători la anumite terminale, cele din propriul portofoliu, deşi ar fi avut mai mult de câştigat dacă le-ar fi făcut compatibile şi cu terminalele concurenţilor.

Totodată, faptul că majoritatea dispozitivelor, în special ceasurile, sunt companioni pentru telefoanele producătorilor săi reprezintă un obstacol în tratatea lor ca dispozitive de sine stătătoare. Deşi funcţionează şi fără partenerii lor mai potenţi, dispozitivele portabile sunt limitate, pentru că unele funcţii ale acestora sunt strâns legate de dispozitivele pe care le însoţesc.

Nici ochelarii inteligenţi de la Google încă nu pot fi clasificaţi ca şi dispozitiv portabil cu o aplicabilitate ridicată, acestea aflându-se încă la momentul în care testează piaţa, gigantul american lansând pe piaţă o versiune beta a ochelarilor.

NPD vede mai multe şanse pentru dispozitive care au senzori ce pot urmări parametrii fiziologici ai purtătorului. În general, cu cât vor avea mai multe funcţii utile, cu atât mai mult cumpărătorii se vor simţi atraşi de gadgeturile portabile.

Ceasurile cu Android Wear par să promită multe dintre aceste lucruri, însă totul depinde cât de mult vor fi limitate de către producătorii de hardware.

În luna iunie sunt aşteptate LG G Watch şi Moto 360 de la Motorola, ambele având la bord instalat sistemul de operare de la Google, care a fost optimizat pentru dispozitivele cu ecran rotund.

China ar putea domina şi această piaţă

NPD mai notează în raportul său că şi în cazul dispozitivelor portabile, China va fi cea mai mare piaţă de desfacere. De această piaţă depind foarte mult producătorii de astfel de dispozitive. Compania de cercetare afirmă că dacă utilizatorii chinezi nu le vor considera utile sau la modă, atunci dispozitivele portabile s-ar putea dovedi o investiţie nereuşită pentru marile companii care au cheltuit bani serioşi pentru cercetare şi dezvoltare.

Cum va trebui să potrivim ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică

 România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă din an.

Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 27 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 65 de trenuri, dintre care 32 InterRegio, 31 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători.

Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 26 spre 27 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale are loc tot în 27 octombrie, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina trenurile vor circula după orarele din mersul de tren în vigoare.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.