Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, oferă detalii de culise din împăcarea cu liderul PSD, Liviu Dragnea. Totul a pornit în perioda în care Firea era în spital.

„În perioada de spitalizare au fost mesaje de încurajare și de la colegi din politică: domnul Tăriceanu, doamna Dăncilă, domnul Dragnea. Mi se pare omenesc până la urmă, indiferent ce s-a întâmplat între noi. Am răspuns atât cât am putut. În acea perioada au avut loc primele discuții. După externare, în perioada de concediu medical, a avut loc o discuție telefonică în care s-a manifestat interesul de a reporni relația dintre Primăria Capitalei și Guvern și chiar Parlament. Nu poți să refuzi așa ceva.

M-am gândit, am reflectat, m-am sfătuit și cu familia. S-a spus că ne-am certat, ne-am împăcat, parcă am fi fost logodnici. Nici domnul Dragnea nu mă ia acasă, pentru că este cu Irina, nici eu nu-l iau acasă, pentru că sunt foarte căsătorită. Mi-am pus întrebarea: De ce să sufere bucureștenii? Unele lucruri care s-au spus nu pot fi șterse, dar acum este important, dacă domnia sa poate și vrea, să alegem din ce a rămas din această relație și să înnodăm dialogul, în primul rând instituțional.

În această perioadă s-a lucrat în echipe mixte între ministere și Primăria Capitalei. Am stabilit într-o convorbire telefonică câteva proiecte prioritare”, a afirmat Firea, într-un interviu la Antena 3.

Gabriela Firea a afirmat că s-a simţit atacată, în perioada în care a fost certată cu Liviu Dragnea, şi de oamenii din presă care îş simpatizează pe liderul PSD.

Întrebată de ce şi-a schimbat Liviu Dragnea atitudinea faţă de ea, Gabriela Firea a răspuns: „Cred că s-a gândit la bucureşteni.”

Verificările se fac în cadrul dosarului în care edilul este suspect de luare de mită

Procurorii DNA verifică astăzi toate calculatoarele ridicate din casa primarului Constanţei Radu Mazăre, dar şi din sediul primăriei. Verificările se fac în dosarul în care edilul este suspectat de luare de mită, pentru construirea complexului de locuinţe sociale Henri Coandă.

Verificările au loc la sediul DNA, procurorii căutând probe care să vină în susţinerea acuzaţiilor la adresa lui Mazăre. Primarul Constanței este acuzat că ar fi primit 175.000 de la omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern în schimbul acordării contractului pentru construirea cartierului de locuințe sociale Henri Coandă.

Radu Mazăre a fost reținut de procurorii DNA la începutul lunii aprilie, dar instanța a respins cererea de arestare preventivă.

În motivarea acestei decizii, judecătorul instanţei supreme a arătat că probele din dosar sunt neconcludente. În motivare se arată că nici stenogramele depuse, nici martorii audiaţi, nici conturile prin care s-ar fi transferat banii de mită nu arată relaţia directă dintre primarul Constanţei şi Avraham Morgenstern, cetăţeanul israelian care l-ar fi mituit pe primarul Constanţei.

DNA a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în acest caz, procurorii fiind nemulțumiți de motivarea dată de instanță.

Informaţia a fost transmisă în cadrul unei videoconferinţe de la MAI

Prefectul de Ilfov susţine că există semnale că se încearcă deturnarea procesului electoral. Neregulile au fost anunţate sâmbătă, în videoconferinţa de la MAI. „Nu sunt dovezi de fraude”, spune, în replică, preşedintele CJ Ilfov, Marian Petrache.

Prefectul de Ilfov, Daniel Răşică, susţine că „sunt semnale punctuale legate de o posibilă deturnare a alegerilor de la calea legală”. Declaraţia a fost făcută în timpul unei videoconferinţe organizate de Ministerul de Interne cu autorităţile locale.

„În ultima perioadă există tot felul de semnale şi v-aş cere permisunea să vă raportez personal despre nişte situaţii punctuale care se înregistrează la nivelul judeţului Ilfov cu privire la procesul electoral care se pare că va fi deturnat de la calea legală sau se încearcă lucrul acesta”, a spus prefectul de Ilfov.

Declaraţia a fost făcută în videoconferinţa de la Ministerul Afacerilor Interne privind măsurile luate pentru alegerile care au loc duminică, prefectul judeţului Ilfov solicitând să intervină după ce vicepremierul a întrebat dacă sunt probleme în ţară.

Prefectul de Ilfov a fost invitat la MAI pentru discuţii legate de problemele ridicate de acesta. „Eu am rugămintea să respectaţi legea, vă aştept la minister dacă aveţi probleme deosebite”, i-a transmis Gabriel Oprea.

„Eu nu am cunoştinţe de asemenea fapte, dar e penibil ca prefectul judeţului să vorbească de posibile fapte fără să le enumere. Rostul lui este să vegheze la respectarea legalităţii într-un judeţ. Dacă are elemente care să conducă la ideea că acolo s-ar putea întâmpla ceva, el trebuie să le anunţe şi să se ia măsurile directe astfel încât procesul electoral să se desfăşoare în condiţii normale”, a declarat preşedintele CJ Ilfov, Marian Petrache, la un post de televiziune.

Potrivit Mediafax, prefectul a făcut, la începutul intervenţiei, referire la un incident electoral care ar fi avut loc în Otopeni, vineri seară, despre care a spus că a ţinut legătura „cu inspectorul şef şi cu colegii de la Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă”, cărora le-a mulţumit pentru modul în care au rezolvat această problemă.

Potrivit unor informaţii publicate în presă, vineri seară, în Otopeni ar fi avut loc un incident electoral, şefa unui partid fiind lovită în cap de către un agent de pază, la intrarea într-un parc, unde erau împărţite pliante cu unul dintre candidaţii la alegerile parlamentare parţiale.

Un fost director din cadrul POSDRU acuză presiuni

La adresa deputatului PSD Sebastian Ghiţă au apărut alte acuzaţii de şantaj. Potrivit unui document obţinut de presă, Carmen Roşu, fostul director general al Autorităţii de Management din cadrul POSDRU, a depus un denunţ la DNA în care îl acuză pe Ghiţă că ar fi făcut presiuni pentru ca firmele pe care le-a deţinut să câştige contracte pe fonduri europene. Deputatul PSD ar fi făcut şi trafic de influenţă ca plăţile către companiile sale să fie făcute preferenţial. Ghiţă nu a dorit să comenteze acuzaţiile.

Presiunile ar fi fost făcute în perioada martie 2012-octombrie 2013. Femeia spune că, din cauza neregulilor, a fost nevoită să renunţe la funcţia de director al Autorităţii de Management POSDRU şi că s-a transferat la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” în calitate de director general.

Carmen Roşu susţine în denunţ că Sebastian Ghiţă a sunat-o personal pentru plata unor contracte, pe care Teamnet, firmă apropiată deputatului, le-a derulat cu mai multe spitale. Femeia susţine că s-au făcut mai multe verificări în urma cărora au rezultat suspiciuni de fraudă şi de încălcare a legislaţiei în vigoare.

„Verificările achiziţiilor respective au fost efectuate de către experţi în achiziţii şi IT. (…) Am informat-o pe doamna Adina Moga, pe atunci director OIPSI de demersurile făcute, iar la nicio zi am primit un telefon de ameninţare din partea domnului Ghiţă care aflase de la domnul Nica de demersurile mele”.

Potrivit denunţului, în 2012, Carmen Roşu a fost numită la Ministerul Fondurilor Europene, pe o funcţie mai puţin vizibilă, după ce premierul a refuzat să-i prelungească detaşarea la Ministerul Economiei. Femeia susţine că şi la noul loc de muncă a avut probleme, tot din cauza lui Sebastian Ghiţă.

Această plângere, dar şi cea făcută de Robert Negoiţă în urmă cu câteva zile au fost făcute cu voia lui Victor Ponta, este de părere jurnalistul Ion Cristoiu.

În urmă cu trei zile, şi primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a depus o plângere la Parchetul General împotriva lui Sebastian Ghiţă, pe care îl acuză că l-ar fi ameninţat cu moartea. Robert Negoiţă nu a precizat care ar fi fost motivul, iar Sebastian Ghiţă a negat.

„Verificările achiziţiilor respective au fost efectuate de către experţi în achiziţii şi IT. (…) Am informat-o pe doamna Adina Moga, pe atunci director OIPSI de demersurile făcute, iar la nicio zi am primit un telefon de ameninţare din partea domnului Ghiţă care aflase de la domnul Nica de demersurile mele”, apare în denunţul

„În septembrie 2013 iar am primit un apel telefonic de la ameninţare şi şantaj de la domnul Ghiţă că-i blochez afacerile şi că se va ocupa parsonal de mine , fapt pe care l-am adus la cunoştinţa unui secretar de stat şi în prezenţa ministrului Teodorovici”.

„Am fost chemată la domnul ministru care mi-a spus de solicitarea premierului şi a celor din PSD de a pleca din sistem. Mi-a sugerat să nu mă transfer în altă instituţie pentru că şi de acolo mi se va cere să plec”.

Ţara noastră speră să găzduiască meciurile din cadrul Euro 2020

Site-ul oficial al Uniunii europene de fotbal a publicat lista celor 19 țări care și-au depus în mod oficial dosarele de candidatură pentru găzduirea meciurilor din cadrul Euro 2020, printre acestea aflându-se și România.

Pe 20 septembrie 2013, își manifestaseră dorința de a găzdui partide din această ediție a turneului final al Campionatului european care va marca 60 de ani ai competiției 32 de federații naționale, dar până vineri la miezul nopții au rămas 19, din care vor fi alese pe 19 septembrie, la Geneva, de către Comitetul executiv al UEFA 13 orașe de-a lungul întregii Europe.

Iată lista completă comunicată de UEFA, în ordine alfabetică: Azerbaidjan (Baku), Belarus (Minsk), Belgia (Bruxelles), Bulgaria (Sofia), Danemarca (Copenhaga), Anglia (Londra), Macedonia (Skopje), Germania (Munchen), Ungaria (Budapesta), Israel (Ierusalim), Italia (Roma), Olanda (Amsterdam), Irlanda (Dublin), România (București), Rusia (Sankt Petersburg), Scoția (Glasgow), Spania (Bilbao), Suedia (Stockholm), Țara Galilor (Cardiff).

Sunt prevăzute 13 pachete diferite de meciuri, cu 12 pachete-standard, incluzând 3 meciuri din grupe și unul din faza eliminatorie (optimi sau sferturi), și un pachet pentru semifinale și finală. Pentru acest ultim pachet candidează Londra și Munchen.

„Suntem extrem de fericiți că am primit atât de multe candidaturi pentru găzduirea UEFA EURO 2020”, a declarat președintele Michel Platini.

„Cea de-a 60-a aniversare a turneului va fi una istorică cu meciuri disputate în atât de multe țări europene. Vom avea astfel mai mulți suporteri din mai multe națiuni, mândri că pot găzdui elita turneului, o oportunitate pentru dezvoltarea fotbalului în țările respective. Doresc tuturor candidatelor mult noroc în procesul de alegere”.

Anunţul a fost făcut de un consilier în cadrul CNADNR

Florin Dascălu, consilier în cadrul CNADNR a declarat că circulaţia pe Autostrada A2 şi A3 a fost reluată şi că în cursul zilei de astăzi se vor deschide mai multe drumuri. Se intervine, în continuare, pentru îndepărtarea zăpezii pe tronsonul Lehliu – Drajna. De asemenea, de la ora 9.00 a fost deschisă circulaţia şi pe autostrada A3, între Centura Bucureşti şi Ploieşti.

Dimineaţa, potrivit datelor transmise Centrului Infotrafic de structurile teritoriale de poliție, traficul rutier era întrerupt, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, pe tronsonul Lehliu – Fetești al Autostrăzii Soarelui şi pe DN 21A Bărăganu (Brăila) – Țăndărei (Ialomița), DN 22 Mihai Viteazu – Ovidiu (Constanța), DN 22 Râmnicu Sărat (Buzău) – Smârdan (Tulcea), DN 22D Horia – Atmagea (Tulcea), DN 22E Garvăn – I.C. Brătianu (Tulcea), DN 23 Măicănești (Vrancea) – Brăila, DN 23B Maicanești – Ciorăști (Vrancea), DN 24D Balabanești – Tulucești (Galați) şi DN 2N Bogza – Dumbrăveni (Vrancea).

De asemenea, pe DN 2B Buzău – Vizireni (Buzău) şi DN 2C Padina (Buzău) – Slobozia (Ialomița) este restricţionată circulaţia pentru maşinile de peste 7,5 tone.

Circulaţia a fost deschisă, marţi dimineaţă, pe DN 22A Hârșova – Saraiu, DN 2 București – Urziceni, DN 3B Fetești – Vlădeni, DN 2A Urziceni – Slobozia, DN 3A Lehliu Gară – Fetești, DN 3 Fundulea – Lehliu, DN 3 Lehliu – Călărași, DN 31 Curcani – limită județ Călărași, DN 4 Orăști – Curcani, DN 41 Oltenița – Daia, DN 7 București – Pitești, DN 71 Bâldana – Moara Nouă şi DN CB Bragadiru – Jilava, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Traficul a fost deschis marţi dimineaţă şi pe DN 22 intersecţie DN 22D – limită judeţ Constanţa, DN 22F Horia – Nalbant, DN 22D Măcin – Horia, DN 2 limită judeţ Ialomiţa – Focşani, DN 1B limită judeţ Prahova – intersecţie DN 2, DN 2N Dumbrăveni – Jitia, DN 23A Focşani – Ciorăşti, DN 10 şi DN 22A.

Traficul pe autostrada A1 a fost redeschis luni dimineaţă.

CNADNR recomandă participanţilor la trafic să adapteze viteza la condiţiile de drum şi să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru condiţiile de iarnă (anvelope de iarnă, lanţuri antiderapante, combustibil, pături, săculeţ cu material antiderapant, alimente, apă, etc.).