BCR pune la dispoziția tinerilor de 17-25 de ani din județul Alba oportunitatea de a participa în mod gratuit la cursurile de formare în competențe digitale și dezvoltare web pentru începători sau avansați din cadrul programului național Generația Tech, derulat de Digital Nation. Cele 60 de burse de formare și specializare în Competențe digitale și Dezvoltare web (nivel începător sau intermediar) oferite de BCR sunt destinate tinerilor care au domiciliul în județul Alba, cunoștințe minime de limba engleză, pot susține un ritm intens de studiu timp de 4 luni și doresc să se antreneze pentru o carieră în domeniul tech.

BCR se alătură programului Generația Tech inițiat de Digital Nation și oferă burse gratuite de specializare pentru formarea în IT & digital a 60 de tineri din județul ALBA
Generația Tech este un program de formare accelerată în IT, destinat celor care vor să se specializeze în competențe digitale și dezvoltare web. Înscrierile la burse sunt deschise la adresa GeneratiaTech.ro/Alba până pe 12 septembrie 2021
BCR continuă parteneriatul cu Digital Nation și investește activ în digitalizarea forței de muncă locale, prin educație aplicată, metode moderne și practici de business inteligent.
Cum înveți o specializare digitală de la zero? și Cum avansezi în IT dacă ai deja niște cunoștințe de bază? sunt obiective pe care cursurile din programul Generația Tech îi ajută pe participanți să le atingă, în decursul a 4 luni de practică, mentorat și învățare online. Programul va începe pe 15 septembrie 2021, iar tinerii care își doresc să se specializeze în acest domeniu se pot înscrie până la data de 12 septembrie pentru unul dintre cele 60 de locuri disponibile, la adresa GeneratiaTech.ro/ALBA.

Structura programului Generația Tech este gândită să le ofere o formare rapidă participanților, într-un cadru de învățare care îi motivează să-și atingă obiectivele și să își poată găsi locul pe piața muncii digitală. La finalizarea celor 4 luni de program, fiecare participant va avea deja un portofoliu de proiecte care să îl ajute la angajarea în domeniul studiat. În plus, participanții au acces gratuit și la atelierele de angajabilitate, unde consultanții de carieră Generația Tech îi ajută pe absolvenți să se pregătească pentru piața muncii și le obțin interviuri joburi și internshipuri digitale pe plan local.

„Sprijinul oferit de BCR ia forma unor burse de specializare în IT pentru tinerii din județul ALBA și vine în întâmpinarea antreprenorilor și partenerilor noștri locali, care consideră absolut necesar accesul la forță de muncă ce are calificare digitală, mai ales în contextul actual în care experiența de business se mută tot mai mult în online. Consider că este foarte important ca tinerii, mai ales din orașele mici precum Alba, să fie sprijiniți concret să facă primii pași în domeniul digital, și implicit ca afacerile locale să obțină astfel acces la o nouă generație de specialiști locali, pentru un viitor prosper în noul context economic în care ne aflăm”, a declarat Nicoleta Deliu Pașol – Head of Communication BCR.

Programul Generația Tech este răspunsul Digital Nation la nevoile de digitalizare ale României, o țară în care doar 29% din populație are competențe digitale de bază și doar 7% din populație a participat la un program de training sau educație continuă, ceea ce face ca țara noastră să fie pe ultimul loc în Europa în termen de index de digitalizare, conform raportului de țară McKInsey, Rise of the Digital Challengers (2019).

Ajuns deja la cea de-a patra ediție, programul de specializare în IT&C Generația Tech a demarat în 2019 cu sprijinul Google.org, și a produs până în prezent peste 1.700 de noi specialiști în IT & digital din peste 20 de orașe din țară. Peste 90% dintre cursanții care au participat la atelierele de angajabilitate din cadrul programului au ajuns la cel puțin un interviu cu o companie tech după absolvire, iar 32,5% dintre aceștia au obținut chiar și primul lor job sau internship în IT, imediat după absolvirea cursurilor de formare.

În prezent, accesul în programul Generația Tech este disponibil exclusiv prin burse de studiu, disponibile momentan în județul ALBA – cu sprijinul BCR, în Pitești și București – cu sprijinul OMV Petrom, și pentru locuitorii din Zona Metropolitană Brașov, prin burse oferite de Agenția Metropolitană Brașov și Primăria Municipiul Brașov. În curând, peste 1.000 de noi burse vor fi disponibile și pentru locuitorii altor localități, cu sprijin de la partenerii publici și privați ai Digital Nation. Pentru mai multe detalii despre burse, localitățile eligibile și curricula cursurilor vă invităm să accesați www.GenerațiaTech.ro/

Digital Nation lucrează de peste 7 ani la digitalizarea forței de muncă românești. Eforturile organizației se îndreaptă către toate categoriile de public dornice de specializare sau reconversie în zona digitală, prin programele Generația Tech, IMM Online și Profesor în Online. Mai multe detalii pe digitalnation.ro

Premierul Ludovic Orban le-a transmis, miercuri, investitorilor austrieci că se pot baza pe un parteneriat cu Guvernul României pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri prietenos în care autorităţile statului să vină în sprijinul unui mediu de afaceri benefic pentru ambele părţi.

Prezent la evenimentul „Celebrating 70 Years”, organizat de Ambasada Austriei în România, cu prilejul marcării a 70 de ani de la deschiderea, în ţara noastră, a secţiei comerciale Advantage Austria Bucureşti, premierul a subliniat că Austria a fost un deschizător de drumuri, de investiţii străine în Romania, fiind printre primele ţări care au venit în ţara noastră, în 1990, cu mult curaj.

„Infrastructura de transport are nevoie de companii serioase care să o modernizeze. (…) Primul tronson de autostradă care traversează munţii este realizat de o firmă austriacă. (…) Deşi Austria nu este o ţară foarte mare, cred că are aproape 12% din investiţiile străine realizate în Romania după anii ’90, un procent extrem de mare. Cred că este pe locul 3 ca şi investiţii în România, după Germania, de exemplu, care e o forţă economică, după Olanda care beneficiază de multe companii cu capital american. Volumul schimburilor comerciale plasează Austria pe locurile cele mai importante”, a declarat premierul în cadrul reuniunii.

Potrivit acestuia, volumul schimburilor comerciale, de peste 4,2 miliarde anual, arată o legătură economică extrem de puternică între Austria şi România şi, „ceea ce este interesant este că foarte multe dintre companiile austriece sunt companii de top” – exemple fiind OMV, BCR-ul, companii din transporturi, din asigurări, din diferite servicii, companii care au arătat de-a lungul timpului că, după momentul în care au venit în România, nu au mai plecat.

„În ceea ce ne priveşte pe noi, ca şi Guvern, îmi place să spun lucruri simple: oricine investeşte în România îşi asumă nişte riscuri, aduce nişte bani pe care în cea mai mare parte îi împrumută, că nu vine cu banii de acasă, îşi asumă riscuri şi răspunderi, generează locuri de muncă, generează valoare adăugată, creează, la urma urmei, prosperitate. Din punctul meu de vedere, orice investitor trebuie tratat cu ospitalitate şi cred că ospitalitatea ar trebui să fie un brand românesc pentru că, literalmente, românii sunt ospitalieri şi foarte prietenoşi, şi trebuie trataţi cât se poate de prieteneşte pentru că, la urma urmei, riscă pe banii lui şi încearcă să genereze capacitate de producţie sau un sistem de furnizare de servicii care ajută până la urmă ţara în care este localizată investiţia respectivă”, a explicat Orban.

El a dat asigurări că Guvernul tratează investiţiile austriece „cu maximă seriozitate”.

Ludovic Orban le-a transmis austriecilor că în general, managerii companiilor austriece ştiu că avem un sistem de comunicare, să ne întâlnim periodic oricând sunt probleme importante de discutat.

Şi încercăm întotdeauna să găsim soluţii pentru a facilita anumite investiţii, anumite dezvoltări. Sunt convins că şi cu OMV-ul vom găsi până la urmă soluţia cea mai bună ca să realizăm investiţia de la Marea Neagră. (…) Mesajul pe care vreau să-l transmit este că vă apreciem, că vă puteţi bizui pe un parteneriat loial cu reprezentanţii Guvernului, că încercăm să simplificăm lucrurile, să digitalizăm, să facem un drum cât mai scurt de la idee sau intenţie până la realizarea efectivă a planului, a obiectivului, şi că încercăm să dezvoltăm un mediu de afaceri prietenos în care să găsiţi în autorităţile statului român parteneri, oameni are să vină în sprijinul afacerilor şi oameni care să genereze un mediu în care afacerile să se poată desfăşura în mod firesc, să genereze profituri, să genereze dezvoltare”, a adăugat şeful guvernului.

Clienții unei mari bănci din România se vor confrunta cu probleme în weekend. Timp de patru ore, aceștia nu își vor putea folosi cardurile.

Banca Comercială Română (BCR) a anunţat că opreşte sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri, în noaptea de vineri spre sâmbătă (12-13 octombrie 2018), pentru lucrări, potrivitMediafax. 

„În intervalul 13.10.2018 ora 00:00 – 13.10.2018 ora 04:00, sistemul de carduri va fi oprit. Cardurile BCR nu vor putea fi folosite. Nici în reţeaua BCR şi nici în alte reţele de acceptare. În acest interval orar, NU vor putea fi utilizate echipamentele BCR: ATM-uri (Bancomate), MFM-uri (Maşini multifuncţionale), POS”, se subliniază într-un comunicat de presă transmis de BCR.

În schimb, tranzacţiile la ASV-uri (Automate de schimb valutar) nu vor fi afectate, iar tranzacţiile la APT (Ghişee rapide) vor putea fi efectuate numai cu autentificare cu cartonaş cu cod de bare. Astfel, pentru aceste din urmă tranzacţii, nu va putea fi utilizată funcţionalitatea de autentificare cu card BCR.

Austriecii de la Erste Bank au obținut, în primele șase luni din acest an, un profit net din grupul bancar românesc BCR de două ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Erste, acţionarul majoritar al BCR, şi-a publicat marţi rezultatele financiare aferente primului semestru din acest an pe tot grupul şi în ţările în care este prezent.

În România, unde deţine Grupul BCR, Erste a anunţat un profit operaţional de 137 milioane euro, în scădere cu 9,2% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce câştigul net atibuibil acţionarului majoritar a crescut la 122,5 milioane euro, faţă de 50,2 milioane euro în primele şase luni din 2017.

În acelaşi timp, veniturile operaţionale au avansat la 309 milioane euro, iar cheltuielile sunt cu 10/% mai mari decât în primul semestru din 2017, de 172 milioane euro, potrivit ZF.

Majorarea accizei la carburanți ar putea adaugă la rata inflației circa 0,4 puncte procentuale, existând și riscul unor majorări suplimentare la nivelul tarifelor la energia electrică, dar impactul acestor factori ar putea fi contracarat de evoluția prețurilor la alimente, în special la legume și fructe, a declarat, pentru AGERPRES, Horia Braun, economistul-șef BCR.
„Pentru acest final de an nu ne-am revizuit, deocamdată, estimarea privind rata inflației, pe care o vedem în continuare să atingă nivelul de 1,9%. Deși anunțata majorare a accizei la carburanți ar putea adaugă la rata inflației circa 0,4 puncte procentuale și mai există și riscul unor majorări suplimentare la nivelul tarifelor la energia electrică, pe datele pe care le avem acum, se pare că prețurile la alimente, în special la legume și fructe, ar putea avea o evoluție de natură sa contracareze o parte din impactul factorilor inflaționiști menționați. Rămâne totuși de văzut dacă nu cumva o majorare a prețurilor la carburanți se va rostogoli nestăvilit pe lanțul de costuri, ținând cont că, de exemplu, în cazul unor produse alimentare, costurile cu transportul au o pondere relevantă în prețul de vânzare. Concluzionând, inflația la 2017 o prognozăm la 1,9%, neschimbată, însă atașăm acestei proiecții riscuri în creștere privind înregistrarea unei inflații mai ridicate cu circa 0,2 — 0,3 puncte procentuale”, a explicat Braun.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit, la începutul acestei luni, prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel al ratei inflației de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.
Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, de la 3,1% anterior, iar pentru finalul primului semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,5%.
De asemenea, analiștii financiari bancari se așteaptă ca inflația anuală la finalul anului curent să ajungă la 2,13%, respectiv 3,3% anul următor.
Astfel, într-un sondaj intern realizat în cadrul Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) se menționează faptul că absolut toți analiștii chestionați au indicat o majorare a așteptărilor inflaționiste pentru finalul anului curent și următor.
Răspunsurile oferite plasează inflația anuală la finalul anului curent la 2,13%, respectiv 3,3% anul următor, marginal peste ultimele proiecții ale BNR, respectiv 1,9% pentru finalul anului curent și 3,2% pentru finalul anului 2018 (acestea din urmă nu includ impactul majorării accizei pe combustibil care va intra în vigoare începând cu luna septembrie 2017), se menționa concluziile cercetării AAFBR.

Sergiu Manea, 42 de ani, vicepreşedintele executiv al BCR, cea mai mare bancă locală, a avut anul trecut venituri nete de 1,97 milioane de lei din mandatul de la BCR, ceea ce înseamnă o medie lunară de 164.000 de lei (echivalentul a 37.000 de euro). Venitul anual încasat de Manea la BCR apare în declaraţia sa de avere pe care a publicat-o, conform legii, ca urmare a faptului că a fost timp de câteva luni membru în consiliul de administraţie al companiei de stat Romgaz. Documentul a fost completat pe data de 18 februarie 2015.

Reprezentanţii BCR susţin că venitul lui Manea include şi bonusuri din anii anteriori, astfel că un calcul lunar al venitului din 2014 este incorect.

“Venitul anual include salariul de bază şi compensaţii reportate aferente unor ani anteriori ai mandatului de membru al Comitetului Executiv. Compensaţiile reportate nu au caracter lunar, ca atare calcularea cuantumului ca venit lunar este incorectă şi poate induce în eroare asupra salariului de bază lunar”, au transmis reprezentanţii BCR.

La finele lunii septembrie bugetul conolidat de stat a înregistrat un excedent de 0,06% din PIB (419 milioane de lei), dar vestea nu este neapărat bună, potrivit analiştilor de la BCR. Pe de altă parte, deficitul structural, care arată ce fel de politică fiscală de dezvoltare duce Guvernul, nu va respecta ţinta promisă Comisiei Europene.

„România a ieșit de sub procedura de deficit excesiv la mijlocul anului 2013, dar pe de altă parte, respectarea angajamentului României de a reduce deficitul bugetar structural până la 1% din PIB încă din 2015 este departe de ținta asumată”, potrivit analiştilor BCR.

România va rata obiectivul de deficit structural de 1% în următorii doi ani, conform datelor Comisiei Europene (CE), citate de BCR.  Previziunile de la Bruxelles vorbesc de deficite structurale de peste 2% în 2015 şi 2016.

„Colectarea slabă a veniturilor la buget, risipirea banului public și evaziunea fiscală sunt, după ani buni de reformă, principalele puncte slabe ale finanțelor publice din România”, scriu analiştii celei mai mari bănci româneşti.

Reperul pentru soldul bugetar structural este cel din momentul în care economia este lVestrea mijlocul unui ciclu economic, adică la jumătatea distanţei dintre boom economic şi recesiune.

Deficitul structural arată, după ajustarea componentelor ciclice, dacă politica fiscală este expansionistă, neutră sau restrictivă. Potrivit angajamentului cu CE (cunoscut sub denumirea de Medium Term Objective sau MTO), deficitul de 1% ar fi suficient de expansionist, fără să fie periculos. Estimările arată valori de peste 2%.

Excedentul bugetar pe primele nouă luni „nu ar fi fost practic posibil (chiar și cu veniturile suplimentare din noul impozit pe construcții și aciiza mărită), dacă cheltuielile publice de capital nu ar fi fost reduse substanțial. Deși la nivelul lunar în septembrie, cheltuielile de capital au fost de circa un miliard lei, acestea au continuat să scadă în primele nouă luni (-24%), în timp ce totalul investițiilor (inclusiv cele de capital) se reduseseră cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului anterior”, au calculat analiştii BCR.

Execuția bugetară din 2014 a fost marcată de „o politică fiscală volatilă. Eforturile privind reforma sectorului public au slăbit vizibil, după ce România a ieșit din procedura de deficit excesiv, în timp ce tendința spre cheltuieli prea ‘generoase’ în anii electorali a fost încă o dată confirmată”.

„Este dificil să-ți imaginezi că România poate să continue să se consolideze din punct de vedere fiscal în anii care vin – conform angajamentului luat față de Comisia Europeană – în condițiile unor rate de colectare a veniturilor la buget de 32-33% din PIB concomitent cu menținerii unei tendințe de a cheltuieli mult prea generoase”, sunt de părere semnatarii raportului BCR, Dumitru Dulgheru, Eugen Şinca şi Marina Spătaru

Generozitate electorală

Guvernul a recurs în septembrie la diminuarea țintei de venituri la buget pentru acest an cu circa 1,5 miliarde lei în cadrul celei de a doua rectificări bugetare din acest an (o reducere similară a fost operată pe partea de cheltuieli). Cu prilejul rectificării bugetare, peste 4 miliarde de lei (980 milioane euro) au fost tăiați de la investiții.

Proiectele care au făcut obiectul reducerii au fost în principal acelea care beneficiau de co-finanțarea UE. Alte cheltuieli, însă, cum sunt transferurile către administrațiile locale și fondul de rezervă au fost crescute substanțial, cu 2,4 miliarde și respectiv 500 milioane lei.

În funcție de cursul leu/euro anunțat astăzi de Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să se calculeze nivelul accizelor pentru 2015. UPDATE: Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat azi un curs de schimb de 4,4093 lei/euro, ceea ce face ca accizele să fie oricum mai mici anul viitor decât în 2014, dacă Ministerul Finanţelor nu vine cu o nouă „jonglerie”, la fel ca anul trecut.

Evoluția leului față de euro, așa cum este reflectată de BNR, este un prim- reper în acest sens pentru nivelul pe care îl va anunța BCE, în jurul orei 15, potrivit Capital.

Astăzi, BNR a anunțat o cotație de 4,4127 lei/euro, cu 0,13 bani peste cotația de ieri. Cotația este cu peste 7% mai redusă decât aceea în funcție de care au fost calculate accizele în acest an, un curs fictiv, calculat după o metodă arbitrară folosită de Executiv, de peste 4,73 lei/euro.

Artificiu de guvernare: Executivul a calculat accizele ca nicăieri în UE. În întreaga Uniune Europeană, cursul folosit pentru calculul accizelor într-un anumit an este cel valabil pe data de 1 octombrie anul anterior.

Anul trecut, însă, Guvernul Ponta a făcut o „şmecherie” şi a stabilit un alt algoritm de calcul decât cel legal, pentru că ar fi însemnat ca accizele să se diminueze şi veniturile la buget să scadă. Va face aceaşi ilegalitate şi în 2014?

Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, spune că nu s-a decis ce curs de schimb va folosi la calculul accizelor în 2015, deşi Codul fiscal are prevederi clare în acest sens.

Atâta timp cât scenariile arată că nu pare deloc plauzibil ca anul viitor rata de schimb să fie mai mare decât cea de anul acesta, de 4,7380 lei/euro, rezultă că guvernul nu exclude modificarea formulei pentru a menţine accizele la fel de mari.

Cursul pe care îl va anunţa BCE azi este decisiv, iar Finanţele nu vor să se pronunţe înainte de a afla dacă e avantajos pentru buget.

Până la 1 ianuarie 2014, valoarea în lei a accizelor se stabilea în funcţie de cursul comunicat de BCE în prima zi lucrătoare din luna octombrie a anului anterior. Prin urmare, în 2014, ar fi trebuit folosit cursul de 4,4485 lei/euro.

În 2014, accizele, de care depinde şi preţul benzinei şi motorinei, au fost calculate la un curs de 4,7380 lei/euro. Diferenţa majoră a fost decisă din pix.

Afacerile cu credite neperformante înfloresc în România. Restanţierii la bănci, fie firme sau persoane fizice, nu au nicio şansă de păsuire câtă vreme creditele lor neplătite sunt preluate cu bani mulţi de „vânători” de neperformante.

BCR a semnat în iulie o tranzacţie de 1 miliard de lei pentru vânzarea unui pachet de credite neperformante, acordate companiilor şi garantate, în principal firme debitoare în insolvenţă sau executare silită, către un consorţiu de investitori străini şi linii de finanţare disponibile aferente.

Portofoliul de credite neperformante al băncii se ridică la 12,9 miliarde lei, cu o rată de neperformanţă de 29,3% şi o rată de acoperire de 64,5%, în urma urcării provizioanelor cu 29,5%, la 1,3 miliarde lei (292,6 mil. euro).

„BCR administrează un portofoliu de credite neperformante de aproximativ 12,9 miliarde lei, pe care s-a hotărât să-l soluţioneze într-o manieră accelerată, în vederea îmbunătăţirii semnificative a calităţii bilanţului şi performanţei financiare în viitorul apropiat”, se arată într-un comunicat al băncii.

Instituţia vizează să-şi reducă soldul de credite neperformante cu 25% până la finele acestui an.