Încetinirea inflaţiei „este cu certitudine estimarea noastră”, a declarat sâmbătă preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, iar BCE este decisă să readucă preţurile la ţinta sa, transmite Bloomberg.

Christine Lagarde: BCE va readuce inflația la ținta de 2 % în 2025

„Suntem decişi să readucem inflaţia la 2%. Conform estimărilor noastre, vom ajunge acolo în 2025”, a afirmat şeful BCE Christine Lagarde pentru publicaţia elenă Kathimerini.

Christine Lagarde a explicat că nu este îngrijorată de implicaţiile politice ale eforturilor BCE, care a fost criticată de unele guverne europene, îngrijorate că dobânzile ridicate vor sufoca creşterea economică.

„Mandatul nostru este să asigurăm stabilitatea preţurilor, şi aceasta este cea mai bună contribuţie pe care o putem face la pacea socială şi pentru societate, în special pentru cei mai vulnerabili membri ai săi”, a indicat oficialul BCE.

La reuniunea de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a luat o pauză după cel mai lung ciclu de majorare a dobânzilor din istoria de 25 de ani a instituţiei, subliniind că cele mai recente date arată că inflaţia încetineşte uşor spre ţinta de 2%. Astfel, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00%. Acesta este cel mai ridicat nivel al dobânzii de la lansarea monedei euro în 1999.

Italia îl va propune pe fostul ministru Daniele Franco pentru conducerea Băncii Centrale Europene, instituția care gestionează moneda euro și trasează și pune în aplicare politica economică și monetară din zona euro.

Italia îl va propune pe fostul ministru al Economiei Daniele Franco drept candidat pentru conducerea executivă a Băncii Centrale Europene (BCE), în locul lui Fabio Panetta, care va părăsi această funcție în octombrie, a relatat duminică cotidianul Il Sole 24 Ore, citat de Reuters.

Trezoreria italiană a refuzat să comenteze.

Mandatul lui Panetta la Frankfurt urma să se încheie abia la sfârșitul anului 2027, dar acesta a fost numit luna trecută la conducerea Băncii Italiei și urmează să preia funcția la 1 noiembrie.

Fiecare dintre cele mai mari trei economii din zona euro – Germania, Franța și Italia – a avut în mod tradițional câte un reprezentant în consiliul de administrație format din șase membri, iar Roma este dornică să își păstreze locul în comisia care supraveghează politica monetară a zonei euro.

Cu toate acestea, nu există nicio regulă conform căreia cei trei mari ar trebui să aibă automat un loc, iar alte țări ar putea prezenta candidați alternativi.

Mai multe surse familiarizate cu această chestiune au declarat luna trecută că Piero Cipollone, director general adjunct al Băncii Italiei din 2020, a fost alegerea preferată de guvernul italian.

Cu toate acestea, într-o mișcare surpriză, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a decis să îl propună pe predecesorul său, a afirmat Il Sole, citând ceea ce a spus că sunt „surse autorizate” apropiate de Trezorerie.

Cine este Daniele Franco

Înainte de a deveni ministru al economiei în 2021, Franco și-a petrecut cariera la Trezoreria italiană și la Banca Italiei. Printre numeroasele sale funcții se numără cea de viceguvernator al băncii centrale și cea de auditor de stat, un rol-cheie în gestionarea finanțelor publice.

S-a alăturat Băncii Italiei în 1979 și a condus departamentul de cercetare al acesteia în perioada în care fostul prim-ministru Mario Draghi a fost guvernator, între 2005 și 2011.

Guvernul îl propusese drept candidat italian pentru a conduce Banca Europeană de Investiții (BEI), instituția de creditare a Uniunii Europene. Cu toate acestea, presa locală a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că nu i s-a oferit postul.

Surse politice au declarat anul trecut pentru Reuters că prim-ministrul Giorgia Meloni a dorit ca Franco să rămână în guvern ca ministru al economiei, în încercarea de a liniști piețele financiare, dar acesta a refuzat oferta.

Veste uriașă pentru cei care au bani la bancă! Creșterile recente ale ratelor de dobândă ar trebui să se răsfrângă și asupra deponenților, a declarat, vineri, vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Luis de Guindos.

Veste uriașă pentru cei care au bani la bancă! Recentele majorări ale dobânzilor de către Banca Centrală Europeană ar trebui să se transmită pe deplin către economiști și să se reflecte în rate mai mari ale depozitelor, a declarat joi vicepreședintele BCE, Luis de Guindos.

Politica monetară trebuie să fie reflectată în activele și pasivele unei bănci

„O transmisie completă (a politicii monetare) necesită remunerarea economiilor”, a declarat Luis De Guindos la un eveniment financiar organizat în orașul Santander din nordul Spaniei.

„Este foarte important ca politica monetară să fie reflectată în toate activele și pasivele unei bănci”, a mai spus vicepreședintele BCE, Luis de Guindo.

De asemenea, Luis De Guindos nu a comentat în mod specific situația din Spania, unde băncile oferă cele mai mici rate ale depozitelor pentru gospodării dintre economiile mari din zona euro.

Băncile din Spania au oferit în medie un randament al depozitelor pe un an de 1,33% în aprilie, față de 2,27% în întreaga zonă euro.

Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda sa cheie cu încă un sfert de punct procentual, ceea ce a dus la creșterea costului creditelor ipotecare variabile, care reprezintă marea majoritate a contractelor din Spania.

Cu toate acestea, băncile spaniole au respins marți un apel al guvernului de a începe să plătească rate mai mari la depozite.

Creditorii neagă lipsa de concurență din sectorul bancar spaniol

Creditorii susțin că o rată mai mică la depozite este parțial rezultatul excesului de lichiditate din sector și neagă afirmațiile privind lipsa de concurență în sectorul bancar spaniol, relativ concentrat.

Agenția de rating DBRS a declarat luna aceasta că băncile spaniole vor fi presate să majoreze ratele la depozite în trimestrele următoare, deoarece lichiditatea se va deteriora după ce majoritatea creditorilor și-au rambursat liniile de finanțare ieftine restante, cunoscute sub numele de TLTRO, în luna iunie.

Cele șase bănci listate la Madrid care și-au asumat peste 265 de miliarde de euro în cadrul TLTRO-III plănuiesc acum să ramburseze sau să lase să expire aproximativ 42 de miliarde de euro la următorul ghișeu al băncii centrale, la 28 iunie, au declarat pentru Reuters surse care au cunoștință de cauză.

Astfel, cele șase bănci ar rămâne cu aproximativ 40 de miliarde de euro din aceste linii de finanțare la BCE, trasmite Reuters.

Rata inflației în zona euro a ajuns la 2% în luna mai, valoare care depășește estimările economiștilor și ținta avută în vedere de Banca Centrală Europeană (BCE).

Această creștere ar putea produce dificultăți la nivelul statelor care folosesc moneda unică europeană, informează Agerpres, care citează Reuters.

Estimările preliminare publicate marți de Eurostat arată că rata inflației în zona euro a ajuns în mai la 2%, față de nivelul de 1,6% în aprilie.

Care este motivul pentru care a crescut inflația?
Inflația a crescut în zona euro în luna mai în principal ca urmare a creșterilor de două cifre în ceea ce privește prețul energiei (13,1%). De asemenea, prețurile la servicii au înregistrat o creștere de 1,1%, iar cele la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de doar 0,6%.

Cu toate acestea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut uşor în luna mai, până la 0,9%, de la un nivel de 0,8% în luna aprilie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Estimarea publicată marţi de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie dată publicităţii în data de 17 iunie.

Rata șomajului a scăzut în zona euro
Separat, Eurostat mai informează că zona euro a înregistrat o scădere ușoară a ratei șomajului, care a ajuns în aprilie la 8%, față de 8,1% în martie.

La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas la 7,3%, potrivit aceleiași surse.

În statele UE, cea mai mică rată a șomajului în aprilie s-a înregistrat în Polonia (3,1%), iar cea mai mare în Spania (15,4%).

În România, rata șomajului a scăzut la 5,7% în aprilie, față de 5,85 în martie, mai informează Eurostat.

Perspectivele redresării economiei zonei euro rămân nesigure şi Banca Centrală Europeană va contracara orice creştere semnificativă a ratelor dobânzilor care nu este justificată de condiţiile economice, a afirmat luni Ignazio Visco, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, transmite Reuters, arată Agerpres.

Banca Centrală Europeană pună frână băncilor la creșterea dobanzilor la rate

Criza financiară globală din perioada 2008-2009 a arătat riscurile unei retrageri premature a măsurilor de stimulare, a spus Visco, într-un discurs rostit la Roma, el fiind şi guvernatorul Băncii Centrale a Italiei.

În actuala situaţie, „incertitudinea privind plasarea în timp şi soliditatea redresării necesită menţinerea pe termen lung a condiţiilor financiare care sprijină economia”, a susţinut el.

„O creştere importantă şi persistentă a ratelor dobânzilor nu este justificată de actualele perspective economice şi va fi contracarată”, a afirmat oficialul BCE, adăugând că banca este pregătită „să utilizeze complet programul de achiziţii de obligaţiuni”.

Ignazio Visco şi-a reiterat solicitarea înfiinţării unui buget comun al UE şi a apreciat că fondul de redresare UE de 750 miliarde de euro ar putea deschide calea pentru ca blocul comunitar să emită datorie comună într-un mod stabil.

Aceasta „ar spori eficienţa politicii monetare şi ar putea ca euro să-şi preia pe deplin rolul de monedă internaţională”, a apreciat Visco.

Italia este principala beneficiară a planului UE de redresare post-pandemie ce are la bază fondul ‘NextGenerationEU’ în valoare de cel mult 800 de miliarde de euro (în preţuri curente, respectiv 750 de miliarde de euro în preţuri constante din 2018) care va fi constituit din împrumuturi contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare. Autorităţile de la Roma ar urma să primească 222,1 miliarde de euro din Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNNR).

„Această sumă reprezintă o provocare formidabilă”, a declarat oficialul BCE.

Referindu-se la economia internă, Visco a avertizat că unele bănci italiene, în special cele de mărime redusă, se confruntă cu deficienţe structurale şi ar trebui „urgent” să-şi reconsidere modelul de afaceri. Orice faliment al unei bănci va fi gestionat, „asigurându-ne că creditorul va ieşi de pe piaţă în cel mai ordonat mod posibil”.

El a confirmat estimarea sa recentă privind un avans al economiei Italiei „de peste 4%” anul acesta, după un declin record, de 8,9%, în 2020. Guvernul Mario Draghi se aşteaptă în 2021 la o creştere de 4,5%.

Banca Centrală Europeană (BCE) a intensificat acţiunile pentru eventualitatea lansării unei monede euro digitale, care va funcţiona în paralel cu plăţile în numerar, anunţă instituţia.

„Un euro digital ar fi o formă electronică a monedei emise de Banca centrală, care, la fel ca bancnotele, ne va permite tuturor, persoane fizice şi companii, să efectuăm plăţile zilnice rapid, uşor şi în siguranţă. Ar exista în paralel cu numerarul, fără a înlocui bancnotele. Eurosistemul va continua oricum să emită bancnote”, anunţă Banca Centrală Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu, conform Mediafax.

„Euro le aparţine europenilor, iar misiunea noastră este să fim gardieni ai monedei. Europenii se orientează din ce în ce mai mult spre digital în modurile de consum, de economisire şi investiţii. Rolul nostru este să menţinem încrederea în monedă. Acest lucru presupune să veghem ca euro să fie adaptat erei digitale. Trebuie să fim pregătiţi să emitem un euro digital dacă acest lucru va fi necesar”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele BCE.

Eurosistemul va organiza consultări cu cetăţenii, cu mediile academice, cu sectorul financiar şi cu autorităţile publice, pentru a evalua aşteptările şi temerile referitoare la emiterea unei monede digitale. Consultările publice încep pe 12 octombrie.

Experţii BCE au identificat mai multe scenrii în care s-ar impune lansarea unei monede digitale: creşterea plăţilor electronice în zona euro, care ar face necesară emiterea unei monede digitale lipsită de riscuri, diminuarea puternică a plăţilor în numerar, lansarea pe plan internaţional a altor mijloace monetare private care ar ameninţa stabilitatea financiară şi utilizarea pe scară largă a monedelor digitale emise de alte bănci centrale.

Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene nu a fixat un termen pentru lansarea unei monede digitale.

Oficialii Băncii Centrale Europene doresc crearea unei „bănci rele” în zona euro, pentru a scăpa sistemul financiar de activele toxice care vor apărea din criză. Se va copia modelul folosit pe alocuri – și cu succes – după criza din 2008. Inevitabil, cu toate pachetele de ajutor, vom avea o creștere a creditelor neperformante. Iar asta riscă să blocheze capacitatea de creditare a băncilor. Ideea este privită totuși cu scepticism de către Comisia Europeană, reticentă la ideea de a renunța la normele UE privind acordarea ajutoarelor de stat pentru bănci.

Lecția învățată după criza din 2008 este că poți scăpa rapid de creditele neperformante, însă doar printr-o „bancă rea”, a declarat guvernatorul Băncii Greciei pentru Financial Times. Fie că este vorba de o astfel de bancă la nivel european sau la nivel național, aceasta trebuie să fie înființată rapid.

Băncile din Grecia au cele mai multe credite neperformante
Băncile din Grecia au de departe cel mai mare număr de credite neperformante din zona euro. Acestea constituie 35% din totalul împrumuturilor și sunt o moștenire a crizei datoriilor, care a adus țara în pragul ieșirii din zona euro. Grecii au redus împrumuturile neperformante cu aproximativ 40% în patru ani, sub presiunile Băncii Centrale Europene.

La nivelul celor mai mari 121 de bănci din zona euro, creditele neperformante s-au înjumătățit în ultimii patru ani. Valoarea acestora este de 506 miliarde de euro și ele reprezentau 3,2 la sută din portofoliul de credite la sfârșitul anului trecut. Nivelul este foarte bun, arată soliditatea sistemului, însă în țări precum Italia sau Grecia acestea împrumuturi încă depășesc 6 procente din numărul total de credite.

De ce Comisia Europeană nu privește ideea cu ochi buni
Totuși, ideea BCE a fost respinsă de Comisia Europeană, care susține că există metode mai bune de a scăpa de aceste credite toxice. Însă nu a oferit alte detalii.

Unul dintre liderii Băncii Centrale Europene a mai propus ideea unei bănci „rele”, unde să fie transferate toate creditele neperformante, în 2017. Ideea a fost respinsă și atunci de oficialii de la Bruxelles, care au susținut că reprezintă ajutoare de stat.

Luna trecută, Comisia Europeană a hotărât o relaxare temporară a normelor privind ajutoarele de stat și a oferit pachete de miliarde de euro pentru sprijinul economiei. De asemenea, Bruxelles-ul intenționează să permită țărilor să ofere capital companiilor aflate în dificultate, deși, în schimb, vor fi restricționate de la plata dividendelor sau bonusurilor în perioada în care vor primi ajutor de stat.

Cei care susțin înființarea unei bănci rele speră să facă ca ideea să fie acceptată în conformitate cu normele privind ajutorul de stat. De asemenea, aceștia propun ca împrumuturile toxice să fie vândute pe piață după o perioadă determinată de timp, cu posibilitatea de a recupera din pierderi chiar de la creditori.

Și România s-a folosit de sistemul unei bănci „rele”
Spania, Irlanda și Germania au înființat bănci „rele” susținute de stat după criza financiară din 2008, când au trebuit să se confrunte cu o creștere bruscă a creditelor neperformante. Cel puțin în cazul Irlandei sistemul a funcționat foarte bine și a ajutat țara să depășeasăc mai repde criza datoriei suverane.

De atunci, însă, Uniunea Europeană a introdus directive de redresare si rezoluție, care restricționează guvernele. Astfel, băncile rele pot fi înființate doar în cazuri speciale.

Chiar și România a folosit acest sistem al unei bănci „rele” în trecut. A fost de fapt o entitate a statului care a preluat active neperformante ale băncilor de stat. A funcționat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și a primit creditele neperformante. De pildă, când a picat Bancorex, activele viabile au fost preluate de BCR, iar gunoiul a ajuns la acest AVAB, care a încercat să recupereze ceva din acele împrumuturi rele. Cu un succes relativ totuși.

Ca urmare a faptului că băncile au încredere în împrumutător, în acest caz Ministerul Finanțelor Publice (MFP) care a emis certificate de trezorerie cu discount cu maturitatea reziduală la cinci luni, acestea sunt dispuse să-și investească banii în obligațiuni de stat și să și plătească pentru asta, în acest caz prin dobândă negativă.

Mai pe scurt, la momentul răscumpărării obligațiunilor, băncile vor primi mai puțini bani înapoi (suma investită minus cuantumul diferenței generată de dobânda negativă). Investitorii au însă siguranța că astfel rambursarea va avea loc.

Se vorbește de siguranță tot mai mult, în condițiile în care Banca Central Europeană (BCE), de câțiva ani buni de zile, prin așa-numita relaxare cantitativă, plasează bani în piață și micșorează dobânzile foarte mult, astfel încât să încurajeze creditarea.

Iar asta se întâmplă, potrivit precizărilor făcute de Ion Radu Zilișteanu, profesor de economie, fix în timpul crizelor financiare. În acel context, precizează el, uneori apare așa-numita deflație, în fapt o inflație negativă.

În momentul în care își face apariția inflația negativă, spune profesorul de economie, nimeni nu mai vrea să economisească pentru că economia nu funcționează cum trebuie. Atunci intervin băncile centrale care introduc bani în piață.

Faptul că România a reușit să se împrumute pentru prima dată la dobânzi negative, la șase luni, este tocmai pentru că mediul de dobânzi în euro este foarte scăzut.

„În timpul crizelor financiare, câteodată apare așa-numita deflație, care este inflație negativă. În momentul în care este inflație negativă, nimeni nu mai vrea să economisească, că nu are sens, economia merge prost și, atunci, în general, băncile centrale aruncă bani în piață și micșorează dobânzile foarte mult, ca să încurajeze creditarea. Este ceea ce face Banca Central Europeană (BCE) de câțiva ani buni de zile, cu așa-numita relaxare cantitativă. Dați bani în piață, pe cale de consecință dobânzi negative. Dobânda de politică monetară a BCE este zero.

Dacă ne vom uita la EURIBOR, vom observa că acesta este negativ. Ce înseamnă asta? Dacă îi dăm 100 de euro cuiva, primim înapoi 90. Investitorii, în condițiile acestea economice precare, preferă să-și plaseze banii chiar cu dobândă negativă, dar au siguranța împrumutătorului. Adică statul român în cazul de față. Atunci când piața o permite, așa cum a permis acum, te poți împrumuta la dobândă negativă”, a declarat pentru Gândul.info, Ion Radu Zilișteanu, profesor de economie.

„Trebuie să plătesc băncii anumite sume ca să-mi țin banii în bancă”
Analistul financiar, Ciprian Bârsan, explică în detaliu mecanismul dobânzii negative și precizează că aceasta este o tendință la nivel global, nicidecum performanțele României.

Asta în condițiile în care, până nu demult, practica era tocmai inversă, și anume recuperarea sumelor investite plus dobânda.

„Eu, Ciprian Bârsan, trebuie să plătesc băncii anumite sume ca să-mi țin banii în bancă. Asta înseamnă dobândă negativă. Practic, până acum, practica normală era să primesc eu niște bani, pentru țin banii într-un depozit la o bancă și banca se folosește de ei. În aceste condiții, dacă sunt obligațiuni de stat, Ministerul Finanțelor Publice. (…) În asemenea situații, practic eu trebuie să plătesc statului niște bani, pentru ca statul să-mi dea acele obligațiuni. Până acum, definiția obligațiunii era că sunt instrumente financiare cu venit fix, în sensul în care de la emisiunea obligațiunii se știa valoarea cuponului, plătită conform prospectului de emisiune. În asemenea condiții, MFP a început să primească bani ca să emită aceste obligațiuni”, a mărturisit pentru Gândul.info, Ciprian Bârsan.

El recunoaște că această situație este o premieră pentru țara noastră, dar a explicat totodată că există precedente pentru alte țări vecine.

„În România se întâmplă pentru prima dată lucrul acesta. În urmă cu câteva luni, poate chiar șase luni, Grecia a fost prima țară care s-a împrumutat la dobândă negativă și acum o lună de zile Polonia a fost a doua țară (n.r. – 0,4%). Din ceea ce știu, practic, pe continent, cred că suntem a treia țară care se împrumută cu dobândă negativă”, a MAI precizat analistul financiar. „Este o tendință la nivel global, lucrul acesta. Nu sunt performanțele României”.

În contrapartidă, Zilișteanu spune că tocmai pentru că investitorii au căpătat încredere în guvernul Orban, au acceptat împrumutul cu dobândă negativă.

„Dacă investitorii nu au încredere în tine, nu-ți vor da un împrumut cu dobândă negativă. Ei au căpătat încredere în statul român, odată cu venirea acestui guvern. Afirmațiile ministrului de Finanțe sunt corecte. Florin Cîțu a declarat asta pe bună dreptate”, a conchis profesorul de economie.

„Toate dobânzile în euro, în special la scadențele scurte, sunt negative”
Și Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal, a comentat pe tema dobânzilor negative, și confirmă abundența de lichiditate în piața zonei euro.

„Toate dobânzile în euro, în special la scadențele scurte, sunt negative. Ele sunt generate de dobânzi foarte mici în piețele internaționale. Banca Central Europeană (BCE) păstrează dobânzile foarte scăzute, la zero sau chiar negative și, în contextul acesta, este este o abundență de lichiditate în piața zonei euro.

Emisiunile de titluri de stat pe termen scurt în special, dar și la scandențe mai lungi chiar, în cazul unor anumite state, spre exemplu Germania, la 10 ani, au dobânzi negative. Inclusiv Grecia, la scadențe scurte, are dobânzi negative. Dobânda la șase luni, în euro, este negativă peste tot în Europa. Dobânzile sunt extrem de scăzute de mulți ani. Polonia are -0,4% la șase luni. Mediul de dobânzi în euro este foarte scăzut, de aceea reușim să ne împrumutăm și noi la dobânzi foarte scăzute”, a afirmat pentru Gândul.info, Ionuț Dumitru.

„Povara împrumuturilor nu mai este «aruncată» pe generaţiile viitoare”
Joi, 27 februarie 2020, România reușea să se împrumute pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative, era anunțul făcut în deschiderea şedinţei de Guvern, de ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu.

Conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, joi, 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de – 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduală la cinci luni.

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 150 de milioane de euro, iar băncile au transmis oferte în sumă de 229.077.814 euro.

„Azi avem o veste bună, o veste istorică pentru România. Azi, pentru prima oară în istorie, România s-a împrumutat cu dobânzi negative în euro, aşa cum fac alte ţări dezvoltate, ceea ce arată foarte clar un semn din partea investitorilor că tot ce am făcut până acum este apreciat şi ceea ce am spus că vom face în continuare este apreciat. Investitorii au încredere în România”, a subliniat Cîţu, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că prin dobânzi negative, povara împrumuturilor nu mai este „aruncată” pe generaţiile viitoare, iar România dă înapoi mai puţini bani decât a luat.

„România se împrumută la dobânzi negative în euro. Este o performanţă istorică. Ce înseamnă dobânzi negative? Înseamnă că, dacă ne împrumutăm un leu, trebuie să dăm înapoi 90 de bani. Nu mai aruncăm povara împrumuturilor pe generaţiile viitoare, le dăm înapoi mai puţini bani. Acest lucru îl făceau ţări cu rating mai mare decât România. Noi am reuşit, cu guvern interimar, cu situaţia din România, am reuşit să ne împrumutăm la dobânzi negative, ceea ce este o performanţă istorică”, a explicat Florin Cîţu.

Banca Centrală Europeană ”este foarte îngrijorată” de extinderea epidemiei de coronavirusul, a afirmat joi Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, într-un discurs rostit la Londra, transmite Reuters.

„Toţi suntem foarte îngrijoraţi de ce se întâmplă în prezent în privinţa răspândirii coronavirusul. Ştim că aceste evoluţii provoacă un grad ridicat de incertitudine în privinţa perspectivelor de creştere ale economiei globale dar şi pentru zona euro”, a explicat oficialul BCE.

Schnabel a adăugat: „Dar ceea ce trebuie într-adevăr să înţelegem când adoptăm decizii de politică monetară sunt implicaţiile potenţiale pe termen mediu, iar în acest moment ele sunt neclare”.

Banca Centrală Europeană nu va putea ignora riscurile dacă epidemia de coronavirus se extinde pe continent, a avertizat Isabel Schnabel.

„Dacă se va dovedi că epidemia devine mai persistentă, nu vom putea ignora asta. Încă ne confruntăm cu o mulţime de incertitudini privind evoluţia epidemiei”, a mai spus oficialul BCE.

Luna trecută, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv 0,50%, potrivit Agerpres. Analiştii se aşteaptă ca până la finalul anului BCE să reducă cu încă zece puncte de bază ratele dobânzilor.

Sursa foto: ECB

Banca Centrală Europeană (BCE) atrage atenţia că introducerea unor taxe speciale asupra băncilor sau instituţiilor financiare trebuie precedată de o evaluare cuprinzătoare a impactului, pentru a se asigura că beneficiile măsurii fiscale depăşesc costurile.

Banca Centrală Europeană: „România trebuie să recurgă în mod sistematic şi eficient la evaluarea impactului normativ şi la consultarea şi implicarea părţilor interesate în elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor. O evaluare cuprinzătoare a impactului taxei pe activele financiare ale băncilor este necesară pentru a asigura că beneficiile măsurii fiscale depăşesc costurile, având în vedere nu doar efectele potenţial negative asupra stabilităţii financiare şi asupra economiei, ci şi implicaţiile potenţiale pentru condiţiile de creditare ale băncilor şi pentru transmisia politicii monetare”, se arată în avizul BCE cu privire la taxa pe activele financiare ale băncilor, publicat pe site-ul instituţiei financiare internaţionale, conform Agerpres.

Banca Centrală Europeană reproşează Coaliiţei PSD-ALDE că nu a evaluat impactul noilor măsuri fiscale asupra bancilor

BCE, se impune o analiză cuprinzătoare a impactului asupra economiei României, având în vedere faptul că introducerea unor taxe ad-hoc asupra băncilor poate crea incertitudine în activităţile acestora şi în final poate prezenta riscuri pentru furnizarea de credite, ceea ce ar putea afecta creşterea pe termen lung din economia reală. BCE avertizează împotriva unor stimulente în creditare care să conducă la denaturări în ceea ce priveşte alocarea eficientă a ofertei de credite şi la dezechilibre sectoriale suplimentare în economia reală.

Referindu-se la faptul că Ordonanţa precede reduceri ale taxei pentru băncile care oferă credite sectorului real într-un volum sporit sau la marje reduse, BCE subliniază că orice măsură care urmăreşte să stimuleze activitatea de creditare, dacă nu este concepută în mod corespunzător, poate produce denaturări în alocarea creditului. „Aceste măsuri pot determina băncile să devină prea permisive în ceea ce priveşte normele de creditare ale acestora, pentru a atinge ţintele privind volumul creditării”, subliniază BCE.

De asemenea, BCE susţine că taxa introdusă prin ordonanţa de guvern va avea în ansamblu un efect negativ asupra profitabilităţii băncilor. „Întrucât rezultatul reportat constituie o importantă sursă de capital, o taxă pe activitatea băncilor ar putea avea implicaţii care nu ar trebui neglijate asupra capacităţii lor de intermediere. Astfel, evaluarea impactului ar trebui să ţină seama şi de efectele de echilibru de ansamblu ale măsurii fiscale, mai ales într-o ţară care se bazează pe prezenţa intermediarilor străini, care pot evita mai uşor sarcina fiscală sporită prin realocarea geografică a activelor”, susţine BCE.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă al ratei dobânzii pentru contractele de credit pentru consumatori, BCE subliniază că ordonanţa de guvern ar trebui să ia în considerare faptul ca datele de intrare bazate pe tranzacţii reale trebuie utilizate numai atunci când sunt suficiente şi corespunzătoare. „În cazul în care datele bazate pe tranzacţii sunt insuficiente sau necorespunzătoare pentru a reprezenta în mod exact şi fiabil piaţa sau realitatea economică pe care indicele de referinţă este destinat să o măsoare, pot fi folosite şi date de intrare care nu sunt date de tranzacţie, inclusiv estimări de preţ, cotaţii şi cotaţii ferme sau alte valori”, apreciază BCE.

Banca Centrală Europeană reproşează Coaliiţei PSD-ALDE că nu a evaluat impactul noilor măsuri fiscale asupra bancilor

De asemenea, BCE apreciază că ordonanţa de guvern nu specifică elemente esenţiale ale noului indice de referinţă, precum administratorul noului indice de referinţă, nici metodologia completă pentru stabilirea noului indice de referinţă sau momentul în care vor fi puse la dispoziţie aceste detalii. „În cazul în care BNR ar urma să fie desemnată administrator, ordonanţa de guvern nu ar trebui să afecteze marja de apreciere a BNR privind elaborarea metodologiei de stabilire a noului indice de referinţă pentru a-i asigura acurateţea, integritatea şi fiabilitatea. În cazul în care băncile centrale furnizează indici de referinţă, este responsabilitatea acestora să stabilească proceduri interne corespunzătoare pentru a asigura acurateţea, integritatea, fiabilitatea şi independenţa acestor indici de referinţă, ţinând seama de cele mai bune practici internaţionale, acolo unde este relevant şi adecvat”, se precizează în documentul menţionat.

În sfârşit, BCE subliniază că ar trebui consultată cu privire la proiecte de legislaţie naţională care conferă sarcini suplimentare BNR în aceasta privinţă.

La începutul lunii mai, Banca Naţională a României (BNR) a publicat noul indice referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, care este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018.