Uniunea Europeană (UE) a exportat peste un miliard de doze de vaccinuri împotriva covid-19 – în decurs de zece luni – în peste 150 de de ţări, iar alte 500 de milioane de doze urmează să fie livrate, anunţă Comisiei Europene (CE), relatează AFP.

”Foarte clar, UE este primul exportator din lume de vaccinuri” anticovid, subliniază într-o scurtă înregistrare video difuzată online preşedinta CE Ursula von der Leyen.

Potritivt unui bilanţ realizat luni de AFP, aproximativ 580 de milioane de doze de vaccin împotriva covid-19 au fost administrate până în prezent în UE, unde peste 75% dintre adulţi au fost vaccinaţi.

”Ne-am împărţit în mod echitabil vaccinurile cu restul lumii”, iar Cei 27 au livrat până în prezent aproximativ 87 de milioane de doze de vaccin anticovid ţărilor sărace, prin intermediul programului internaţional COVAX, a precizat preşedinta CE.

UE urmează să doneze, ”în lunile viitoare”, cel puţin alte 500 de milioane de doze de vaccin împotriva covid-19 acestor ţări vulnerabile, ”însă alte ţări este necesar să-şi intensifice, de asemenea, eforturile”, precizează Ursula von der Leyen.

Bruxellesul a anunţat la sfârşitul lui septembrie că prelungeşte – până la sfârşitul lui decembrie – mecanismul de control al exportului vaccinurilor împotriva covid-19 produse în UE, cu scopul de a garanta aprovizionarea Celor 27, în contextul unor ”incertitudini” alimentate de apariţia unor noi variante ale SARS-CoV-2.

Acest mecanism, aflat în vigoare de la sfârşitul lui ianuarie, obligă un laborator ca, înainte de orice export de vaccinuri din UE, să obşină unda verde a statului membru din care sunt expediate dozele, cu excepţia unor livrări către ţări considerate vulnerabile sau care beneficiază de scutiri.

Această decizie este aprobată, după aceea, de către CE.

Un control a fost instituit cu scopul de a supraveghea mai ales livrărle laboratorului farmaceutic AstraZeneca, acuzat de faptul că nu-şi onorează comenzile către UE, în favoarea altor ţări.

În practică, de la sfârşitul lui ianuarie şi până la sfârşitul lui septembrie, Cei 27 au aprobat peste 2.600 de cereri de export destinate unui număr de 56 de ţări şi teritorii – între altele, Regatul Unit, Austrlia, Statele Unite, Chile, Canada, Israel, Japonia Turcia.

În această perioadă, o singură cerere de export – de vaccin anticovid-19 AstraZeneca-Oxford destinat Australiei – a fost respinsă.

Mai multe puteri, inclusiv Statele Unite, India şi Africa de Sud, dar şi ONG-uri cer o ridicare temporară a brevetelor care protejează vaccinurile împotriva covid-19, cu scopul dezvoltării producţiei, însă Bruxellesul refuză aceaste solicitări, preferând, în schimb, să crească participarea europeană la mecansimul de solidaritate COVAX

Danemarca, prima ţară care a renunţat la vaccinul de la AstraZeneca contra Covid-19 în aprilie, a anunţat luni că va face acelaşi lucru cu cel de la Johnson & Johnson din cauza posibilelor efecte secundare grave, în ciuda aprobării de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi OMS pentru a-l folosi.

„Autoritatea naţională de sănătate daneză a concluzionat că avantajele folosirii vaccinului contra Covid-19 de la Johnson & Johnson nu depăşesc riscul unui posibil efect secundar la persoanele care primesc vaccin. În consecinţă, (ea) va continua programul danez de vaccinare în masă contra Covid-19 fără serul de la Johnson & Johnson”, se arată într-un comunicat, citat de AFP.

Danemarca, care a fost între primele ţări din lume care a luat această decizie, nu a autorizat niciodată vaccinul, comercializat în Europa de Janssen, o filială a J&J.

Această decizie va încetini cu patru săptămâni campania de imunizare în curs din ţara nordică, unde epidemia este considerată „sub control” şi unde „majoritatea persoanelor cu risc şi cele din domeniul sanitar au fost vaccinate.

Potrivit ultimului bilanţ, 11,5% din 5,8 milioane de danezi sunt vaccinaţi complet şi 23,4% au primit prima doză.

În prezent, patru vaccinuri sunt autorizate în UE: Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson – ultimele două sub anumite condiţii de vârstă în mare parte din ţările europene.

În aprilie, autoritatea americană de reglementare a suspendat folosirea vaccinului Johnson&Johnson după apariţia unor cazuri rare de tromboză.

În Europa, EMA a estimat că beneficiile vaccinului sunt mai mari decât riscurile.

Danemarca a comandat 8,2 milioane de doze din acest vaccin, dintre care primele au fost primite la mijlocul lunii aprilie.

Comisia Europeană a anunţat luni că a declanşat acţiuni legale împotriva companiei farmaceutice britanico-suedeze AstraZeneca, demersul fiind susținut de toate statele membre, inclusiv România.

Comisia Europeană a luat decizia ca răspuns pentru încălcarea contractului privind furnizarea vaccinului anti-COVID-19 şi pentru neprezentarea unui plan fiabil care să asigure respectarea unui calendar al livrărilor.

″Comisia a iniţiat vineri acţiuni legale împotriva AstraZeneca″⁣, a declarat la o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al executivului comunitar. Acesta a mai spus că toate cele 27 de state membre sprijină demersul, transmite Agerpres.

De la ce a pornit conflictul dintre UE și AstraZeneca


După ce a redus numărul dozelor de vaccin livrate statelor UE în primul trimestru, la 30 de milioane faţă de cele 120 de milioane de doze promise prin contract, invocând probleme de randament a producţiei, AstraZeneca s-a angajat să facă ″toate eforturile rezonabile″ pentru a livra către UE circa 180 de milioane de doze de vaccin în trimestrul doi. Însă pe 12 martie compania a anunţat că va putea livra numai o treime din această cantitate.

Comisia Europeană ceruse anterior companiei AstraZeneca să redirecţioneze către UE doze de vaccin produse la cele două fabrici ale sale din Marea Britanie, dar AstraZeneca a răspuns că producţia acestora este alocată britanicilor, susţinând că aşa prevede contractul semnat cu guvernul de la Londra cu trei luni înaintea celui semnat cu Comisia Europeană.

După anunţul Comisiei despre acţiunea judiciară lansată împotriva sa compania AstraZeneca a emis un comunicat în care consideră că aceasta este ‘‘fără fundament’’ şi a promis că se va ’’apăra cu fermitate″ în faţa instanţei.

AstraZeneca susţine de asemenea că a ″respectat deplin″⁣ contractul încheiat cu Bruxellesul şi până la sfârşitul lunii aprilie va livra blocului comunitar 50 de milioane de doze de vaccin, conform previziunilor sale, sperând totodată că această acţiune judiciară va oferi ″ocazia de a soluţiona acest diferend cât mai curând posibil″⁣.

″Vaccinurile sunt dificil de fabricat, după cum au arătat-o problemele întâmpinate de mai multe grupuri în Europa şi în lume. Facem progrese în depăşirea dificultăţilor tehnice şi producţia noastră se ameliorează′’, argumentează laboratorul britanico-suedez, adăugând însă că este nevoie de timp pentru a putea creşte numărul dozelor fabricate.

Premierul britanic Boris Johnson a reiterat luni sprijinul său pentru compania AstraZeneca, aceasta fiind ‘‘un partener solid al Regatului Unit şi al lumii întregi’’, potrivit unui purtător de cuvânt de la Downing Street, care a subliniat că vaccinul acesteia are un rol crucial în programul britanic de imunizare.

România va continua vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca, pentru toate categoriile de vârstă, a anunțat joi coordonatorul campanie de vaccinare, Valeriu Gheorghiță. Acesta a precizat că evenimentele trombotice sunt posibile în cazuri foarte rare iar beneficiile vaccinării depășesc cu foarte mult riscurile.

„Situația epidemiologică este îngrijorătoare. La 100 de oameni diagnosticați, 2,5 persoane decedează. În ultimul timp s-a observat o tendiță de creștere a gravității cazurilor. Ca atare, având în vedere contextul epidemiologic, este foarte important să se continue vaccinarea cu toate vaccinurile disponibile. Evenimentele trombotice sunt posibile în cazuri foarte rare, iar beneficiile vaccinării depășesc cu foarte mult riscurile”, a declarat coordonatorul campaniei de vaccinare.

Acesta a anunțat că se continuă vaccinarea cu AstraZeneca pentru toate grupele de vârstă, în contextul în care rata trombozelor apărute după vaccinarea cu acest ser a fost de doar 0,65 la 100.000 de oameni.

„În urma ședinței de lucru care a avut loc joi s-a decis continuarea vaccinării pentru toate grupele de vârstă. Persoanele imunizate cu doza unu, rapelul va fi făcut cu același vaccin. Cei care dezvoltă tromboze după prima doză, nu vor mai fi vaccinate la rapel. Vom elabora un material informtiv pentru toate persoanele care doresc să se vaccineze”, a precizat medicul Valeriu Gheorghiță.

Gheoghiță spune că renunțarea la vaccinare poate compromite atingerea imunității de grup.

Valeriu Gheorghiță spune că renunțarea la vaccinare ne poate aduce în fața unor forme severe de îmbolnăvire și poate fi compromisă atingerea imunității de grup”, a mai declarat Gheorghiță.

Până acum, 400.000 de persoane s-au vaccinat cu prima doză din acest vaccin anti-Covid, iar săptămâna viitoare va începe rapelul.

Comitetul de siguranță al Agenției Europene a Medicamentului a concluzionat, miercuri, că există o legătură cauzală între apariția cheagurilor de sânge și vaccinarea cu serul AstraZeneca, apariția acestora putând fi inclusă în lista de efecte adverse foarte rare. EMA a anunțat, însă, că nu retrage recomandarea folosirii vaccinului AstraZeneca pentru că efectele sunt extrem de rare. Ele urmează să fie adăugate în prospect.

Comitetul a anunțat că în stabilirea acestei concluzii au fost luate în considerare toate dovezile existente, inclusiv părerea unui grup de experți.

EMA a reamintit profesioniștilor din domeniul medical că trebuie să rămână conștienți de posibilitatea apariției acestor cazuri extrem de rare la 2 săptămâni de la vaccinarea cu serul AstraZeneca/Vaxzevria.

După acest anunț, miniștrii Sănătății din UE au avut o ședință în format online, în care nu au reușit însă să ia o decizie unitară în privința vaccinului AstraZeneca.

În lipsa unei decizii unitare la nivel european, autoritățile sanitare din România – Ministerul Sănătății, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Agenția Națională a Medicamentului – s-au întrunit joi într-o ședință pentru o hotărâre privind serul AstraZeneca.

Franţa a depăşit joi pragul vaccinării a zece milioane de persoane cu prima doză de vaccin împotriva covid-19, a anunţat premierul francez Jean Castex, relatează AFP.

Franţa ”tocmai a depăşit zece milioane de persoane vaccinate cu o primă doză (de vaccin anticovid), ceea ce înseamnă că suntem în avans cu o săptămână faţă de obiectivul pe care l-am stabilit eu. Este o performanţă bună Franţa vaccinează mult”, şi-aexprimat satisfacţia şeful Guvernului.

”Acest lucru se datorează (…) tuturor celor care se află şapte zile din şapte în serviciul acestei mari cauze naţionale care se numeşte vaccinare şi care ne ve permite să ieşim din această criză”, a declarat Jean Castex în urma unei vizite la un centru de vaccinare în Nogent-sur-Marne, la est de Paris.

20 DE MILIOANE DE PERSOANE VACCINATE LA JUMĂTATEA LUI MAI

Guvernul a stabilit drept obiectiv vaccinarea cu cel puţin cu o primă doză de vaccin împotriva covid-19 a zece milioane de persoane până la jumătatea lui aprilie.

Într-un ritm zilnic de 200.000-300.000 de vaccinări, acest obiectiv a fost atins cu câteva zile mai înainte.

Executivul franez preconizează vaccinarea a 20 de milioane de persoane până la jumătatea lui mai.

”Avem acum obiectivul de 20 de milioane (de vaccinări cu o primă doză) şi nu mă îndoiesc de faptul că mulţumită unei mobilizări generale îl vom atinge”, a dat asigurări joi Jean Castex.

În centrul de vaccinare vizitat, premierul francez a discutat cu un medic despre vaccinul AstraZeneca-Oxford care provoacă reticenţă, din cauza formării unor chaaguri de sânge, un efect secundar rar.

”Sunteţi cel mai bine plasat să învingeţi reticenţele, să le explicaţi pacienţilor dumneavoastră şi să-i convingeţi” cu privire la AstraZeneca, i-a spus Castex medicului.

”Este ceea ce facem”, i-a răspuns medicul, care consideră ”infim” numărul de tromboze în urma vaccinării cu vaccinul AstraZeneca, în comparaţie cu trombozele în rândul populaţiei generale.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat miercuri că a găsit o potenţială legătură între vaccinul dezvoltat de AstraZeneca împotriva Covid-19 şi probleme rare de coagulare a sângelui.

EMA a precizat că a luat în considerare toate dovezile disponibile până în prezent legate de serul AstraZeneca, relatează Reuters.

De asemenea, Agenția Europeană a Medicamentului consideră că formarea unor cheaguri de sânge ar trebui înregistrată drept un efect secundar ”foarte rar” al vaccinului.

„Covid-19 este asociat cu un risc de spitalizare și deces. Combinația de cheaguri de sânge și trombocite scăzute este foarte rară, iar beneficiile generale ale vaccinului în prevenirea Covid-19 depășesc riscul efectelor secundare”, a transmis EMA.

„O explicație plauzibilă pentru combinația de cheaguri de sânge și trombocite scăzute este un răspuns imun, care duce la o afecțiune similară cu cea observată uneori la pacienții tratați cu heparină”, se mai menționează în comunicatul oficial emis de Agenție.

Până în prezent, 389.706 de persoane au fost vaccinate în România cu serul produs de AstraZeneca.

De asemenea, în urma cazurilor de tromboze înregistrate în alte țări la persoane vaccinate cu AstraZeneca, peste 207.000 de români și-au anulat programările pentru acest vaccin, iar alți 99.000 nu s-au prezentat la centrele de vaccinare.

„În funcție de recomandările transmise de EMA, România va adopta toate măsurile, încât siguranța fiecărui cetățean să fie prioritară”, a declarat în urmă cu câteva zile Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-Covid din România.

„Evenimentele rare sunt observate la toate vârstele”

Agenţia Europeană pentru Medicamente a precizat totodată că nu a identificat niciun factor de risc specific pentru vaccinul AstraZeneca, estimând că o explicaţie plauzibilă pentru cazurile rare de cheaguri sangvine ar putea fi un răspuns imun.

“Factori de risc specifici, precum vârsta, sexul sau istoricul medical, nu au putut fi confirmaţi deoarece evenimente rare sunt observate la toate vârstele”, a declarat Emer Cooke, directoarea executivă a EMA.

Comunicatul oficial al Agenției Europene a Medicamentului poate fi consultat aici.

Miniştrii sănătăţii ai UE se întâlnesc miercuri pentru a discuta despre vaccinul de la AstraZeneca

Preşedinţia portugheză a Consiliului Uniunii Europene a convocat pentru miercuri după-amiază o reuniune extraordinară a miniştrilor sănătăţii din statele UE pentru a analiza decizia adoptată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) despre vaccinul de la AstraZeneca, relatează EFE.

Ministerul Sănătăţii din Spania, condus de Carolina Darias, a informat despre convocarea acestei reuniuni, programată pentru ora 17:00 GMT.

În cazul în care se va continua administrarea sa în UE, se va decide interzicerea sa la anumite categorii în funcţie de vârstă, sex sau istoric medical, dacă se va considera că sunt mai predispuse la dezvoltarea de cheaguri sangvine, iar concluzia va fi că aceste incidente sunt legate de vaccinare.

Medicul Adina Alberts a fost marţi invitata lui Victor Ciutacu în emisiunea Punctul Culminant, unde a vorbit despre eficienţa vaccinurilor şi despre efectele adverse ale acestora.

Adina Alberts a făcut referire la informaţia apărută marţi în spaţiul public, conform căreia un reprezentant al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a confirmat existenţa unei „legături” între vaccinul AstraZeneca şi cazurile de tromboze observate după administrarea acestui ser.

„Am fost convocata de Colegiul Medicilor pentru niste opinii postate pe pagina mea de Facebook. E am descris la un moment dat, pur teoretic, mecanismele acestor trei vaccinuri. La vremea aceea nu se incepuse încă vaccinarea cu AstraZeneca în UE, doar in Anglia era in stadiu incipient, deci nu aveai cum sa stii ce se intampla.

Daca s-ar fi stiut, n-ar mai fi venit nimeni sa se vaccineze. Astfel de riscuri sunt trecute si in prospectele vaccinurilor Pfeizer si Moderna. Eu am facut mereu mari eforturi sa prezint public aceste riscuri, dar am fost mereu blocata si discreditata, pentru ca, asa cum am spus, daca s-ar fi aflat, nu ar mai fi venit nimeni sa se vaccineze.”, a declarat Adina Alberts, în exclusivitate pentru România TV.

Adina Alberts: „Se utilizează orice situaţie nefericită pentru a manipula”
„Nu doar medicii sunt in prag de burnout, ci toti, indus de situatia pe care o traim. Exact pe sablonul intamplarilor de cand a murit Cornelia Catanga, cand au inceput manipularile cum ca invermectina, ca sunt vinovata eu si alte manipulari. Se utilizeaza orice situatie nefericita pentru a manipula categoriile foarte sensibile de cetateni”, a adăugat Adina Alberts.

Marea Britanie a înregistrat 7 decese la persoane ce au dezvoltat cheaguri de sânge, în urma administrării serului anti-COVID de la AstraZeneca. Până în prezent, în regat au fost identificate 30 de cazuri de cheaguri de sânge, apărute după vaccinare.

În cursul zilei de sâmbătă, Agenția de Reglementare a Medicamentelor și a Produselor Medicale (MHRA) a oferi informații cu privire la 25 de cazuri de evenimente severe, dar și foarte rare de coagulare a sângelui. Din total de 30 de cazuri de tromboze, raportate în total, 7 dintre ele au fost fatale în Marea Britanie.

MHRA a declarat că a primit, începând cu 24 martie, rapoarte despre 22 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală și alte opt cazuri de tromboză asociate cu lipsa de trombocite, dintr-un total de 18,1 milioane de doze administrate.

„Examinarea noastră aprofundată a acestor rapoarte continuă”, a declarat directorul MHRA, June Raine, într-o declarație trimisă AFP, potrivit BFM TV.

Totodată, Agenția de Reglementare a Medicamentelor și a Produselor Medicale a precizat că astfel de reacții nu au fost înregistrate în cazul persoanelor care au primit vaccinurile de la Pfizer.

Incidente similare au mai fost raportate și în țări precum Franța, Suedia, Canada și Germania, iar mai multe state europene au suspendat administrarea vaccinului AstraZeneca, în cursul lunii martie, din cauza reacțiilor adverse.

EMA investighează 62 de cazuri rare de coagulare a sângelui
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunțat miercuri că investighează 62 de cazuri rare de coagulare a sângelui, la nivel mondial, care au determinat unele ţări să limiteze utilizarea vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19.

Acestea includ 44 de cazuri din Spaţiul Economic European, dintr-un total de 9,2 milioane de persoane care au fost vaccinate în regiune, a precizat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, şefa EMA, Emer Cooke, relatează Reuters. Totalul citat de EMA nu include toate cazurile de boală, cunoscută ca tromboza sinusurilor şi a venelor cerebrale (CVST), care au fost raportate în Germania, a spus ea.

Autoritatea de reglementare a vaccinurilor din Germania a anunţat marţi că a înregistrat 31 de cazuri rare de cheaguri de sânge în creier, dintre care nouă au condus la decese, după ce aceste persoane au primit vaccinul anti-COVID-19 de la AstraZeneca, informează Reuters.

OMS recomandă oficial continuarea administrării vaccinului AstraZeneca „pentru moment”
Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății recomandă administrarea serului produse de AstraZeneca. OMS estimează că balanţa riscuri/beneficii înclină în favoarea vaccinului AstraZeneca şi recomandă ca vaccinările să continue, a transmis Organizaţia Mondială a Sănătăţii, miercuri, printr-un comunicat al instituției.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) continuă să recomande „pentru moment” vaccinările cu serul anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca, a cărui utilizare a fost suspendată de mai multe ţări din cauza unor posibile efecte secundare, aşteptând ca experţii organizaţiei să îşi încheie procedura de evaluare.

Vaccinul AstraZeneca își schimbă numele
Serul de la AstraZeneca își schimbă numele. Vaccinul anti-COVID se va numi Vaxzevria, iar decizia a fost luată la solicitarea laboratorului farmaceutic suedezo-britanic. Modificare este aprobată de către Agenţia Euroepană a Medicamentului (EMA).

Este foarte important de știut că doar numele este cel care se schimbă, nu și vaccinul. Personalul medical este necesar însă să fie ”conştient de schimbare, deoarece informaţiile despre produs, etichetare şi ambalare pot fi diferite”, se subliniază pe site-ul Agenţiei suedeze a medicamentului Lakemedelsverket.

Este posibil ca Statele Unite să nu aibă nevoie de vaccinul AstraZeneca, chiar dacă primeşte aprobarea FDA, a declarat Anthony Fauci, expertul american în boli infecțioase.

Anthony Fauci, reputat expert american în boli infecţioase şi cel care ghidează răspunsul naţional la criza provocată de Covid-19, a declarat pentru Reuters că e posibil ca Statele Unite să nu aibă nevoie de vaccinul anti-Covid dezvoltat de Oxford şi AstraZeneca, chiar dacă primeşte aprobarea Food and Drug Administration (FDA), organismul american de reglementare a medicamentelor.

Vaccinul, considerat iniţial un punct de reper în lupta împotriva pandemiei de Covid-19, este pus sub semnul întrebării de la finalul anului trecut, deşi a fost aprobat spre utilizare de urgenţă în zeci de ţări, nu şi în SUA, transmite News.ro.

Fauci, director al National Institute of Allergy and Infectious Diseases şi consilier şef la Casa Albă, a spus că SUA au încheiat suficiente contracte cu alţi producători de vaccinuri pentru a-şi imuniza întreaga populaţie şi, posibil, chiar pentru a fi administrate doze suplimentare în toamnă.

Întrebat dacă vaccinul AstraZeneca va fi folosit în SUA, el a spus: „Asta e încă în aer. Senzaţia mea este că, având în vedere relaţiile contractuale pe care le avem cu mai multe companii, avem suficient vaccin pentru a asigura necesarul nostru fără a invoca AstraZeneca”.

La finalul anului trecut, compania farmaceutică şi Universitatea Oxford au publicat rezultatele dintr-un studiu cu două valori de eficacitate diferite, după o eroare de dozaj. În luna martie a acestui an, mai multe ţări din lume au suspendat temporar administrarea acestui ser, după ce au fost raportate cazuri de evenimente tromboembolice.

Tot în luna martie, o agenţie americană a spus că datele emise de companie au oferit o imagine incompletă a eficacităţii vaccinului. Câteva zile mai târziu, AstraZeneca a publicat rezultatele care arată o diminuare uşoară a acesteia.

Fauci a mai declarat: „Dacă vă uitaţi la numărul de doze pe care le vom primi, cantitatea pe care o putem lua de la J&J, Novavax şi Moderna, dacă contractăm mai multe, este posibil să putem gestiona orice administrare suplimentară de doze, dar nu pot spune asta cu siguranţă”.

Decizia CE: Liderii europeni susțin mecanismul de control al exporturilor de vaccinuri anti Covid produse în Uniune.

Clar şi răspicat, decizia CE, Ursula von der Leyen, a spus că AstraZeneca trebuie, să “recupereze” restanţele în livrările către UE înainte de a-şi exporta dozele în altă parte. Țările membre ale Uniunii urmează să primească în total aproximativ 30 de milioane de doze de la AstraZeneca, până la sfârșitul lui martie, cam o treime din câte erau așteptate.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene:
„Trebuie și vrem să le explicăm cetățenilor noștri europeni că primesc o parte echitabilă (dintre dozele disponibile, n.r.).”

După summitul virtual de ieri, liderii Uniunii Europene au susţinut, în principiu, ideea controalelor asupra exporturilor de vaccinuri anti Covid fabricate în ţările blocului comunitar.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene:
„În primul rând, o companie trebuie să recupereze restanțele, să-și onoreze contractul pe care îl are cu statele membre ale UE înainte să se angajeze din nou în exportarea vaccinurilor. Și, desigur, este valabil și pentru AstraZeneca.”

Gata cu “naivitatea” Uniunii Europene, le-a spus preşedintele Macron, reporterilor.

Emmanuel Macron, președințele Franței:
„Sfârșitul naivității. Susțin mecanismul de control al exporturilor instituit de Comisia Europeană. Susțin ideea blocării exporturilor atât timp cât unele companii farmaceutice nu își respectă angajamentele cu europenii.”

Pentru startul poticnit și lentoarea campaniei de vaccinare în ţările europene, Bruxelles-ul a dat vina pe companiile farmaceutice – mai ales AstraZeneca – pentru că nu au livrat toate dozele promise. Compania anglo-suedeză a recunoscut întârzierile dar a susținut mereu că își onorează contractele.

Vaccinurile sunt de fapt fabricate în UE

Pe de altă parte, în declaraţia finală a summitului se scoate în evidenţă importanţa lanţurilor globale de aprovizionare pentru producerea vaccinurilor. Dozele de vaccin AstraZeneca, dar şi Pfizer-BioNtech, precum și diferite elemente din compoziția serurilor, sunt fabricate în ţări din Uniuniea Europeană.

Robert Jenrick, secretar de stat britanic:
„Ar fi foarte dăunător dacă statele ar începe să ridice punțile și să împiedice transporturile de vaccinuri, medicamente sau elemente ale acestora peste granițele internaționale. Marea Britanie respinge ferm astfel de practici.”

Marea Britanie, mai apoi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au acuzat un așa numit “naționalism” după introducerea controalelor asupra vaccinurilor fabricate în ţările comunitare. Ursula von der Leyen a ripostat, argumentând că Uniunea Europeană este regiunea care exportă cele mai multe vaccinuri anti-Covid în toată lumea. 77 de milioane de doze în 33 de ţări, din decembrie şi până acum – după cum anunţa șefa Comisiei Europene pe Twitter.