Armata ucraineană a devenit, după trei ani de război cu invadatorii ruși, plus încă opt ani de pregătire în timpul conflictului înghețat, cea mai pregătită din Europa, spune generalul Virgil Bălăceanu. De asemenea, industria de apărare ucraineană este redutabilă.

Peste câteva zile se împlinesc trei ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina. În contextul în care o încetare a focului pare să fie aproape, se pune întrebarea: „cât de puternică ar fi armata ucraineană” după ce conflictul va fi înghețat.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, ne-a explicat că în acest moment Ucraina are cea mai bine pregătită armată din Europa și o industrie de apărare redutabilă.

Generalul crede însă că Rusia va solicita o demilitarizare parțială a Ucrainei, care a devenit o forță redutabilă, reușind de trei ani, cu ajutorul Occidentului, să țină piept mașinăriei ruse de război.

Bălăceanu susține că trebuie să avem în vedere că la cei aproape 200.000 de militari activi, cât avea Ucraina înainte de începerea invaziei, se adaugă rezerviștii, circa 1 milion de persoane.

Armistițiul va presupune și o demobilizare, odată cu intrarea în joc a trupelor de menținere a păcii, astfel că probabil o parte a rezerviștilor va fi lăsată să plece acasă.

În plus, generalul se așteaptă ca Rusia să solicite, în cadrul negocierilor, ca efectivele armatei ucrainene să fie reduse: „Posibil să aibă o asemenea solicitare, ceea ce ar fi greu de crezut că se va accepta. Apoi și demobilizarea trebuie făcută ca să se respecte o proporționale a forțelor. Ținem seama că din efectivele forțelor luptătoare, ucrainenii au mai bine de două treimi rezerviști mobilizați prin mobilizarea generală, pe când Federația Rusă are mai degrabă către o treime rezerviști prin mobilizarea parțială.”

Întrucât semnarea unui tratat de pace pare puțin probabilă, cel puțin pe termen lung, Bălăceanu crede că ceea ce se poate opera mai repede este o încetare a focului și un armistițiu pe o perioadă determinată, cu rămânerea forțelor la contact și începerea discuțiilor pentru celelalte etape ale negocierii.

„E un pardox. Ucraina are cea mai pregătită armată din Europa”

Întrebat dacă putem compara, acum, armata Ucrainei cu cea a Poloniei, respectiv cu cea a României, generalul a explicat:

„Armata ucraineană este mult mai bine pregătită față de armata Poloniei și față de armata României. Este o armată care are experiența a celor trei ani de război în curând. Armata poloneză, armata română nu au o asemenea experiență”.

Experiența de război este experiența cea mai bună a unei armate, spune el: „E un paradox. De regulă, armatele execută comanda politică a unor războaie, dar în același timp războaiele le asigură cea mai bună pregătire.”

Chiar dacă luăm în considerare pierderile umane și de tehnică militară, „experiența de război consacră armata ucraineană cu efectivele active, dar și cu rezerviștii, dar acum să ne referim în perspectivă doar la efectivele active, ca una din cele mai bine pregătite. De fapt, nu una din cele mai bine pregătite, pregătite, chiar cea mai pregătită armată din Europa”.

De aici, spune Bălăceanu, și probabilitatea destul de mare ca Putin să ceară și demilitarizarea, nu numai demobilizarea (înapoierea la vatră a rezerviștilor).

„Reducerea efectivelor forțelor armate ucrainene ar însemna o vulnerabilitate majoră pentru Ucraina, pentru că Federația Rusă nu cred că va agrea această reducere să fie de ambele părți, din moment ce Federația Rusă are un obiectiv clar: în următorii ani, 1,5 milioane de militari, din care, din ce în ce mai mult, sunt cei din categoria profesioniștilor, a voluntarilor”, explică generalul.

Bălăceanu crede că la negocieri trebuie să respecte un echilibru al forțelor care există la ora actuală: „Chiar dacă Armata Rusă continuă ofensiva pe anumite direcții cu un succes tactic pe care trebuie să-l luăm în calcul, dar în același timp și ucrainenii rezistă în Kursk, în Donbass, în Herson, în Zaporoje, deci există un echilibru al forțelor. Și atunci termenii de încetarea focului, armistițiului, unii pași spre un acord de pace trebuie să respecte principiul proporționalității forței militare.”

Ar fi regretabil ca Ucraina să-și reducă armata și Rusia să-și mențină o forță militară impresionantă, mai spune acesta.

Cum au ajuns ucrainenii cei mai pregătiți militari din Europa

Bălăceanu susține că înainte de invazie, armata ucraineană avea aproximativ 200.000 de oameni militari activi, introducând aici toate tipurile de unități, unități luptătoare, cât și unitățile de sprijin logistic.

În acel moment, de dinainte de începerea invaziei, armata ucraineană era bine antrenată, având în vedere, spune generalul, declarațiile fostului șef al armatei, Valeri Zalujnîi, care vorbea de 400.000 de militari activi și în rezervă care au fost pregătiți în mod practic pe timpul celor 8 ani de conflict înghețat pe linia fortificată din Donbass: „Este și motivul pentru care armata ucraineană a rezistat foarte bine, pentru că și-a rotit permanent efectivele în activitate și cele aflate în rezervă pe un aliniament de contact, unde au continuat acțiunile de luptă”.

Pregătirea de acum a armatei ucrainene este net superioară. „Nu se compară pentru că atunci era vorba de o pregătire pe o linie de demarcație pe care ucrainenii au întărit-o foarte bine. Le-a luat rușilor foarte mult timp să cucerească aliniamentul fortificat, fie că vorbim de Avdiivka, Marinka,Vuhledar și așa mai departe. Acum este o armată in corpore, asta însemnând și cei în activitate, dar și rezerviștii care au fost mobilizați care au experiența celor trei ani de război”, a explicat generalul.

Industrie militară redutabilă

Industria militară a Ucrainei, de asemenea, a performat pentru că s-a adaptat condițiilor de război și a reușit să supraviețuiască în pofida loviturilor dese ale rușilor, explică generalul.

„Și s-a adaptat, a spune eu, magistral. Pentru că la ora actuală dronele care lovesc în adâncimea Federației Ruse sunt ucrainene. Dronele maritime sunt ucrainene. Ucraina are o industrie care a produs ceea ce era necesar frontului. Frontul a fost menținut în mod deosebit când vorbim de categorie de tehnică specifică tratatului de la Varșovia, fie că vorbim de echipamente militare, fie că vorbim de muniții, în mod deosebit de producția de război a Ucrainei”, detaliază Bălăceanu.

Ucraina a produs rachete anti-navă care au reușit să scufunde nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră crucișătorul Maskva. „Sigur că vorbim și de sprijinul occidental, sigur că vorbim și de tehnologia occidentală, însă sprijinul occidental în mod deosebit era mai ales legat de echipamente militare și muniții. specifice calibrelor NATO, care nu se produceau în Ucraina”, explică el.

Pe de altă parte, industria de apărare și-a creat o bază foarte puternică de reparații, de mentenanță și reparația tehnicii de luptă, care pe timpul acțiunilor militare a fost avariată. Ea a fost adusă în întreprinderi, a fost recondiționată și a fost trimisă înapoi în zona acțiunilor militare.

„Deci este o industrie care s-a adaptat foarte bine și poate să constituie o industrie de apărare care a reușit să treacă la industrie de război, la producție de război, sub presiunea războiului. Și aici avem o experiență deosebită”, explică generalul.

În concluzie, spune generalul Bălăceanu, mașina de război a Ucrainei este una redutabilă: „pe lângă experiența armatei ucrainene, care înseamnă experiența luptătorilor, a comandanților, a statelor majore, vorbim și de experiența pe care o au cei care lucrează în industria de apărare, de la componenta cercetare, dezvoltare, inovare, la componenta de producție și de adaptare a producției în condițiile lovirii continue a infrastructurii industriei de apărare ucrainene de către ruși”.

Într-un moment simbolic pentru Ucraina, vineri, de Ziua Forțelor Armate, Kievul a prezentat un nou tip de armament – o rachetă-dronă hibridă, denumită „Peklo” ( „Iad” în ucraineană), care a fost creată pentru a întări apărarea țării în fața agresiunii rusești. Proiectul național a fost dezvăluit la un eveniment de amploare, iar oficialii au anunțat cu mândrie că noua rachetă poate atinge o rază de acțiune impresionantă de 700 km, o performanță ce va pune la încercare apărarea antiaeriană a Rusiei.

Aceasta este doar o parte din eforturile continue în Ucraina de a-și spori arsenalul tehnologic și de a răspunde atacurilor care vizează teritoriul său. Președintele Volodimir Zelenski, prezent la eveniment, a subliniat importanța dezvoltării unor astfel de arme pentru a sprijini forțele armate. „Este esențial ca apărătorii noștri să dispună de tehnologii moderne de fabricație ucraineană”, a declarat acesta.

Noul proiect al armatei ucrainene vine în contextul în care Kievul a căutat tot mai mult să dezvolte capacități de lovire pe teritoriul rus, inclusiv în adâncul acestuia. Potrivit specialiștilor, Peklo poate fi folosită împotriva unor ținte adânc în interiorul Rusiei, inclusiv la Moscova, aflată la aproximativ 450 km de granița ucraineană. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în raport cu sistemele de armament anterioare, care aveau o rază de acțiune mult mai redusă.

Peklo este, de fapt, a doua rachetă-dronă de fabricație ucraineană, după Palianîția, care a intrat în producția de serie recent. Reprezentanții producătorului Ukroboronprom au precizat că noua dronă poate atinge viteze de până la 700 km/h, zburând la joasă altitudine pe traiectorii ghidate. Deși detaliile tehnice sunt limitate din motive de securitate, acest model pare a fi mult mai avansat decât alte rachete sau drone disponibile, inclusiv cele furnizate de aliații occidentali Ucrainei.

În acest context, Ucraina se confruntă cu provocări legate de aprovizionare și producție. În ciuda progreselor semnificative realizate, programul de rachete a fost afectat de dificultăți logistice și de lanțul global de aprovizionare. Cu toate acestea, Zelenski a dat asigurări că Ucraina continuă să investească în dezvoltarea unor noi rachete, cu scopul de a răspunde provocărilor impuse de Federația Rusă.

Această armă inovativă face parte dintr-un efort constant de a întări apărarea Ucrainei și de a răspunde provocărilor aduse de atacurile Rusiei, care a folosit mii de rachete și drone cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare și infrastructură în toată Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a luat decizii importante vineri, în urma unei întâlniri cu militarii. Potrivit anunțului său de pe Telegram, au fost făcute schimbări la vârful armatei ucrainene.

Zelenski schimbă generalii la vârful armatei, postul de comandant al forțelor terestre ale AFU (Forțele armate ale Ucrainei) a fost acordat generalului-maior Mikhail Drapatyi, în vârstă de 42 de ani. Fostul comandant este generalul-locotenent Alexander Pavlyuk, care a fost numit de președinte în februarie anul acesta.

„Drapatyi a organizat cu succes apărarea în direcția Harkiv și a perturbat operațiunea ofensivă a forțelor ruse”, a explicat Zelensky

Noul comandat s-a distins și printr-o operațiune din 2022, când a eliberat cu succes malul stâng al regiunii Kherson de invadatorii ruși. A primit gradul de general-maior în urmă cu doar 2 luni, potrivit Dialog.ua

Zelenski a decis, de asemenea, să îl numească pe eroul Ucrainei, comandantul legendarei Brigăzi 95 de asalt aeropurtat, Oleh Apostol, în funcția de adjunct al comandantului suprem al AFU.

„Ambii și-au dovedit eficiența în lupte”, – a notat Zelensky.

În februarie anul acesta, Zelenski anunțase cinci noi numiri în cadrul armatei, fiind vorba de trei generali de brigadă ca adjuncţi ai şefului Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei – Volodimir Horbatiuk, care va conduce operaţiunile şi managementul, Oleksi Şevcenko, responsabil de logistică, şi Mihailo Drapati pe probleme de instruire.

Adjuncţi ai comandantului-şef Oleksandr Sîrski au fost numiţi colonelul Vadim Suharevski, al cărui domeniu de expertiză sunt dronele, şi colonelul Andrii Lebedenko, specialist în inovare şi tehnologie militară.