Dorin Popa, fost deputat al partidului POT, a explicat că și-a dat demisia după ce ar fi fost amenințat de Anamaria Gavrilă. El susține că șefa i-ar fi cerut să angajeze un bărbat din Sălaj pe postul de consilier, cu un salariu de 8.600 de lei.

Anamaria Gavrilă ar fi amenințat un deputat
Potrivit acestuia, partidul ar funcționa ca o afacere personală a celei aflate la conducere.

„Am realizat că partidul funcționează ca o afacere personală”, a declarat Popa.

Fostul reprezentant al POT a mărturisit că mesajele de amenințare sunt reale

„Absolut, sigur că da, dacă doriți, eu pot veni la televiziunea dumneavoastră să vi le arăt, că încă le are doamna Anamaria POT pe pagina dânsei de Whatsapp. Văd că încă nu le-a șters, dar eu le-am scanat, le-am salvat pentru că, vă dați seama, înainte cu o zi de alegeri, primesc la ora 10:04 acest mesaj. Chiar n-am înțeles de ce și când am văzut ce îmi scrie, m-am dus cu gândul la alegerile de a doua zi, de pe 4. Treaba asta s-a întâmplat sâmbătă, pe 3”, a declarat el la B1 TV.

Încă un scandal

Dorin Popa a declarat că nu a avut nicio implicare în alegeri și că acuzațiile Anamariei Gavrilă, potrivit cărora ar fi semnat acte în numele partidului POT, sunt nefondate. El a precizat că poate dovedi, inclusiv cu documente trimise prin WhatsApp, că o altă persoană a fost desemnată oficial să reprezinte partidul la Biroul Electoral Județean.

„Mă rog, eu n-am avut a amestec cu alegerile, nu mă interesează, nu am avut nicio problemă, că ea mă acuză că am semnat acte ,că cu alegerile, că am reprezentat POT, nu e adevărat. Eu, dacă doriți, vă trimit pe Whatsapp și actele cu care a fost numită o altă persoană membru POT la Biroul Electoral Județean. Deci eu nu aveam cum să semnez așa ceva”, a continuat el.

Fostul deputat POT a subliniat că a demisionat în urma acestui scandal.

„Deci mesajele primite sunt reale, pentru că aceste mesaje m-au determinat să iau decizia să-mi dau demisia din acest partid, pentru că mi-am dat seama că este un partid pe persoană fizică și, bineînțeles, o dictatură instaurată de o doamnă, care spune dânsa că a înființat partidul, că e al ei, că pe dincolo.



Deci pe mine chestia asta m-a deranjat după mesaje și am venit astăzi la Parlament, pentru că ieri am fost liberi, cu hotărârea aceasta: îmi dau demisia, îmi văd de treabă. Așa cum reiese și din filmarea din Plenul Camerei Deputaților, am fost elegant, spun eu. Am spus că am 65 de ani, nu știu dacă aveți acea filmare”, a mai spus Popa.

Ce scria în mesajele trimise de Anamaria Gavrilă

Întrebat dacă a mai existat vreun alt episod de amenințări, fostul parlamentar a precizat că a mai avut o confruntare cu Anamaria Gavrilă în trecut.

„Eu am mai avut o contradicție cu domnia sa pe tema banilor, adică domnia sa a insistat să semnez un contract cu mai multe firme, care sunt angajate de partid pentru publicitate, pentru un curs să ne învețe cum să vorbim, că atitudinea pe care să o avem față de electorat. Mie nu mi-a plăcut treaba asta și n-am fost de acord să semnez și n-am plătit așa ceva. Prefer să dau la niște copii amărâți, orfani, care n-au ce mânca sau la oameni bătrâni care n-au din ce trăi și cu ce se îngriji”, a explicat Dorin Popa.

I-ar fi cerut să angajeze un consilier

Fostul deputat Dorin Popa a declarat că i s-a impus să angajeze un bărbat din Sălaj pe postul de consilier parlamentar, cu un salariu de aproximativ 8.600 sau 9.600 de lei, deși acesta nu urma să se prezinte efectiv la muncă. Potrivit fostului deputat, tensiunile cu Anamaria Gavrilă au început încă din luna martie.

„Am primit acel contract, adică nici măcar nu m-am uitat pentru că nu am fost de acord, dar mai este o problemă. Asta o pot dovedi, domnia sa mi-a impus să angajez un domn de la Sălaj, să-l angajez la cabinetul parlamentar în calitate de consilier, pe salariu … scrie în contractul acela pe care l-am primit pe mail sau pe Whatsapp, nu mai știu pe unde l-am primit, în care scrie să-i dau 8.600 de lei salariul sau 9.600, nu rețin, da, sumă mare, dar omul la Sălaj, adică, probabil era un domn care a ajutat-o în campanie, nu știu, habar nu am cine era și am spus că eu nu pot să angajez de la Sălaj, să vină la Pitești, adică e distanță foarte mare.

Și ce înseamnă asta? Se plătesc din banii statului un om care nici măcar nu vine la serviciu, fictivă, da, și mă duc cu gândul mai departe. Dacă acel om nu venea la serviciu, mă gândesc și la altceva, nu?”, a arătat el.

Fostul deputat a refuzat să îl angajeze

Popa a explicat că i s-a trimis contractul, însă a refuzat categoric, considerând nepotrivită angajarea unui consilier aflat la distanță mare, doar pentru a-i asigura un salariu pe bani publici.

„Ori eu am refuzat și acest aspect și a început dușmănia. Asta s-a întâmplat în luna martie. Deci, dusmania domniei sale pentru mine a fost din luna martie, că nu am fost de acord. Nu am fost de acord nici cu să le cer banii oamenilor pe card, să-ți plătească 30 de lei pe lună și după 6 luni de încasare a 30 de lei pe lună cotizație, să decizi doar tu, președinta partidului, dacă omul e membru sau nu în acest POT, pentru că oamenii săraci or fi vrut să intre, simpatizanți, oameni care voiau să intre, că na, au fost duși în eroare, din punctul meu de vedere și eu nu am fost de acord nici cu chestiunea asta”, a mai spus deputatul.

Dorin Popa a afirmat că mesajele primite de la lidera partidului POT, pe WhatsApp, reprezintă, în opinia sa, o amenințare clară.

„Le am la mine pe Whatsapp. Din punctul meu de vedere, sigur că sunt o amenințare, în condițiile în care domnia sa spune că o să intru cu capul în zid și că o să mi se ia respirația. Se poate gândi orice om, nu numai eu și la vârsta mea, nu?”, a încheiat Dorin Popa.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele consiliului de securitate al Rusiei, a descris redactorii ziarului Times din Marea Britanie drept „ținte militare legitime” ca răspuns la modul în care ziarul a prezentat asasinarea unui general rus.

The Times amenințat de Medvedev pe X

Comentariile vitriolante ale lui Medvedev de miercuri au urmat unui editorial din Times în care ziarul a descris asasinarea generalului maior Igor Kirillov drept „un act legitim de apărare” din partea Ucrainei, care și-a asumat responsabilitatea pentru ucidere.

Kirillov, șeful unității de arme chimice, biologice și radiologice a armatei, a fost ucis împreună cu asistentul său când un dispozitiv atașat la un trotinete electrică a explodat în timp ce cei doi bărbați ieșeau dintr-o clădire dintr-o zonă rezidențială din sud-estul Moscovei marți dimineața.

Kirillov este cel mai înalt oficial militar rus ucis într-un asasinat departe de linia frontului de la începutul ofensivei Kremlinului în Ucraina, acum aproape trei ani.

Medvedev: în Londra se poate întâmpla orice

„Cei care comit crime împotriva Rusiei … au întotdeauna complici. Și ei sunt acum ținte militare legitime. Această categorie ar putea include și jegurile de la The Times care s-au ascuns laș în spatele editorialului lor. Asta înseamnă întreaga conducere a publicației,” a scris Medvedev, care a fost președintele Rusiei între 2008 și 2012, pe canalul său de Telegram.

Într-o amenințare voalată, fostul președinte belicos a adăugat că jurnaliștii de la Times ar trebui să „fie atenți” pentru că „în Londra se poate întâmpla orice”.

David Lammy: amenințarea de gangster împotriva jurnaliștilor de la Times miroase a disperare

Răspunzând postării lui Medvedev, secretarul de externe al Regatului Unit, David Lammy, a scris pe X că „amenințarea de gangster împotriva jurnaliștilor de la Times miroase a disperare”.

„Ziarele noastre reprezintă cele mai bune valori britanice: libertate, democrație și gândire independentă”, a scris Lammy alături de o fotografie cu el citind Times.

Întrebat despre comentariile fostului președinte rus, purtătorul de cuvânt oficial al prim-ministrului britanic a spus că acestea erau „pur și simplu cele mai recente dintr-o serie de retorică disperată venită din partea guvernului lui Putin.”

Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Spre deosebire de Rusia, o presă liberă este o piatră de temelie a democrației noastre și luăm orice amenințări făcute de Rusia extrem de în serios.”

Medvedev, cunocut pentru tiradele anti-occidentale

Medvedev, care s-a prezentat ca un reformator liberal promițând modernizare și democratizare după ce a devenit președinte în 2008, s-a reinventat ca una dintre cele mai vocale figuri pro-război din Rusia.

Acum este cel mai bine cunoscut pentru tiradele sale aprinse anti-occidentale de pe Telegram, pe care unii observatori le văd ca pe o încercare disperată de a-și menține relevanța politică.



Cu toate acestea, Medvedev rămâne un apropiat de seamă al lui Putin și a călătorit recent la Beijing pentru discuții cu liderul chinez Xi Jinping, unul dintre principalii aliați ai Rusiei.

Oficialii NATO, amenințați la rândul lor de Medvedev
În aceeași postare de miercuri, Medvedev a amenințat și oficialii NATO care asistă Ucraina, conform theguardian.com.

„Există o întreagă legiune dintre ei.” Nu există suficient spațiu pentru a-i enumera, dar toți acești indivizi pot și trebuie considerați ținte militare legitime pentru statul rus. Și pentru toți patrioții ruși, de altfel,” a scris el.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, Moscova a interzis zeci de jurnaliști britanici, reprezentanți ai mass-media și politicieni de rang înalt din Regatul Unit să intre în țară.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia intenționează să lanseze atacuri asupra instalațiilor nucleare din Ucraina înainte de venirea iernii.

În acest context, el a solicitat AIEA și partenerilor internaționali ai Kievului să instituie misiuni permanente de monitorizare în jurul centralelor nucleare ale țării.

Ucraina solicită măsuri de protecție pentru centralele nucleare

Șeful diplomației ucrainene a anunțat că, potrivit informațiilor provenite din serviciile de spionaj ucrainene, Kremlinul se pregătește să efectueze atacuri asupra unor instalații nucleare esențiale din Ucraina înainte de venirea iernii.

„Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare”, a adăugat ministrul.

Andrii Sîbiga nu a oferit detalii despre motivele pentru care Kievul suspectează că astfel de atacuri sunt planificate.

Până în prezent, Moscova nu a reacționat la aceste afirmații.



Se cere o reacție rapidă din partea comunității internaționale

Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui din Ucraina, a solicitat o reacție promptă din partea comunității internaționale în fața amenințării unui atac asupra unei centrale nucleare.

„Aceasta este o pregătire pentru un posibil scenariu de dezastru nuclear. Rusia este un terorist.

Trebuie să fie opriți aici și acum. Țările din Vest și din Sudul Global trebuie să reacționeze ferm la pregătirile pentru teroare”, a transmis Yermak.


Ucraina acuză Rusia de șantaj nuclear

Rusia a desfășurat o campanie de bombardament aerian asupra rețelei electrice din Ucraina începând din toamna anului 2022, după invadarea țării la începutul acelui an.

Ucraina a acuzat anterior Rusia de șantaj nuclear după ce, în martie 2022, forțele ruse au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijie, cea mai mare din Europa, la începutul invaziei, potrivit Reuters.

Cele două părți s-au acuzat constant că atacă zonele din jurul centralei, ceea ce a dus, în repetate rânduri, la întreruperea alimentării cu energie electrică a acesteia, sporind riscul unei pene de curent ce ar putea declanșa un accident nuclear.

Fostul președintele rus Dmitri Medvedev a lansat vineri un avertisment dur, promițând să trimită tancuri rusești în capitala Germaniei ca răspuns la un articol ”revanșard” publicat de un ziar german, intensificând relațiile deja tensionate dintre Moscova și membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Într-o postare pe X, vineri 9 august, Medvedev a declarat că Bild, un ziar tabloid german cu peste 2 milioane de urmăritori pe platforma de socializare, ”a publicat un articol revanșard în care anunță cu mândrie revenirea tancurilor germane pe teritoriul Rusiei”.

Tancurile din Germania nazistă au invadat Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1941.

De la începutul războiului Rusia-Ucraina, Germania a oferit Ucrainei mai multe tancuri Leopard pentru apărare. Alți aliați NATO au convenit să trimită în Ucraina avioane de luptă F-16 de fabricație americană pentru sprijin militar.

„Ca răspuns, vom face totul pentru a aduce cele mai noi tancuri rusești pe Platz d. Republik”, a promis Medvedev. Platz der Republik este o piață publică emblematică din Berlin, unde se află parlamentul german, Reichstag.

Comentariile lui Medvedev au venit după ofensiva surpriză a forțelor ucrainene din regiunea rusă Kursk. Rusia declanșat o așa-numită operațiune de combatere a terorismului în trei dintre regiunile sale de graniță —Kursk, Briansk și Belgorod — pentru a contracara incursiunea Ucrainei.

În ceea ce privește ofensiva din Rusia, Ministerul de Externe al Germaniei a declarat pentru Politico că: „Ucraina are dreptul la autoapărare consacrat în dreptul internațional”, iar mai mulți parlamentari germani au declarat că ucrainenii pot folosi armele de provenineță germană.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a ținut adesea prima pagină a ziarelor cu amenințări care variază de la ocuparea totală a Ucrainei la o confruntare nucleară cu susținătorii occidentali ai Kievului.

Kremlinul a declarat joi că Rusia ar considera orice plan de a stabili o prezență permanentă a navelor de război NATO în Marea Neagră drept o amenințare, având în vedere implicarea alianței în conflictul din Ucraina.

Rusia, enervată de prezența NATO în Marea Neagră 

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut această remarcă atunci când a fost întrebat de reporteri în cadrul unei conferințe telefonice despre noua strategie de securitate maritimă a președintelui ucrainean Volodimir Zelensky.

Zelensky a vorbit despre necesitatea de a se asigura că marina rusă nu domină Marea Neagră.

„Desigur, prezența concentrată a navelor NATO, acordăm atenție Bulgariei și României, statele de coastă care sunt membre ale alianței (NATO), prezintă o amenințare suplimentară pentru Rusia”, a declarat Peskov reporterilor. „Desigur, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-și asigura propria securitate”, scrie Reuters.

Ucraina are șanse la NATO?

Liderii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord s-au angajat la summitul lor de săptămâna trecută să susţină Ucraina. Susținerea este pe o „cale ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, incluzând aderarea la NATO”. Cu toate acestea au lăsat deschis momentul în care această aderare ar putea avea loc.

Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat pentru publicaţia Argumenti I Fakti că „aderarea Ucrainei ar merge chiar dincolo de o ameninţare directă la adresa securităţii Moscovei. Aceasta, în esenţă, ar fi o declaraţie de război – deşi cu întârziere”, a spus el în comentarii publicate miercuri.

Ce nebunii mai spune Medvedev

„Acţiunile pe care adversarii Rusiei le întreprind împotriva noastră de ani de zile, extinderea alianţei, duc NATO la punctul fără întoarcere”, a arătat fostul preşedinte al Federaţiei Ruse.

Medvedev a declarat că Rusia nu ameninţă NATO. Dar va răspunde, în schimb, la încercările alianţei de a-şi promova interesele în fostul spaţiu de influenţă rusă.

„Cu cât vor exista mai multe astfel de încercări, cu atât răspunsurile noastre vor fi mai dure”, a avertizat Medvedev. „Dacă acest lucru va sfărâma întreaga planetă în bucăţi depinde numai de prudenţa părţii (NATO)”, a adăugat oficialul rus. Acesta a făcut aluzie la o ameninţare nucleară ca ripostă din partea Moscovei.

Rusia ar fi capabilă să dezactiveze mijloacele de descurajare nucleară ale Marii Britanii și Franței „într-o singură zi”, în cazul în care ar izbucni cel de-al Treilea Război Mondial, a afirmat un expert militar de la Moscova.

Iuri Barancik, director adjunct al Institutului RUSSTRAT, a declarat că dacă războiul din Ucraina ar evolua într-unul nuclear, „în 24 de ore Rusia ar elimina potențialul nuclear al Marii Britanii și Franței“.

El a scris pe canalul său de Telegram, că luarea în vizor a arsenalelor nucleare britanice și franceze ar „[priva] Europa de statutul său militar și geopolitic și ar reduce numărul puterilor nucleare de la nouă la șapte.

„Dacă scoatem dinții nucleari ai Marii Britanii și Franței, atunci blocul NATO nu va mai avea niciun mijloc de șantaj în teatrul de operațiuni european“, a afirmat el.

Barancik, care la începutul acestui an a îndemnat la un atac asupra unui distrugător britanic capabil să intercepteze rachete, a declarat că ar fi simplu să învingă decurajarea britanică în declin, deoarece „întregul său potențial nuclear din 1998“ este reprezentat de cele patru submarine din clasa Vanguard cu baza la Faslane, în Scoția.

„Acest lucru trebuie făcut într-un moment de schimbare a turei la Casa Albă”
El a scris acum că distrugerea arsenalelor Marii Britanii și Franței ar permite Rusiei să dea Uniunii Europene „un ultimatum”, Statele Unite nefiind dispuse să se angajeze cu Rusia într-un conflict nuclear direct.

„Acest lucru trebuie făcut într-un moment de schimbare a turei la Casa Albă”, a evaluat el într-o postare lungă săptămâna aceasta.

Expertul în geopolitică nu a spus cum ar putea Rusia să efectueze atacuri asupra submarinelor și bazelor Marii Britanii, considerând că este o chestiune ce ține de oficialii militari, dar a remarcat capacitatea din ce în ce mai redusă a forței de descurajare a Marii Britanii, întinsă în jurul Regatului Unit și aflată în reparații.


El a adăugat că Franța ar fi „mai complicat” de eliminat decât Marea Britanie, deoarece „ dispozitivul său de descurajare este mai răspândit, dar este totuși rezolvabilă, chiar într-o singură zi“.

„În loc de un război de uzură prelungit, într-o singură zi vom priva Franța și Marea Britanie de armele lor nucleare și vom distruge întreaga Europă“, a scris el, înainte de a redacta ultima clauză.

„Îi privăm de statutul lor de puteri nucleare și schimbăm radical întregul sistem de securitate din Europa“.

Postarea a evidențiat prioritățile Rusiei, Barancik continuând să sugereze că astfel de măsuri ar permite Kremlinului să forțeze Statele Unite să pună capăt sprijinului militar și financiar acordat Kievului.

Rusia pregătește „adăposturi modulare mobile”
Comentariile au venit în momentul în care autoritățile ruse au fost dezvăluite planuri pentru „adăposturi mobile modulare” în orașele rusești pentru a „proteja populația de efectele tuturor tipurilor de arme moderne”, inclusiv nucleare.

Așa-numitul KUB-M include două module: cameră de adăpostire pentru 54 de persoane și un bloc tehnic.

Principalul avantaj al KUB-M față de alte structuri de apărare civilă este mobilitatea, potrivit planurilor dezvăluite de Rusia.

Dacă este necesar, acestea pot fi transportate pe șosea sau pe calea ferată către o nouă locație pentru a fi amplasate și conectate la rețelele de utilități existente.

Se presupune că KUB-M oferă protecție timp de 48 de ore împotriva undelor de șoc și a radiațiilor ușoare ale unei explozii nucleare, de radiațiile penetrante și contaminările radioactive din zonă, de efectele exploziilor puternice și de resturile armelor convenționale, de resturile structurilor clădirilor, precum și de substanțele chimice periculoase și incendii.

Adăposturile modulare sunt proiectate de către Institutul de Cercetare al Apărării Civile și Situațiilor de Urgență din Rusia.

Ucraina va putea lovi ținte aflate în interiorul Rusiei, iar mai mulți aliați sunt gata să trimită trupe pe teritoriul ucrainean pentru a-i instrui pe ucraineni. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-o analiză, cât ar putea conta aceste decizii istorice pe front, dar și dacă există riscul unei escaladări sau al unui nou război mondial.

Război mondial sau amenințări deșarte? Generalul care a reprezentat România la Comandamentul NATO dă răspunsul

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au dat acordul ca Ucraina să atace pozițiile rusești din interiorul Federației Rusiei cu arme occidentale. Rușii nu au ratat momentul și au amenințat din nou cu represalii, iar unii analiști vorbesc deja despre un posibil război mondial.

Între timp, vineri 31 mai, ucrainenii au primit noi vești bune. Președintele Joe Biden a decis să dea Ucrainei aprobarea de a lovi în interiorul teritoriului rus folosind muniții americane, deși a restricționat utilizarea acestora, astfel încât Kievul să poată lovi ținte peste granița din Harkovului, au comunicat oficiali americani pentru CNN.

În paralel, mai multe țări membre NATO se angajează pentru un sprijin sporit pentru Kiev prin extinderea ajutorului militar. Franța, Marea Britanie, Canada, Polonia, Lituania și Estonia iau în calcul posibilitatea de a antrena trupele ucrainene chiar pe teritoriul ucrainean.

Ambele decizii marchează un punct de cotitură în ce privește acordarea sprijinului pentru Ucraina și încalcă anumite linii roșii, care altfel nu au fost convenite între aceste țări și Federația Rusă. Temerea cea mare este că de aici s-ar putea ajunge la noi escaladări și chiar la declanșarea unui nou război mondial.

„Adevărul” a discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, iar între timp a devenit șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, despre ce ar putea aduce cu adevărat nou aceste decizii istorice și dacă există riscul escaladării și a izbucnirii unui război între Rusia și NATO.

Război mondial sau amenințări deșarte?

Cât vor conta loviturile în teritoriul rusesc

În ce privește acceptul dat Ucrainei să poată de acum folosi armele occidentale pentru a lovi poziții rusești din interiorul Federației Ruse, generalul nu are niciun dubiu. Acest detaliu nu va cântări decisiv în soarta războiului, dar vine ca un balon de oxigen pentru ucraineni.

„Ar fi frumos să vedem un deznodământ în favoarea ucrainenilor, în următoarele luni, însă știm că e un război de uzură, de lungă durată. O asemenea măsură va permite întărirea capacității de apărare a forțelor ucrainene, mai ales în zona de Nord-Est. Mai ales pe direcția Harkov și în dezvoltare, pentru că se conturează și a doua direcție, înspre Sumî”, explică generalul.

Generalul amintește că trupele Federației Ruse au realizat mai multe progrese și au împuns liniile ucrainene, provocându-le pierderi mari. Acum, ucrainenii vor putea mai ușor să lovească în adâncime.

„În două localități foarte aproape de graniță, rușii au realizat pătrunderi de aproape 10 kilometri. Dispozitivul lor de ofensivă este în interiorul Federației Ruse. Deci vorbim de un dispozitiv de ofensivă, nu mai vorbim de aerodromuri, nu mai vorbim de baze de lansare Shahed 136 care pot să fie în adâncime. E un întreg dispozitiv care presupune pozițiile de tragere ale artileriei, punctele de comandă, depozitele de front șamd. Toate acestea reprezintă ținte militare”, adaugă el.

„E vorba să nu mai piardă lupta de apărare”

Iar acest lucru îi va ajuta pe ucraineni, în perspectivă. Asta și pentru că războiul modern, spune el, nu se reduce la nivelul trupelor din liniile de contact.

„Deci, dacă ei stabilesc pozițiile de tragere în interiorul Federației Ruse, dincolo de granițe, la 75-80 km, nu am mers pe bătaia maximă, pe adâncimea maximă, eu trebuie să-i lovesc în pozițiile respective pentru că ei îmi lovesc aliniamentul de contact. Ei îmi lovesc aliniamentul pe care eu sunt în apărare. Ei îmi produc pierderi, astfel încât să aibă succes în acțiunile ofensive. Războiul, lupta modernă, nu se duce numai la contact, adică la câteva sute de metri sau la câțiva kilometri. Se duce în primul rând pe adâncimi tactice. Ori o adâncime tactică înseamnă până la 100 de kilometri, iar unii vorbesc de peste 100 kilometri”, completează generalul Bălăceanu.

Totuși, el îndeamnă la un optimism rezervat și spune că nu trebuie ca Occidentul să se aștepte la rezultate spectaculoase. De altfel, așa s-a întâmplat anul trecut, când deciziile politice au primat, iar Ucraina a realizat o contraofensivă care nu doar că nu a dat niciun rezultat, dar a provocat și pierderi imense.

„De fapt, acum e vorba de rezistența ucraineană, e vorba să nu mai piardă lupta de apărare. Să reziste unde se găsesc acum. E un exemplu: dacă pe direcția operativ strategică rușii au reușit să pătrundă dincolo de granița dintre Federația Rusă și Ucraina 10 kilometri, să se oprească acolo sau să aibă niște pătrunderi nu de amploare. Să nu ajungă la 15-20 de kilometri de Harkov, pentru că atunci pot să bată orașul și cu artileria obișnuită, cu obuzierele D20. Sunt acum în joc niște legi ale luptei armate, ale specificului unei acțiuni militare din războiul clasic”, detaliază generalul.

Detaliile care contează

Evident, va conta foarte mult și de câtă muniție și de ce tehnologie dispun ucrainenii.

„Nu mizez neapărat pe o echilibrare a forțelor. Acum depinde și de cantitatea de mijloace la dispoziția ucrainenilor. Pentru că una e să am permisiunea să lovesc în adâncime și alta e să am mijloacele și muniția cu care să fac asta. Aici nu mai vorbesc de lovituri punctuale, aici e vorba de lovituri masive. Pe adâncimi de la 5 la 50, 75 sau chiar 100 de kilometri, intensitatea focului este mare. Pentru că intensitatea focului înseamnă și pozițiile de trageri, iar aici vorbesc în primul rând de artilerie. Dar și de alte elemente ale dispozitivului de ofensivă”, mai spune el.

În ce privește riscul ca Rusia să intre în război fie cu NATO, fie cu una sau cu mai multe țări care ajută Ucraina, generalul Virgil Bălăceanu nuanțează. El a vorbit de o regulă de aur pe care ucrainenii vor trebui să o respecte:

„Dacă ucrainenii își concentrează loviturile folosind echipamente militare occidentale și muniție pe orașul Belgorod, este o situație. Dacă își concentrează focul cum e firesc să facă asupra dispoizitvului ofensiv al rușilor, e o măsură îndreptățită. Putin nu va spune că «mi-ai lovit cu rachete occidentale instalațiile mele de lansare a proiectilelor reactive. Mi-ai lovit în adâncime chiar instalațiile de lansare de tip Iskander, rachete balistice.» Regula de aur e să alegi ținte militare. Mai complicat e când aceste ținte militare sunt dispuse în localități. Și atunci apar și acele pierderi colaterale. Ele sunt inevitabile, dar nu sunt masive.”

Chiar dacă generalul nu crede că vor exista escaladări, nu este exclus ca militarii trimiși de alte țări pentru instruirea ucrainenilor sau pentru deminare să devină ținte prioritare pentru ruși.

„Nu văd escaladări, nu este element de escaladare. Și nu e o măsură NATO, vorbim de o măsură de livrare echipament și muniții în baza unor decizii naționale. Dacă Franța, de exemplu, trimite o misiune de instruire, își asumă riscul de a pierde oameni. Pentru că e posibil ca rușii să lovescă baza de instruire unde sunt instructorii francezi, dar nu e vorba de NATO. Deci nu vorbim de o implicare NATO. Și nici nu ar însemna un război între Federația Rusă și Franța”, mai afirmă el.

„Dacă la un moment dat pe teritoriile eliberate, dar măcar să vedem teritorii eliberate, ucrainenii vor avea nevoie de o misiune de deminare, misiunea de deminare se realizează și cu forțe militare. Dar este o forță non combat. În condițiile astea, rușii nu o să lovească echipele care fac deminarea terenului pentru evitarea unor pierderi. Aici însă nu vorbesc despre misiuni de deminare pentru crearea unor culoare în câmpurile de mine. Toate sunt cu nuanțe”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.

Ministerul rus de Externe a declarat că va răspunde la decizia luată de România de a expulza un diplomat rus declarat „persona non grata”. Ministerul de Externe al României a menționat că acest lucru s-a întâmplat în legătură cu „acțiuni care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.

România a expulzat un diplomat rus

Un diplomat de la Ambasada Rusiei la București a fost declarat de partea română ca persoană indezirabilă, urmând a părăsi România în cel mai scurt timp. Potrivit Ministerului român de Externe, expulzarea diplomatului rus a fost motivată de desfășurarea de „acțiuni care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.

Tot pe 24 mai, Direcția pentru Combaterea Crimei Organizate și Terorismului din România (DIICOT) a anunțat reținerea preventivă a unui cetățean român sub acuzația de trădare.

Român acuzat de spionaj pentru Rusia

Românul arestat pentru acte de spionaj și acuzat de trădare în favoarea Rusiei se numește Alexandru Piscan și este din Ploiești, au declarat surse judiciare. În luna martie, Alexandru Piscan își anunța candidatura la Primăria municipiului Ploiești.

Potrivit raportului DIICOT, Alexandru Piscan ar fi trimis fotografii cu instalații militare românești sau NATO la Ambasada Rusiei la București.



„La data de 23.05.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea unui inculpat (cetățean român), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trădare. Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că începând cu anul 2022 acesta a procedat la supravegherea unor obiective militare românești sau aparținând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate și ridicate mai multe mijloace de probă. A fost sesizată Curtea de Apel București care a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informații, Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale și jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei ”Vlad Țepeș”,” se arată în comunicatul DIICOT.

Directorul FBI, Christopher Wray, i-a spus senatorului republican Lindsey Graham că vede „amenințări peste tot în țară”.

Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat recent că amenințarea teroristă cu care se confruntă Statele Unite a atins un nivel fără precedent. Situația s-a înrăutățit după atacul din 7 octombrie din Israel.

Statele Unite ale Americii riscă să fie ținta unor noi atacuri teroriste, spune directorul FBI

Senatorul Lindsey Graham i-a cerut directorului FBI să descrie amenințările cu care se confruntă Statele Unite. Această solicitare a fost făcută în cadrul unei audieri a Comisiei juridice a Senatului:

„Deși este posibil să fi existat momente de-a lungul anilor în care amenințările individuale să fie ridicate, nu am văzut niciodată un moment în care toate amenințările sau atât de multe dintre amenințări să fie prezente în atât de multe locuri, toate exact în același timp”, a răspuns directorul FBI.

„Deci, analogia cu luminile roșii intermitente despre 11 septembrie – toate luminile erau roșii înainte de 11 septembrie, se pare”, a continuat Graham.

Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat recent că amenințarea teroristă cu care se confruntă Statele Unite a atins un nivel fără precedent. Situația s-a înrăutățit după atacul din 7 octombrie din Israel.

Statele Unite ale Americii riscă să fie ținta unor noi atacuri teroriste, spune directorul FBI
Senatorul Lindsey Graham i-a cerut directorului FBI să descrie amenințările cu care se confruntă Statele Unite. Această solicitare a fost făcută în cadrul unei audieri a Comisiei juridice a Senatului:

„Deși este posibil să fi existat momente de-a lungul anilor în care amenințările individuale să fie ridicate, nu am văzut niciodată un moment în care toate amenințările sau atât de multe dintre amenințări să fie prezente în atât de multe locuri, toate exact în același timp”, a răspuns directorul FBI.

„Deci, analogia cu luminile roșii intermitente despre 11 septembrie – toate luminile erau roșii înainte de 11 septembrie, se pare”, a continuat Graham.

„Evident, tuturor ne-a scăpat. Ați spune că există mai multe lumini roșii care clipesc acum?”, a întrebat senatorul.



Teroriștii cer atacuri împotriva SUA

Ulterior, el i-a spus senatorului că, de la masacrul din 7 octombrie din Israel, când teroriștii Hamas au ucis cu brutalitate cel puțin 1.200 de israelieni, o mare parte din liderii teroriști au cerut atacuri împotriva SUA:

„Nivelul de amenințare a trecut la un cu totul alt nivel de la 7 octombrie”, a subliniat Wray, după cum relatează Fox News.

Comentariile directorului sunt un ecou al declarațiilor sale din octombrie, când a avertizat parlamentarii din Senat:

„Acțiunile Hamas și ale aliaților săi vor servi drept sursă de inspirație cum nu am mai văzut de când ISIS și-a lansat așa-numitul califat, în urmă cu câțiva ani”, spunea directorul în urmă cu două luni.

„Văd lumini roșii care clipesc peste tot”, a răspuns Wray directorul FBI.

Amenințările sunt din ce în ce mai mari, crede directorul FBI

Procurorul general Merrick Garland a declarat în octombrie că amenințările raportate împotriva comunităților evreiești, musulmane și arabe din Statele Unite au crescut în zilele și săptămânile de după începerea războiului dintre Israel și Hamas.

Numărul de atacuri asupra bazelor militare americane a crescut și el în noiembrie. Pentagonul confirmă cel puțin 74 de atacuri asupra trupelor americane staționate în Orientul Mijlociu. Toate acestea au avut loc începând cu 17 octombrie.

Cele 74 de atacuri asupra trupelor americane au avut loc în Irak și Siria. Atacurile ar avea legătură cu sprijinul acordat de SUA Israelului în represaliile sale împotriva grupării militante palestiniene Hamas.

FBI și poliția din Las Vegas au dejucat săptămâna aceasta un presupus complot terorist. Acesta era planificat de un adolescent care a promis sprijin pentru ISIS.

Al Treilea Război Mondial?! Moscova aruncă avertismente în stânga și în dreapta cu o ușurința care înspăimântă mapamondul. În prim-plan a fost din nou fostul președinte rus Dmitri Medvedev care spus că lumea se îndreaptă spre cel de-al treilea război Mondial.

Al Treilea Război Mondial?!

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev acuză Occidentul că vrea al Treilea Război Mondial. Oficialul de la Moscova spune că Putin a avertizat liderii din Vest încă din 2008 despre asta.

Medvedev susține că Vestul ar fi trebuit să înțeleagă semnalele de avertizare trase de Moscova încă din 2008. Atunci, Putin a invadat și ocupat parțial Georgia, la doar patru luni după summitul NATO de la București.

Occidentul împinge întreaga lume spre Al Treilea Război Mondial. Acuzația vine de la fostul președinte rus Dmitri Medvedev. N-ar fi prima dată când vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova face amenințări apocaliptice. În plus, aceasta vine într-un moment de slăbiciune internă a Rusiei, demonstrată de insurecția și eliminarea liderului Wagner.

Oficialii americani și europeni, care evaluează consecințele morții lui Prigojin, spun că este probabil să întărească stăpânirea pe termen scurt a lui Vladimir Putin asupra Rusiei. Dar să îi slăbească poziția în timp. Poate de aceea vrea și oficialul de la Moscova, aliat fidel al lui Putin, să îndrepte atenția spre alții.

El susține că Vestul ar fi trebuit să înțeleagă semnalele de avertizare ale Rusiei încă din 2008. Atunci, Putin a invadat și ocupat parțial Georgia, la doar patru luni după summitul NATO de la București, unde a fost invitat și el.

„Sincer vorbind, cu siguranță ar fi fost mai bine dacă ar fi auzit semnalele noastre. În orice caz, lumea nu ar trebui să facă față amenințării celui de-al Treilea Război Mondial. De fapt, aici adversarii noștri îi împing pe toată lumea. SUA fac bani din conflictul din Ucraina, Europa pierde și întreaga lume este în tensiune.

Dacă privim situația din această perspectivă, vom vedea că într-o oarecare măsură transformă acest conflict într-o problemă de amploare globală, un conflict al lumilor și un conflict existențial și pentru întreaga planetă, situație despre care vorbesc de multă vreme politicieni și oameni de știință”, a declarat Medvedev.

Rusia a doborât drone ucrainene

Rusia a anunţat, sâmbătă, că a doborât două drone ucrainene – în apropiere de Moscova şi în Belgorod, o regiune de la frontiera cu Ucraina. Asta, în contextul unei multiplicări a atacurilor de acest tip asupra teritoriului rus, relatează AFP.

Apărarea aeriană rusă a doborât, în noaptea de voneri spre sâmbătă, o dronă care se apropia de Moscova, a anunţat sâmbătă primarul capitalei ruse Serghei Sobianin.

”În această noapte, forţele de apărare aeriană au distrus o dronă în apropiere de Moscova, în districtul Istrinskii”, anunţă el într-o postare pe Telegram.