Companiile din România energointensive mai primesc încă un sprijin pentru a le ușura povara cu achiziția electricității. După două măsuri succesive din partea statului român, de această data, și Bruxellesul ajută. Comisia Europeană a aprobat planurile României de a compensa parţial companiile mari consumatoare de energie pentru preţurile mai ridicate ale electricităţii rezultând din costurile emisiilor indirecte, conform sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), se arată într-un comunicat publicat de Executivul comunitar. Schema va acoperi perioada 2019-2020, cu un buget provizoriu de aproximativ 291 milioane de euro.

Incă o mână de ajutor pentru multinaționalele din România

De această măsură vor beneficia companiile active în România în sectoarele care se confruntă cu costurile semnificative ale electricităţii şi care sunt în mod special expuse la concurenţa internaţională. Adică aceleași multinaționale ca Alro, Sain Gobain, Continental, Pirelli, CRH și celelalte fabrici din industria cimentului etc.

Compensaţiile vor fi acordate prin rambursări parţiale ale costurilor indirecte ETS către companiile eligibile. Comisia Europeană a evaluat măsura conform reglementărilor UE privind ajutorul de stat, în special îndrumările privind anumite ajutoare de stat în contextul sistemului UE de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră post-2012 şi a stabilit că măsura este în linie cu cerinţele din îndrumări. În special, schema va evita o creşte a emisiilor globale cu efect de seră în urma relocării companiilor în state din afara UE cu reglementări de mediu mai puţin stringente. Mai mult, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul acordat este limitat la minimum necesar.

Orban a cerut voie
Comisia Europeană a aprobat planurile României în conformitate cu reglementările Uniunii Europene privind ajutorul de stat.

În urmă cu o săptămână, premierul Ludovic Orban anunța iminența măsurilor de sprijin pentru industria energofagă. ”După modelul IMM Invest, vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru companiile mari care nu pot să acceseze IMM Invest. (…) De altfel, va deveni curând operațională o schemă de ajutor de stat pentru care am primit susținerea Comisiei Europene, în special pentru marii consumatori de energie electrică, prin reducerea practic a prețului la energie electrică, prin diminuarea cuantumului certificatelor de CO² cu până la 20%. De asemenea, ne gândim și la o altă măsură, de reducere a taxei de cogenerare, astfel încât să generăm condiții de furnizare a energiei şi, aici fac o paranteză, încă resimțim efectele negative ale Ordonanței 114, care a aruncat în aer prețul la gaz și la energie electrică. La ora actuală, companiile românești cumpără la prețuri mai mari decât prețurile la care se cumpără gazul natural și energia electrică în multe țări europene. Mai ales în companiile care au în structura costurilor un cost important cu energia electrică sau cu gazul natural. Și avem foarte multe companii în economia românească care consumă energie electrică și gaz și au o structură mare a costurilor. Asta a redus competitivitatea acestor companii pe piața internațională, Ori, aici va trebui să gândim mecanisme prin care să permitem companiilor să acceseze, măcar la prețul mediu european, gazul natural și energia electrică”, a spus, atunci, premierul.

ETS este o piatră de temelie a politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, ce include industriile care generează aproximativ 45% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE. Acesta limitează emisiile provenite de la peste 11.000 de centrale electrice, instalaţii industriale şi companii aeriene.

De precizat, la electricitate, marea industrie energo-intensivă beneficiază deja de o serie de facilități, cum ar fi scutirea de la plata „certificatelor verzi” și compensare de la stat, într-un anumit procent, a costurilor cu achiziția ei.
Recomanda 2

Producătorul de aluminiu Alro Slatina este cel mai mare beneficiar al celor două scheme de ajutor de stat ce vizează plata energiei consumate și face economii la factură ce acoperă până la 40%.

În total, excepțiile la plată depășesc 70 de milioane de euro, din care peste 30 de milioane de euro anua(date din 2018 ale Ministerul Economiei) reprezintă scutire pe 85% din certificatele “verzi” pe care toți consumatorii români le plătesc, începând cu 2017, și încă 40 milioane de euro este un ajutor foarte recent, implementat acum câteva săptămâni, pe care Alro în primește sub formă de compensare direct de la stat pentru costurile cu energia. Banii din ultima schemă de ajutor vor fi dați Alro, și altor companii energofage, de către stat din fondurile încasate din vânzarea certificatelor de emisie CO2, și reprezintă, au spus autoritățile, o compensație pentru prețurile tot mai mari ale energiei electrice.

Despre cuantumul acestui ajutor – 40 de milioane de euro anual a vorbit ministrul Mediului Costel Alexe. „Acest sprijin (pentru ALRO Slatina – n.red.), materializat, înseamnă vreo 40 de milioane de euro în fiecare an, pentru energia electrică. Eu cred că ALRO nu este emblematic numai pentru Oltenia, ci, la cum arată lucrurile pe platformă, pentru întreaga Românie, ca să nu spun că în chestiunile ce ţin de mediu, pionierat în Europa. Îl întrebam (pe directorul ALRO Slatina – n.red.) dacă Guvernul României n-ar fi acordat acest sprijin industriei şi economiei româneşti şi mi-a spus că în martie ar fi fost în situaţia în care ar fi închis”

Între cele două forme de ajutor de stat există o diferență. Astfel, dacă cea cu CV-urile reprezintă o redistribuire a costurilor Alro către restul consumatorilor, a doua este o plată din banii încasați de stat, fără ca restul consumatorilor mai puțin norocoși să contribuie cu ceva.

De precizat, Alro plătește anual un estimat între 800 de milioane și 1,2 miliarde de lei pe energie, corespunzător unui consum de 3 TWh, sumă ce include prețul mărfii electricitate(circa 200 de lei, preț mediu de piață 2019, dar nu pe contracte bilaterale), tarifele de transport plus alte tarife și unele taxe. Intervalul este aproximat pentru că societatea nu dezvăluie(și este normal) cât plătește în piață pentru energia consumată, cu atât mai mult cu cât mare parte din aceasta este pe contracte bilaterale. Partea superioară a intervalului este pentru prețul mediu PZU, piața de zi cu zi, de anul trecut, dar care este puțin folosită de marii consumatori, care au nevoie de contracte pe termen lung. Deci, în mod normal, Alro are un cost mediu anual cu energia mai mic de 1,2 miliarde de lei(250 de mil. de euro). Cu cât mai mic, putem doar aproxima, de aceea am socotit acest interval, între 800(180 mil. euro) și 600 milioane lei(250 mil. euro). În același timp, din acest an, Alro primește ajutor de stat anual la plata energiei de aproximativ 70 de milioane de euro, de unde rezultă că va beneficia de o diminuare drastică a costurilor cu electricitatea – între 30 și 40 %.

A mai fost „băiat deștept”
Alro Slatina este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală și de Est, fiind deținută de rușii de la Vimetco. Este și cel mai mare consumator de energie electrică din România – 3 TWh anual, aproximativ 6% din întregul consum național. Dat fiind că industria aluminiului este puternic intensivă în energie, este de înțeles și că interesele rușilor vin cu precădere din zona de energie. Este de notorietate scandalul “băieților deștepți”, din epoca Traian Băsescu, când Alro a fost acuzată că beneficiază la energie super ieftină de la Hidroelectrica, câteodată sub costurile de producție. S-ar fi ajuns, atunci, ca Hidroelectrica, în cazul unor perioade cu hidraulicitate scăzută, când, pur și simplu, nu avea suficientă electricitate de livrat, să cumpere de la termocentrale , ca să-și onoreze contractele. Pe lângă Alro, mai erau și alți beneficiari ai contractelor, prin care celebrele Energy Holding, Buzzman Industries, Alpiq ori Electromagnetica.

În schema de ajutor stat cu CV-urile, figurează, pe lângă Alro, alte 60 de companii, printre care Liberty Galați, Rompetrol Rafinare, Holcim, Azomureș, CHR Ciment, Heideberg Ciment, Arcelor Mittal Hunedoara, Kronospan Sebeș(exploatarea lemnului), Silcotub Zalău, Chicomplex Borzești.

În schema de sat legată de compensarea cu bani din certificatele de emisie sunt nume care apar și în cealaltă, cum ar fi Alro, Sidex, CHR, Saint Gobain, TenarisSilcotub precum și altele. Ele sunt adunate în ABIEC, patronatul companiilor mari consumatoare de energie.

Producătorul de aluminiu a înregistrat profit operațional, afacerile şi producţia au crescut, dar costul energiei şi preţul încă mic al metalelor au condus la creşterea pierderii nete.

Alro S.A., unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est a înregistrat la 31 decembrie 2014 o pierdere netă ajustată preliminară de 141 milioane de lei, comparativ cu o pierdere netă ajustată de 86 milioane de lei, în 2013, potrivit Economica.net.

Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 2% în 2014, comparativ cu 2013, la două miliarde de lei, de la 1,95 miliarde de lei, în anul anterior.

„Măsurile de creştere a eficienţei operaţiunilor noastre, de reducere a consumurilor de energie şi investiţiile de circa 500 de milioane de dolari realizate în ultimii 10 ani ne-au ajutat să înregistrăm un rezultat operațional pozitiv, în ciuda unor factori externi companiei care au continuat să afecteze negativ rezultatul final,” a declarat în comunicat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro S.A.

„Taxele asupra energiei, prețul încă scăzut al aluminiului pe piețele internaționale și aprecierea semnificativă într-un timp foarte scurt în decembrie a dolarului american au făcut ca şi anul trecut să continuăm să înregistrăm pierderi. Suntem încrezători, însă, că măsurile recente de reducere cu până la 85% a cotei de certificate verzi pentru industrie, aprobate la finele lui 2014, vor avea un impact pozitiv asupra activităţii noastre. Acestea, împreună cu noile tehnologii implementate şi cu creşterea eficienţei ne vor permite să continuăm strategia de dezvoltare pe termen lung”, a mai adăugat Marian Năstase.