Preşedinta Senatului Anca Dragu a afirmat că este posibil ca la rectificarea bugetară să fie alocat un miliard lei peste cele 300 milioane lei anunţate deja pentru Ministerul Transporturilor. Ea a oferit exemplul Senatului, care a renunţat la 4 milioane lei, bani pe care nu i-a consumat forul legislativ şi care pot fi cheltuiţi de alte instituţii care au nevoie. Discuţiile pe rectificare vor continua marţea care vine, a adăugat ea.

„Da, e adevărat că vom continua discuţiile marţi pe rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară este o ecuaţie cu multe variabile şi cu multe necunoscute. Cred că trebuie să ţinem cont de responsabilitatea fiscal-bugetară, avem o sumă la dispoziţie, de priorităţile de dezvoltare şi de angajamentele pe care coaliţia le-a avut la asumarea acestui mandat. Ca atare, ce pot să vă spun este că veniturile cresc la această rectificare, este clar una pozitivă, fără trucuri, fără invenţii de venituri. Deci avem aproape 9 miliarde venituri suplimentare care înseamnă că economia a performat mai bine în această jumătate de an decât am prognozat. Au fost solicitări din partea ministerelor de circa 40 miliarde lei. E clar că nu poţi acoperi din 9 miliarde, 40 de miliarde lei şi atunci se face o evaluarea în funcţie de performanţele fiecărui minister. În premieră în România nu se taie bani de la Transporturi. De foarte multe ori rectificarea se făcea cu ajutorul banilor care se mutau de la Transporturi, unde nu se începeau proiectele, către alte sectoare, către alte ministere. Anul acesta avem o execuţie bună la Ministerul Transporturilor. Ca atare, şi sume suplimentare şi eu sper că vom ajunge la o sumă mult mai mare decât cea iniţial pusă pe hârtie, cea de 300 milioane”, a declarat Anca Dragu la o televiziune.

Întrebată de ce crede că cei de la USR PLUS sunt nemulţumiţi de câţi bani vor fi alocaţi la Transporturi, Anca Dragu a răspuns: „Da, pentru că diferenţa era mare”.

„Odată ce ne uităm cu atenţie la cifre, ne uităm în detaliu la aceste cifre, cred că putem să ne apropiem, să ne ducem mai mult de nevoia ministerului, undeva peste 1 miliard cel puţin sper că va fi posibil să alocăm pentru Ministerul Transporturilor. Minim. Eu am această convingere că vom găsi aceste resurse. Mai putem face câteva economii pe ici, pe colo. La Bunuri şi Servicii mai putem face economii, deşi acolo jumătate înseamnă bani pentru Sănătate. De exemplu, noi la Senat am găsit ceva economii şi am dat banii înapoi. E adevărat că nu sunt mulţi, vorbim de de 2 milioane lei la Fondul de salarii şi aproape 2 milioane la Bunuri şi Servicii. Dar pentru că am făcut o analiză foarte responsabilă şi lucidă şi am spus – aceştia sunt banii de care nu avem nevoie, clar, nu i-am consumat, ci îi dăm înapoi să îi folosească alte instituţii care au nevoie”, a completat preşedinta Senatului.

Premierul Florin Cîţu a afirmat că „la Ministerul Transporturilor ar trebui să iau bani, nu să dau, după execuţia bugetară”, întrebat dacă este adevărat că vor fi alocate trei miliarde lei pentru Fondul de Rezervă al Guvernului, la rectificarea bugetară şi doar 322 milioane lei la Transporturi, deşi Cătălin Drulă a cerut tot trei miliarde lei. „Nu este adevărată cifra pentru Fondul de Rezervă”, a completat şeful Executivului.

La rândul său, ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunţat, joi, o execuţie bugetară de peste 90% şi un record în atragerea de fonduri europene, afirmând că toate sumele care vor fi alocate vor fi cheltuite.

„Varianta de rectificare vine din teama că nu am cheltui aceşti bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?”, a mai spus Drulă, explicând de ce este necesară suplimentarea fondurilor.

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, a vorbit despre banii alocați în PNRR pentru tratarea bolnavilor de cancer. Eurodeputatul spune că este nevoie de o alocare din PNRR pentru a lupta împotriva cancerului și pentru a crește rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer din România, de la 47% la 75%, în 2030.

Europarlamentarul a spus că decizia de a ține pacienții bolnavi de cancer în afară spitalelor Covid-19 va avea un impact semnificativ asupra acestora în toate statele membre.
„Blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19 au lovit masiv în bolnavii de cancer. Există un mare risc să crească numărul de victime în următorii 1 – 2 ani.

„România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului, trebuie să-i folosim”
Blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19 au lovit masiv în bolnavii de cancer. Există un mare risc să crească numărul de victime în următorii 1 – 2 ani. România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului, trebuie să-i folosim.

Decizia de a-i ține pe bolnavii de cancer, pe cât posibil, în afara spitalelor afectate de valul brusc de pacienți COVID – 19 a stârnit, pe bună dreptate, multe discuții, însă a avut un raționament medical impus de consecințele pe care un virus, atunci complet necunoscut, l-ar fi putut avea asupra pacienților oncologici, cu sistemele imunitare deja slăbite de boală.

Decizia de atunci – și am în vedere situație la nivelul tuturor statelor UE – poate să ducă însă pe termen scurt și mediu la o creștere a numărului de pacienți în stare gravă. Vorbim despre sute de mii de bolnavi de cancer, care au avut de suferit din cauza întreruperilor și blocajelor în buna desfășurare a tratamentului, în toate statele UE.

Reacția față de bolnavii de cancer a fost similară în toate statele europene, Marea Britanie a suspendat temporar chimioterapia, Olanda a redus numărul de ședințe de chimioterapie. Iar în primele luni ale pandemiei, în multe state, a fost diminuat numărul de operații. Așa s-a ajuns la acumularea unor probleme, a căror dimensiune se va vedea în următoarele 12-24 de luni.

Impactul deciziei de a suspenda temporar tratamentul pentru bolnavii de cancer va fi vizibil in statele unde rata de supravietuire este mica. In timp ce in Olanda, rata de supravietuire a bolnavilor de cancer este de 70%, in Romania, rata de supravietuire nu atinge nici macar 50%. Mai mult, europarlamentarul a facut apel ca Planul National de Combatere a Cancerului sa fie actualizat.

Repet, pentru că trebuie înțeles, ne confruntăm cu o tragedie la nivel european și în state cu sisteme medicale mult mai bune decât în România. Din datele Organizației Europene a Bolnavilor de Cancer, efectele vor fi resimțite de toate statele, dar mai ales de țările cu rate mici de supraviețuire. Olanda, de exemplu, are o rată de supraviețuire la cancerul de colon în jur de 70%, în primii cinci ani, în timp ce România nu atinge 50%.
Avem nevoie urgentă de revizuirea Planului Național de Combatere a Cancerului și de actualizarea informațiilor, în lumina datelor acumulate în pandemie”, a scris eurodeputatul pe Facebook.

Cristian Busoi spune că este nevoie de o alocare din PNRR pentru a lupta împotriva cancerului și pentru a crește rată de supraviețuire a bolnavilor de cancer din România, de la 47% la 75%, în 2030.

„UE a alocat 4 miliarde de euro Planului de Combatere a Cancerului la nivel european. Sunt bani pentru atragerea cărora suntem în competiție și cu alte țări, însă pentru lupta noastră avem la dispoziție și alocări din PNRR, care să ne ajute la atingerea unui obiectiv concret: creșterea ratei de supraviețuire a bolnavilor de cancer în următorii 9 ani, de la 47% acum la 75%, în 2030.

Amintesc că 1,25 miliarde euro, din cele 4 miliarde alocate Planului European de Combatere a Cancerului vin din EU4Health, Programul de Sănătate al Uniunii Europene, pentru care am fost responsabil și care a fost aprobat cu o majoritate largă în Parlamentul European.

Cristian Bușoi: spun toate aceste lucruri ca publicul să cunoască faptul că, dincolo de activitatea birocratică din PE, există și beneficii concrete, clare pentru români, care să ajute la rezolvarea unor probleme grave, cum este situația pacienților cu cancer”.