America încă mai are de înfruntat „13 zile de pericol” înainte de plecarea efectivă a lui Donald Trump de la Casa Albă, care și-a provocat susținătorii să comită un veritabil act de insurecție, prin luarea cu asalt a Capitoliului, chiar în momentul în care Congresul SUA certifica victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale, se arată într-o analiză CNN. În timp ce republicanii iau în calcul demiterea lui Trump, pe motiv de sănătate psihică, cei mai apropiați consilieri ai lui Trump încep să îl abandoneze ori să-l evite ca pe un „ciumat”, informează Axios. Scenele de violență din Congres au provocat reacții ironice și chiar batjocoritoare din partea Rusiei, Chinei, Iranului ori Venezuelei, conform Reuters și Agerpres.

„Și-a ieșit complet din minți”, a declarat pentru CNN, sub protecția anonimatului, o sursă apropiată lui Donald Trump.

După confirmarea în Congresul SUA a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențțiale, Trump a anunțat că va asigura un transfer pașnic de putere „chiar dacă nu sunt total de acord cu rezultatul alegerilor, iar faptele mă susțin”, după cum a adăugat președintele încă în exercițiu.

Conform Axios, această simplă declarație a fost rezultatul mai multor ore de eforturi ale consilierilor lui Trump, care au încercat să îl facă pe acesta să accepte realitatea.

„Oricine se află acum într-un birou federal trebuie să stea cu ochii pe Donald Trump, deoarece gândește și se comportă într-un mod irațional în aceste momente”, a spus pentru CNN Douglas Brinkley, istoric american specializat în mandatele președinților SUA.

Discuțiile privind o posibilă înlăturare imediată din funcție a lui Donald Trump, se poartă chiar de către republicani de data aceasta în jurul celui de-al 25-lea amendament al Constituţiei americane, care îi autorizează pe vicepreşedinte şi o majoritate a cabinetului

să îl declare pe preşedinte „inapt” să îşi exercite funcţiile.
Deși nu este încă foarte clar dacă republicanii vor trece, efectiv, de la vorbe la fapte și vor putea duce acest demers până la capăt, semnalul este unul foarte clar și arată îngrijorarea existentă chiar în rândurile Partidului Republican vizavi de atitudinea lui Trump care acum, rămas singur și abandonat, nu mai are nimic de pierdut.

Și tocmai asta îl face pe Trump să fie încă extrem de periculos.

Scenele din Capitoliul SUA, pretextul pentru Rusia, China & co. să critice „fragila democrație occidentală”
Gravele incidente petrecute în timpul luării cu asalt de către simpatizanții lui Trump a clădirii Capitoliului, veritabil simbol al democrației americane, au provocat reacții ironice și chiar batjocoritoare din partea Rusiei, Chinei, Iranului, Venezuelei sau Turciei.

Adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dimitri Polianski a comparat, conform Reuters, situația din Washington cu protestele Maidanului din Ucraina, din 2014.

„Imagini de tipul Maidan vedem acum în (Washington) DC”, a declarat Polianski, într-o postare publicată pe Twitter.

De asemenea, China a comparat asaltul asupra Capitoliului cu protestele pro-democrație din Hong Kong, când demonstranții au luat cu asalt Consiliul Legislativ.

Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat:

„Ne dorim, de asemenea, ca poporul american să se poată bucura de pace, stabilitate și securitate cât mai curând posibil”

Mass-media și internauții din China au profitat de haosul de miercuri din capitala SUA și au ironizat incidentele de la Capitoliu, definindu-le drept „karma” și „o răsplată” pentru susținerea pe care Washingtonul a oferit-o mișcărilor de protest globale.

„SUA gustă karma propriilor standarde duble după ce o gloată pro-Trump a asaltat Capitoliul”, afirmă ziarul Global Times, susținut de Partidul Comunist, citând comentariile utilizatorilor de internet chinezi.

„SUA își gustă propriile medicamente după ce a incitat la haos în întreaga lume sub pretextul libertății și democrației”, a mai scris publicația.



Până și Venezuela a condmanat „polarizarea politică a violențelor” și și-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la „actele de violenţă care au loc în oraşul Washington, Statele Unite”.

„Cu acest episod nefericit, Statele Unite suferă acelaşi lucru pe care l-au generat în alte ţări cu politicile lor agresive”, se arată într-un comunicat al guvernului venezuelean.

Președintele iranian Hasan Rohan a avertizat asupra ascensiunii „populismului”, după tulburările de la Washington și l-a calificat pe Donald Trump drept un „analfabet”, „bolnav” și „populist”, conform Agerpres.

„Ce am observat în SUA ieri seară şi astăzi a arătat, în primul rând, cât este de vulnerabilă şi fragilă democraţia occidentală, precum şi că, în aceste ţări, în pofida progresului ştiinţei şi tehnologiei, există mult populism”, a declarat Rouhani într-un mesaj transmis de televiziunea de stat din Iran.

Ministrul turc de externe și-a exprimat și el „îngrijorarea” față de violențele din Washington și a făcut un apel „la calm și rațiune” și le-a sugerat cetățenilor turci să „evite mulțimile și zonele unde au loc proteste”.

Preşedintele american în exerciţiu Donald Trump a făcut aluzie marţi că ar putea candida din nou la preşedinţia SUA în 2024.

El a afirmat în faţa invitaţilor la o recepţie privată la Casa Albă că, dacă acţiunile de contestare a rezultatului votului eşuează anul acesta, “ne vedem peste patru ani”, relatează miercuri dpa.

Într-o înregistrare video postată pe Facebook de un invitat la respectivul eveniment, Trump le-a spus oaspeţilor săi că el a “câştigat alegerile”, iar rezultatele au fost “trucate” împotriva sa, la câteva ore după ce procurorul general William Barr declarase într-un interviu că Departamentul Justiţiei nu a găsit nicio dovadă a vreunei fraude electorale pe scară largă.

“A fost fără îndoială un an neobişnuit. Noi am câştigat alegerile, dar lor nu le place asta”, a spus Trump.

Vorbind despre eforturile sale de contestare în justiţie a rezultatelor, Trump a remarcat:“Dar au fost patru ani incredibili!”

″Încercăm să facem încă patru ani, în caz contrar ne vedem peste patru ani”, afirmat Donald Trump, conform dpa.

În scurtele sale remarci la recepţia ocazionată de apropiatele sărbători de sfârşit de an, Trump a spus:“Am vrut să vă spun Crăciun fericit. Un an nou fericit, va fi un an grozav!”

Casa Albă nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii din partea dpa. Înregistrarea video a fost postată de un oficial al Partidului Republican din Oklahoma.

Comentariile lui Donald Trump intervin în aceeaşi zi în care Barr a declarat pentru Associated Press că Departamentul Justiţiei “nu a constatat fraude la o scară care ar fi putut duce la un rezultat diferit în alegeri”.

“Până în prezent, nu am constatat nicio fraudă de amploare care ar fi putut duce la un rezultat diferit”, a afirmat procurorul general al SUA, citat de Reuters.

Luna trecută, William Barr ceruse procurorilor federali să ancheteze asupra oricărui element credibil care să susţină ipoteza unei fraude electorale, recomandându-le în acelaşi timp să evite să cerceteze “acuzaţii fanteziste sau improbabile”.

Joe Biden a fost dat învingător la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie cu 306 de mari electori faţă de 232 pentru Donald Trump. De asemenea, el a câştigat votul la nivel naţional cu un avans de peste 6,2 milioane de voturi.

Cu toate acestea, Donald Trump continuă să susţină că alegerile au fost viciate de nereguli grave şi că i-a fost furată victoria.

Reacţionând la declaraţiile lui William Barr, echipa sa de campanie a regretat că Departamentul de Justiţie (DoJ) nu şi-a aprofundat mai mult investigaţiile. “Nu a fost decât un simulacru de anchetă din partea DoJ. Vom continua căutarea adevărului”, au declarat într-un comunicat comun Rudy Giuliani şi Jenna Ellis, avocaţii lui Donald Trump.

Donald Trump refuză să recunoască victoria lui Joe Biden, dar experții avertizează că nu există nicio cale constituțională prin care actualul președinte poate rămâne la Casa Albă încă patru ani.

Există temeri că Donald Trump și alți republicani vor face tot posibilul să rămână la putere pentru următorii patru ani, conform The Guardian.

„Va fi o tranziție ușoară spre un al doilea mandat al Administrației Trump”, a spus secretarul de stat Mike Pompeo săptămâna trecută.

William Barr, procurorul general, a autorizat procurorii federali să cerceteze iragularități în procesul electoral. De asemenea, Donald Trump l-a concediat marți pe Christopher Krebs, directorul Agenţiei pentru securitatea infrastructurii şi securitate informatică, după ce a spus că alegerile din 2020 nu au fost fraudate.

Deși planurile lui Donald Trump pentru a demonstra că a câștigat alegerile sunt elaborate, este puțin probabil să rămână la Casa Albă pentru încă un mandat sau să orchestreze o lovitură de stat.

Nu există nicio cale constituțională prin care Donald Trump poate rămâne la putere

Colegiul electoral se va reuni în data de 14 decembrie pentru a da votul oficial, iar fiecare stat folosește rezultatul votului popular pentru a-și aloca electorii.

Biden va câștiga mult peste cele 270 de voturi electorale necesare, conform predicțiilor. Cu toate acestea, există o teorie legală puțin probabilă prin care Trump și administrația sa consideră că legislaturile pro-republicane vor accepta să ignore rezultatul votului popular și să își numească proprii electori.

Legea federală menționează că acest scenariu este posibil, dacă statele nu au reușit „să ajungă la o concluzie” până în ziua în care se reunește colegiul electorilor.

Motivul pentru care această teorie nu poate funcționa în favoarea lui Donald Trump este că nu există dovezi de fraudă electorală în niciun stat, iar avansul considerabil al lui Joe Biden demonstrează că a fost ales corect în statele respective.

„Dacă țara continuă să respecte statul de drept, nu văd nicio cale constituțională plauzibilă prin care Trump să rămână președinte”, a declarat Richard Hasen, profesor de drept la Universitatea din California.

Chiar dacă electorii dintr-un stat ar decide să ignore votul popular, ceea ce ar fi ieșit din comun, acest lucru nu ar fi suficient pentru victoria lui Donald Trump. Decizia ar trebui luată în mult mai multe state, în care Joe Biden este evident câștigătorul votului popular.

Oficialii republicani din statele-cheie au fost reticenți în ceea ce privește susținerea demersurilor juridice ale președintelui Trump.

La puțin timp după ziua alegerilor, Jake Corman, oficial republican din senatul statului Pennsylvania, a indicat că va „respecta legea”, care spune clar că electorii vor fi câștigați de persoana care obține victoria în votul popular.

Care este, de fapt, scopul acțiunilor în justiție intentate de echipa lui Trump

Echipa de campanie a lui Donald Trump a intentat numeroase acțiuni în justiție după ziua alegerilor. Scopul acestor procese nu pare a fi „răsturnarea” rezultatului alegerilor, ci mai de grabă crearea unui cadru de nesiguranță și neîncredere în procesul de numărare a voturilor.

Fiecare stat are propriul termen limită pentru certificarea rezultatului alegerilor, care este folosit apoi pentru alocarea voturilor electorale. În cel puțin două state, Pennsylvania și Michigan, echipa lui Trump încearcă să împiedice certificarea rezultatelor.

Termenul limită de certificare este important, deoarece legea federală spune că atâta timp cât rezultatele alegerilor sunt finalizate până în 8 decembrie, acestea sunt „concluzive”.

Cel mai probabil, echipa lui Trump încearcă să împiedice acest termen limită și să facă rost de mai mult timp pentru a pune la îndoială rezultatul alegerilor.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca instanțele să intervină în favoarea lui Trump, consideră Richard Pildes, profesor de drept la Universitatea New York.

„Statele vor începe certificarea voturilor în mai puțin de 10 zile și nu există o bază concretă care să sugereze că instanțele vor încerca să oprească acest proces”, a spus Pildes.

Ce se întâmplă dacă planul echipei lui Trump funcționează

Chiar dacă toate condițiile prezentate sunt îndeplinite și echipa lui Trump reușește să ducă la bun sfârșit planurile din justiție, lupta tot nu s-ar termina în favoarea actualului președinte.

Statele Michigan, Wisconsin, Pennsylvania și Nevada sunt conduse de guvernatori democrați, care vor refuza să îi aloce lui Donald Trump electorii, având în vedere faptul că Joe Biden a câștigat fără îndoială votul popular.

O continuare a luptei juridice ar duce la implicarea Congresului, Senatului și în cele din urmă, a Curții Supreme de Justiție.

Nici amânarea pe termen nedeterminat nu este în favoarea lui Donald Trump. În cazul în care până în data de 20 ianuarie (ziua învestirii următorului președinte), nu exită un câștigător clar, funcția de președinte-interimar ar urma să fie preluată de Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților și membru al Partidului Democrat.

Statul american Georgia s-a aflat, vineri, în mijlocul unei „avalanşe“ de comunicări cu privire la rezultatul numărării voturilor de la alegerile prezidenţiale, oficialii transmiţând trei comunicări într-o zi, potrivit CNN. Întâi au anunţat că democratul Joe Biden a câştigat, apoi au retras acest anunţ, iar după câteva ore au comunicat din nou victoria lui Biden

Gerorgia se joaca de-a alegerile: Biden a câştigat la o diferenţă de doar 12.670 voturi în Georgia, adică 0,26% din cele aproape 5 milioane de voturi numărate în acest stat, potrivit certificării oficiale. Astfel, cei 16 electori în Colegiul Electoral naţional din Statele Unite îi revin candidatului democrat.

„Ca secretar de stat, cred că cifrele sunt corecte. Cifrele reflectă verdictul poporului, nu o decizie a cancelariei secretarului de stat sau a instanţelor sau a uneia din echipele electorale”, a declarat secretarul de stat al Georgiei, Brad Raffensperger.

Deşi certificarea rezultatelor alegerilor este de obicei o formalitate, procesul a devenit un nou câmp de luptă în încercarea preşedintelui în exerciţiu Donald Trump de a rămâne la Casa Albă. Echipa sa de campanie încearcă să blocheze sau să întârzie certificarea în statele cheie în speranţa că va răsturna victoria lui Biden prin Colegiul Electoral, relatează CNN.

Acest lucru devine practic imposibil în cazul în care statele-cheie îşi certifică rezultatele prezidenţiale înainte de 8 decembrie, termenul limită în conformitate cu legea federală. Acum, după ce rezultatele din Georgia au fost certificate, Congresul este obligat să le respecte.

Conducerea republicană a statului Gerorgia, atacată de Trump

Republicanul Raffensberger s-a opus eforturilor făcute de Trump şi de aliaţii săi de a submina procesul de numărare a voturilor în stat şi a apărat cu fermitate integritatea cursei prezidenţiale din Georgia. 

După certificarea rezultatelor, Trump are dreptul să ceară o renumărare a voturilor din Georgia, din cauza marjei înguste. Termenul limită este marţi după-amiază.

Guvernatorul republican al Georgiei, Brian Kemp, trebuie să semneze până sâmbătă documentele care atribuie oficial cei 16 electori lui Georgiei Biden, conform legii statului.

Înainte de audit, Kemp l-a îndemnat pe Raffensberger să „analizeze cu seriozitate orice acuzaţie de nereguli la vot”, în condiţiile în care Trump şi echipa sa au lansat numeroase acuzaţii privind nereguli masive şi fraude în Georgia.

Trump s-a folosit de Twitter pentru a-l îndemna pe Kemp să „devină dur” şi să facă statul să „devină republican”, chiar dacă alegătorii din Georgia l-au susţinut pe democratul Joe Biden. Mai mult, preşedintele în exerciţiu l-a încurajat pe Kemp să „preia conducerea” după ce a devenit clar că auditul nu a descoperit nereguli pe scară largă.

Dar Trump l-a şi atacat pe Kemp, învinuindu-l pentru un acord legal la care statul a ajuns la începutul acestui an cu democraţii cu privire la buletinele de vot prin corespondenţă. Biroul lui Raffensberger a declarat că Trump caracterizează greşit acordul, cunoscut sub numele de decret de consimţământ, despre care a pretins în mod fals că prevede mai puţine verificări pentru aceste buletine de vot.

Reacţia lui Trump Donald Trump a reacţionat pe Twitter după certificarea rezultatului din Georgia.

Președintele american în exercițiu Donald Trump a suferit un nou eșec în încercarea sa de a răsturna rezultatul votului la alegerile prezidențiale din SUA, după ce parlamentarii din Michigan au indicat că nu vor încerca să anuleze victoria proiectată a lui Joe Biden, candidatu democrat, în acest stat, relatează BBC.

Doi parlamentari republicani s-au angajat să urmeze „procesul normal” la validarea votului, după o întâlnire care a avut loc la Casa Albă.

Cei doi republicani au declarat că discuțiile s-au concentrat pe situația pandemiei de coronavirus și nu pe rezultatele alegerilor.

Vineri, Georgia a dat o altă lovitură președintelui în exiercițiu al SUA, certificând victoria lui Biden, la un scor strâns.

Democratul urmează să preia mandatul pe 20 ianuarie, devenind al 46-lea președinte american. Se preconizează că victoria lui Biden în Colegiul Electoral, care decde cine devine președinte, va fi de 306 la 232 – cu mult peste cele 270 de voturi electorale de care are nevoie pentru a câștiga. Avansul său în votul popular este de peste 5,9 milioane de voturi.

Trump, care a avut puține apariții publice după alegerile din 3 noiembrie, și-a revendicat din nou victoria vineri, în ciuda rezultatelor votului. „Apropo, am câștigat”, a spus el, în timp ce făcea un anunț cu privire la prețurile medicamentelor.

Trump a lansat numeroase acuzații de fraudă electorală pe scară largă, fără a furniza însă nicio dovadă.După o serie de înfrângeri în instanță, în încercările sale de a contesta rezultatele alegerilor, echipa lui Trump speră să convingă legislaturile controlate de colegii săi republicani din statele cheie să ignore rezultatul și să-l declare învingător pe Trump, potrivit mai multor publicații americane.

Trump și-a exprimat, de asemenea, interesul de a invita la Casa Albă legiuitorii din Pennsylvania, un alt stat câștigat de Biden, a declarat un oficial de campanie pentru CBS News.

Însă Trump nu are astfel de întâlniri în acest moment pe agenda public pentru acest weekend, iar Pennsylvania și Michigan urmează să certifice luni rezultatele votului.

Este considerat extrem de puțin probabil ca echipa președintelui în exercițiu să poată răsturna situația în Michigan și Pennsylvania.

Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite, avertizează că amânarea tranziţiei poate afecta grav acţiunile de gestionare a pandemiei de coronavirus, în contextul în care SUA a ajuns la 11 milioane de cazuri de Covid-19.

Joe Biden a avertizat, luni seară, că amânarea tranziţiei puterii riscă să afecteze grav viitoarele acţiuni de contracarare a pandemiei de coronavirus.

„Ar putea muri mai mulţi oameni dacă nu ne coordonăm”, a declarat Biden, potrivit într-o conferinţă de presă organizată în orăşelul Wilmington, situat în statul Delaware, potrivit AFP, preluată de dw.com.

Distribuirea vaccinurilor „va fi un efort foarte, foarte amplu”. Dacă va trebui să aşteptăm până la preluarea puterii pentru a afla planul de distribuire a vaccinurilor, „vom fi în urmă cu o lună, o lună şi jumătate”. „Deci, este important să avem coordonare acum, cât mai rapid”, a insistat Joseph Biden.

Preşedintele-ales al SUA a subliniat că planurile sale de atenuare a inegalităţilor şi de stimulare a relansării economice depind de gestionarea pandemiei şi de măsurile imediate de asistenţă. „Imediat ce oprim virusul şi furnizăm asistenţă economică angajaţilor şi companiilor, vom putea începe să reconstruim mai bine decât anterior”, a subliniat Biden, scrie Mediafax.

Anterior, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţi ai sindicatelor şi mediilor de afaceri, Joe Biden s-a declarat optimist în legătură cu perspectivele relansării economice post-pandemie. „Pentru a remarca ceea ce este evident, se pare că acum ne îndreptăm spre ieşirea dintr-un colţ întunecat. Nu vreau să exprim un optimism fals, dar cred că putem face acest lucru”, a declarat preşedintele-ales al SUA.

Joe Biden a promis în campania electorală că va aloca mii de miliarde de dolari pentru stimularea activităţilor economice, extinderea serviciilor de asistenţă medicală şi contracararea efectelor schimbărilor climatice.

Donald Trump refuză să recunoască victoria lui Joe Biden în scrutinul prezidenţial, astfel că unele proceduri ale tranziţiei puterii sunt blocate. Echipa lui Donald Trump contestă în justiţie rezultatele în state decisive.

Mai mulţi senatori republicani din Statele Unite cred că preşedintele-ales, Joe Biden, ar trebui să primească acces la rapoartele clasificate, în contextul în care Administraţia Donald Trump, care nu recunoaşte înfrângerea în scrutinul prezidenţial, nu permite acest lucru. „Cred că ar trebui să primească acces”, a declarat, săptămâna trecută, senatorul republican Lindsey Graham, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Juridice din Senatul SUA. „Ar trebui să procedăm la fel ca în anul 2000”, a afirmat, la rândul său, senatorul republican Chuck Grassley.

„Cred că probabil ar fi logic să ne pregătim pentru toate situaţiile de urgenţă. Şi, în condiţiile în care rezultatul va fi decis în instanţe judiciare, eu nu am o problemă şi cred că din punctul de vedere al siguranţei naţionale continuitatea este importantă. Văd că şi alţi membri sugerează acest lucru, cred că este logic”, a afirmat senatorul republican John Thune.

„Nu este nimic rău ca vicepreşedintele Joe Biden să primească rapoartele clasificate, pentru a se pregăti. (…) Acest lucru trebuie să se întâmple indiferent de rezultatul scrutinului, indiferent de situaţie, oamenii trebuie să fie pregătiţi pentru preluarea unor eventuale atribuţii”, a transmis, la rândul său, senatorul republican James Lankford.

Peste 160 de foşti oficiali din domeniul siguranţei naţionale care au activat în mandatul preşedintelui Donald Trump şi în timpul altor administraţii, republicane şi democrate, au avertizat că amânarea recunoaşterii victoriei lui Joseph Biden riscă să genereze „riscuri grave în materie de securitate”.

Preşedintele Donald Trump continuă să nu-şi recunoască înfrângerea, invocând „fraude masive”, iar campania sa a lansat un val de contestaţii în justiţie în ciuda faptului că oficialităţi americane federale din domeniul securităţii au declarat că alegerile din 3 noiembrie au fost „cele mai sigure” din istoria modernă a SUA. Trump este acuzat că nu ştie să piardă, că adânceşte diviziunile din societate şi ştirbeşte prestigiul Americii în lume.

Preşedintele Trump continuă să nu recunoască rezultatul recentelor alegeri prezidenţiale din SUA, considerându-le fraudate. Dovezile prezentate până acum nu sunt de natură să confirme acestă ipoteză, dar pentru mulţi dintre cei peste 70 de milioane de americani, care l-au votat, ceea ce Donald Trump spune este şi adevărat şi nu este pus la îndoială.

Cei mai multi oficiali republicani fie îl susţin, formulînd acuzaţii nefondate, fie spun că preşedintele are dreptul să conteste în justiţie procesul electoral şi să prezinte dovezi, ceea ce este adevărat.

Mulţi analişti spun că Donald Trump nu vrea să pară că a pierdut, în ochii susţinătorilor, preferă să întreţină imaginea unei fraude. O a doua raţiune este menţinerea influenţei asupra bazei sale electorale pătimaşe, ceea ce îi asigură un cuvânt greu de spus în Partidul Republican, post-alegeri.

Liderii partidului nu-şi pot permite să-i nesocotească cerinţele cel puţin până la începutul lui ianuarie, când au loc două alegeri pentru Senat în Georgia, de care depinde controlul asupra camerei superioare a Congresului. Fără sprijinul entuziast al bazei electorale a lui Trump este foarte greu, dacă nu imposibil, pentru republicani să câştige, notează Europa Liberă.

În acest sens, în weekend, la Washington va avea loc o mare manifestaţie a MAGA – Make American Great Again – sprijinitorii lui Trump. Se anticipează că se vor aduna zeci sau chiar sute de mii de persoane, pentru a-şi exprima sprijinul şi a denunţa ceea ce consideră fraudă.

E plănuită şi o contra-manifestaţie, ceea ce creează pericolul izbucnirii de violenţe. Pe termen lung, se pare că Donald Trump vrea să rămână activ politic, poate chiar să candideze în 2024.

Trump vrea să-şi facă propria televiziune

Pe plan financiar, varianta cea mai profitabilă ar fi deschiderea unui canal digital de presă, după ce s-a enervat pe Fox News, canalul conservator, al cărui proprietar e Rupert Murdoch. Planul se pare că este ca sprijinitorii MAGA să plătească un abonament şi pentru asta, aceastăa masă, care după anumite estimări este de circa 15-20% din electorat trebuie să rămână entuziastă şi alimentată cu idea că a fost furat.

În ceea ce priveşte şansele sale în instanţă ale lui Donald Trump de a contesta rezultatul alegerilor prezidenţiale, Josh Blackman, profesor de drept la South Texas College of Law din Houston a explicat, pentru Europa Liberă, că „până acum, nu a avut succes. Ceea ce am văzut deocamdată sunt acuzaţii legate de o fraudare foarte mare a voturilor. Toate aceste acuzaţii nu au fost dublate de probe în instanţă. Şi, până acum, instanţele au respins aceste provocări“ a spus acesta. „Chiar dacă toate argumentele preşedintelui Trump au câştig de cauză, chiar dacă toate argumentele sale câştigă în instanţă, tot nu cred că ar putea duce la anularea a suficiente voturi pentru a acoperi diferenţa care i-a adus victoria lui Joe Biden. Cu alte cuvinte, Biden are suficiente voturi în plus încât poate suporta anularea unor voturi şi să îşi păstreze totuşi mandatul de preşedinte”, a subliniat Josh Blackman.


El spune că la un moment dat, Trump va renunţa. „Pe 20 ianuarie, şeful Curţii Supreme John Roberts îl va învesti pe Joe Biden, cel de-al 46-lea preşedinte american şi apoi Joe Biden va merge acasă la Casa Albă. Trump poate să boicoteze alegerile. Nu ar fi prima persoană care face acest lucru.

O cursă foarte strânsă a fost la alegerile din 1800, între John Adams şi Thomas Jefferson. Jefferson şi Adams se urau şi Jefferson a câştigat alegerile. John Adams a refuzat să participe la inaugurare. De fapt, a părăsit Casa Albă în mijlocul nopţii, la 4 dimineaţa. A plecat din oraş astfel încât să nici nu vadă, să nici nu fie prin preajma ceremoniei. Nu este cel mai bun lucru pentru un preşedinte să boicoteze, dar, în cele din urmă, va pleca. Şi Trump îşi va urma calea, iar noi vom avea un preşedinte nou pe 20 ianuarie”, spune Blackman.

A trecut deja aproape o săptămână de când Joe Biden a avut primul său discurs în calitate de preşedinte ales al SUA şi trei zile de când acelaşi Biden a iniţiat transferul de putere, dar, cu toate acestea, Donald Trump refuză să-şi recunoască înfrângerea şi nici nu dă semne că ar urma să facă acest lucru prea curând, conform unei analize BBC în care e prezentat felul în care fiecare tabără îşi joacă şansele în acest moment. În acelaşi timp, postul NBC arată că Trump, chiar dacă ar putea accepta rezultatul alegerilor, nu îşi va recunoaşte niciodată înfrângerea.

Alegerile prezidenţiale din SUA 2020 s-au transformat, astfel, într-o lungă aşteptare: întreaga lumea aşteaptă, pur şi simplu, să vadă ce se va întâmpla în continuare, în condiţiile în care deşi un astfel de scenariu a fost luat în calcul de analiştii politici, americanii păşesc în acest moment pe „un teritoriu încă necartografiat”, într-o situaţie politică fără precedent în istoria modernă a Statelor Unite.

În acest moment, matematica îi face cu ochiul lui Joe Biden: el are un avanataj de câteva zeci de mii de voturi în state-cheie, precum Pennsylvania ori Wisconsin, sau chiar în jur de 150 de mii diferenţă, cum e cazul în Michigan. Cu cât trece timpul şi se numără noi voturi, în condiţiile în care s-au numărat deja 98-99%, cu atât devine mai greu pentru Trump să recupereze această diferenţă.

„Preşedintele are tot dreptul de a lua în considerarea acuzaţiile de fraudă şi să ceară renumărarea voturilor, conform legii”, a declarat senatorul Mitch McConnell, lider al grupului republican din Senatul SUA.

Motivul pentru care republicanii dau astfel de răspunsuri?

În toţi aceşti patru ani, politicienii republicani au adoptat, conform BBC, strategia „reglării fine” a discursurilor şi declaraţiilor când a fost vorba să reacţioneze la măsurile sau deciziile controversate ale preşedintelui Trump.

Şi-au muşcat limbile, cum se spune, şi au aşteptat să treacă furtuna.

Explicaţia e simplă: niciun lider republican nu are chef să-şi atragă toată furia instituţională a preşedintelui Statelor Unite care poate dezlănţui urgia printr-un singur pocnet din degete pe Twitter.

Republicani trebuie să se gândească şi la viitorul lor politic, de după 20 ianuarie 2021 (când noul preşedinte va depune oficial jurământul în funcţie), când vor avea de colaborat cu o posibilă administraţie democrată.

Spre deosebire de Trump, republicanilor nu le prieşte tactica pământului pârjolit. Pentru că timpul lor politic se măsoară în ani, nu în săptămâni.

Posibilul joc politic al procurorului general al SUA
La începutul săptămânii, procurorul general al SUA, Bill Barr, a dat undă verde deschiderii de anchete privind posibile nereguli în timpul alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.

Gestul lui Barr îi arată lui Trump că „autorităţile cercetează problema”. Concomitent, Barr a subliniat că autorizaţia dată procurorilor federali din toată ţara, nu indică faptul că Departamentul Justiţiei are dovezi ale existenţei unor situaţii autentice de fraudă.

Vestea proastă – pentru cei din tabăra lui Biden – e că simpla acţiune a procurorului general într-o astfel de criză politică va da muniţie fix lui Trump şi suporterilor săi în susţinerea acuzaţiilor referitoare la faptul că au fost furaţi la aceste alegeri.

Şi totuşi, va ceda, până la urmă, Donald Trump?
Răspunsul la această întrebare este foarte simplu: e suficient să citim postările de pe Twitter ale lui Trump din ultimele zile.

O posibilă explicaţie pentru atitudinea lui Trump ar fi legată de obsesia sa de a nu fi considerat şi catalogat un „loser”. Un perdant. Pierzant. Păgubaş. Un „fraier”.

Surse din anturajul prezidenţial au declarat pentru NBC că, cel mai probabil, singura „concesie” care va fi smulsă de la Donald Trump, după şi dacă va pierde bătălia în instanţă, ar fi una de genul „voi accepta rezultatul alegerilor, chiar dar nu vom şti niciodată precis care a fost el în realitate”.

Sau, după cum s-a exprimat un alt consiler apropiat liderului de la Casa Albă:

„Nu putem avea încredere în rezultate, dar nu le voi contesta”

Strategia pe termen lung a lui Trump ar presupune, în acest scenariu, poziţionarea sa în postura de „cel mai de succes candidat republican”, care are în spatele său forţa a 89 de milioane de urmăritori pe Twitter şi 71 de milioane de voturi.

În acest fel, Donald Trump ar putea să-şi creeze o nouă imagine de lider al opoziţiei republicane şi posibilitatea unei revanşe în 2024, când ar putea să candideze din nou la alegerile prezidenţiale.

Ce zice Joe Biden. Şi care e strategia sa pe post de preşedinte blocat la mantinelă de Trump
Nici Joe Biden nu a fost ocolit de întrebarea lunii: „ar trebui să cedeze Trump?”. Iar răspunsul său nu putea fi decât un foarte evident „Da”.

„Consider că este o situaţie jenantă, sincer”, a răspuns Biden. „Cum să o spun fără să fiu lipsit de tact? Cred că (această atitudine) nu va ajuta la moştenirea lăsată de preşedinte”, a adăugat candidatul democrat şi preşedintele ales al SUA.

Contextul pentru Biden este însă unul cu totul diferit şi nou, comparativ cu restul câştigătorilor „matematici” ai alegerilor prezideniţiale din istoria recentă a Statelor Unite.

De când mass-media l-a „proiectat” câştigător al alegerilor, cei din echipa Biden au încercat să dea mesaje calme, în totală contradicţie cu cele venite din tabăra Trump şi să păstreze aparenţa unei echipe prezidenţiale aflate într-un proces de tranziţie lină şi metodică.

Biden a şi înfiinţat un grup operaţional pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 cu care a avut deja o primă întâlnire în aceste zile.

Dar Biden nu dispune de fondurile federale care pot fi accesate în SUA de către preşedintele ales deoarece administraţia Trump pur şi simplu nu îl recunoaşte pe Biden drept preşedintele ales. În aceste condiţii, agenţia federală a SUA responsabilă de demararea acestor proceduri (şi care e condusă de o republicană numită de Trump) nu a eliberat până acum aceste fonduri guvernamentale pentru tabăra democrată.

Strategia lui Biden este, acum, să aştepte. Şi să spere că, odată numărate voturile, acestea îi vor da, într-un final câştig de cauză, în ciuda contestaţiilor depuse de echipa Trump.

Din acest punct de vedere, politica americană are un deadline foarte strict: voturile şi contestaţiile trebuie lămurite până pe 14 decembrie, când cei 538 de electori se vor reuni la Washington pentru a da voturile, clar şi definitiv, unui singur candidat: Trump sau Biden. În ianuarie, Congresul SUA va aproba acest vot, iar pe 20 ianuarie, preşedintele va depune jurământul în funcţie.

Jill Biden va fi prima Doamnă din istoria de 231 de ani a preşedinţiei americane care-şi va păstra locul de muncă pe perioada cât soţul ei, JOE BIDEN, va fi preşedintele Statelor Unite.

Prima doamnă a Americii când ajungem la Casa Albă, voi continua să predau. E important şi vreau ca oamenii să aprecieze profesorii, să le recunoască contribuţia şi să preţuiască această profesie”, a spus Jill Biden în timpul campaniei electorale, potrivit Mediafax.

Jill Biden este profesor universitar, are două diplome de master şi un doctorat în educaţie. În calitate de soţie a vicepreşedintelui în administraţia Obama, Jill a continuat să predea la Northern Virginia Community College de-a lungul a celor 8 ani de mandat ai soţului ei.

Nici acum lucrurile nu se vor schimba. Jill Biden va continua să predea în timp ce-şi va îndeplini îndatoririle de Primă Doamnă.

„Predau multor imigranţi şi refugiaţi. Îmi plac poveştile lor, îmi place cine sunt ca oameni şi îmi place că eu pot să-I ajut în drumul lor către succes”, a mai spus viitoarea Primă Doamnă.

„Jill nu predă, nu asta e ea. Lui Jill îi pasă, îi pasă de alţi oameni”, a declarat preşedintele ales al SUA.

De la cine a aflat Joe Biden că este cel de-al 46-lea președinte al SUA. Imagine virală – FOTO
Candidatul democrat Joe Biden a aflat sâmbătă, 7 noiembrie, că este cel de-al 46-lea președinte al SUA de la nepoții lui, alături de care se afla la reședința sa din Delaware.

De îndată de marile televiziuni americane l-au anunțat drept câștigător al cursei prezidențiale din 2020, nepoții lui Joe Biden i-au dat vestea cea mare.

Candidatul democrat „cucerise” statele Pennsylvania, cel natal, și Nevada, obținând cele 270 de voturi de voturi electorale necesare pentru câștigarea funcție de președinte al Statelor Unite ale Americii.

Joe Biden, prospăt ales preşedinte al SUA, din partea democraţilor, cunoaşte bine România. A ţinut legătura în mod activ cu preşedinţii Băsescu şi Iohannis în perioada în care era vicepreşedinte sub administraţia Barack Obama.

În 2014, Joe Biden şi soţia sa Jill vizita România în calitate de vicepreşedinte al lui Barcak Obama şi declara că ţara noastră „ este un aliat şi un partener de încredere pentru Statele Unite, însă trebuie să-şi consolideze statul de drept şi să lupte în continuare împotriva corupţiei.

„Aliaţii NATO trebuie să fie împreună pe sol şi pe mare. Sunt mulţumit că veţi fi în misiuni şi în 2014. Voi păziţi graniţele Europei şi vreau să vă mulţumesc pentru asta“, declara Biden .

Spre deosebire de Trump, Biden este un atlantist convins. Joe Biden nu a agreeat nici agresiunea Rusiei în Crimeea spunând că aminteşte de ce este necesară NATO.

Fostul vicepreşedintele american spunea atunci că România poate să devină punctul cheie care leagă pieţele de energie de la Marea Neagră până la Europa Centrală şi de Est, dacă îşi modernizează infrastructura internă în domeniu, iar SUA sunt dispuse să ajute România în acest sens.

„Dezvoltându-şi producţia de gaz natural, aceasta poate să devină de asemenea o soluţie pentru Moldova, care în momentul de faţă se bazează mult pe energia din partea Rusiei. Suveranitatea României este bazată pe dezvoltarea sa economică”, afirma Biden.

Joe Biden a avut o poziţie foarte clară de sprijin în favoarea eliminării vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească în SUA şi a apreciat că ţine de autorităţile române să convingă majoritatea republicană din Congres.

Biden a pledat în timpul capaniei şi pentru relaţii strâns cu Ununea Europeană. În 2014, declara la Bucureşti : „Nu pot să-mi imaginez o Europă completă, liberă şi sigură fără o Românie puternică”, a declarat vicepreşedintele american, arătând că nu este numai în interesul României, ci şi al partenerilor săi ca România să fie un stat puternic.

În 2015, presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit, la Casa Alba, cu vicepresedintele Statelor Unite Joe Biden. Discutiile au vizat Parteneriatul strategic dintre România şi SUA, cei doi oficiali convenind atunci să se lucreze mai mult şi pe partea economică a acestuia.