Revoluția din Siria constituie un regres pentru Rusia, însă Vladimir Putin presează în continuare, nedescurajat, pentru a-și impune dominația politică regională. În vreme ce lumea privea evoluțiile de la Damasc, Kremlinul era ocupat cu interferențe politica României și în țara de la Marea Neagră Georgia.

Curtea constituțională a României a anulat vineri scrutinul prezidențial programat în weekend, din cauza interferenței rusești, și a dispus repetarea lui. Călin Georgescu, un candidat mai atras de Kremlin decât de Vest, s-a clasat pe neașteptate pe primul loc la întâiul tur din 24 noiembrie, după care serviciile secrete românești au dezvăluit detalii îngrijorătoare despre influența nocivă a Rusiei, scrie wsj.com.

TikTok și propulsarea lui Călin Georgescu

Vreo 25.000 de conturi de TikTok au ajutat la propulsarea lui Georgescu pe primul loc la alegeri, cu aproape 23% din voturi, deși sondajele nu-l cotau decât cu vreo 5%. UE a adoptat un ordin de retenție (conservarea datelor în cauză ) privind TikTok și activitățile de pe rețea legate de alegerile din România, iar procurorii români cercetează suspiciuni de spălare de bani. Serviciile secrete românești au vorbit de mii de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.



România e unul dintre principalii susținători ai Ucrainei. Ea înlesnește livrări de armament, ajută cu întreținerea unor echipamente militare, le permite piloților ucraineni de avioane F-16 să se instruiască pe teritoriul ei și facilitează tranzitul cerealelor prin portul Constanța de la Marea Neagră, pe lângă alte contribuții. Georgescu a criticat sprijinul României pentru Ucraina, lucru care-i servește Kremlinului.

Aliații Rusiei

Între timp, aliații Kremlinului din Georgia acționează pentru a dejuca dorința populației de a fi mai aproape de Occident. Georgia a obținut anul trecut statutul de candidat la aderarea la UE, însă premierul Irakli Kobahije a anunțat la finalul lui noiembrie că suspendă negocierile de accedere.

Mii de georgieni au răspuns prin proteste în capitala Tbilisi și nu numai. Poliția a arestat sute dintre ei, pe alții i-a bătut și a percheziționat sediile opoziției politice. Pe rețelele sociale pot fi văzute filmări cu bătăuși îmbrăcați în negru și mascați care-l lovesc inclusiv cu picioarele pe Koba Habazi, un fost parlamentar, în fața biroului său.

Partidul Visul Georgian al lui Kobahije a câștigat o majoritate la alegerile generale din octombrie, umbrite însă de intimidarea alegătorilor, mita electorală și alte probleme. Partidul e filorus, iar omul care-l controlează, fostul premier Bijina Ivanișvili, și-a amenințat recent adversarii politici cu „pedeapsa cuvenită”.

Visul Georgian

Parlamentarii și consilierii locali formează un colegiu electoral care-l va alege pe președintele țării după ce mandatul actualei președinte pro-occidentale Salome Zurabișvili va expira, luna aceasta. Zurabișvili a denunțat alegerile din toamnă drept incorecte și a declarat că nu va renunța la funcție până când alegerile generale nu se vor repeta. SUA au condamnat la sfârșitul lui noiembrie Visul Georgian pentru „acțiuni anti-democratice” și și-au suspendat parteneriatul strategic cu Georgia.

Rusia a invadat Georgia în 2008 și acum îi ocupă o cincime din teritoriu. Reacția anemică a Vestului i-a dat de știre lui Putin că-și poate permite chiar și mai mult în tentativa lui de a reconstitui Rusia Mare. Georgienii se tem acum că modelul pe care li l-a rezervat Rusia e cel al Belarusului, unde Putin și-a consolidat controlul după ce Rusia a ajutat la suprimarea dizidențelor după alegerile prezidențiale măsluite din 2020.

Rusia a mai intervenit și în Moldova la alegerile din octombrie, într-o tentativă altfel eșuată de a o schimba pe președinta pro-occidentală în funcție și de a zădărnici un referendum care definea aderarea la UE drept obiectiv strategic național. Dacă Ucraina îi va cădea pradă Rusiei, iată la ce ne putem aștepta din partea Kremlinului în România, în țările baltice și în întreaga Europă. (Traducerea-Rador)

Călin Georgescu nu mai are șanse să se înscrie în cursa electorală. Cel puțin de această părere este un profesor doctor în istorie care a analizat situația prin prisma informațiilor oferite până în acest moment de CSAT, dar și a deciziei CCR de a anula alegerile prezidențiale.

Curtea Constituțională a luat o decizie șocantă și a anulat turul I al alegerilor prezidențiale. Practic, procesul electoral va fi reluat în totalitate. Decizia CCR a venit după desecretizarea datelor din CSAT prin care se precizează că alegerile prezidențiale, în primul tur, ar fi fost influențate prin intervenție externă. Curtea Constituțională a primit, de altfel, patru sesizări după desecretizarea documentelor CSAT în care se precizează că un candidat, respectiv Călin Georgescu ar fi declarat cheltuieli 0, deși campania lui pe TikTok a fost contracost. Profesorul doctor în istorie Iulian Nechifor spune că, în acest context, decizia CCR a fost forțată de gravitatea evenimentului și crede că Georgescu nu mai are șanse să se înscrie în cursa electorală.

„Este evident că propaganda rusă a fost bine organizată și regizată”

Profesorul doctor Iulian Nechifor a urmărit cu atenție evenimentele și pe baza cunoștințelor temeinice de istorie mărturisește că, cel mai probabil, propagada rusă ar fi acționat ca la manual, după o tradiție consacrată încă de acum trei secole. ”Decizia CCR a fost una forțată de gravitatea evenimentului. După desfășurarea alegerilor prezidențiale, primul tur, și cele parlamentare este evident că propaganda rusă a fost bine organizată și regizată. Ea apelat la câteva elemente clasice pe care rușii le-au folosit în spațiul românesc de circa 300 de ani”, spune Iulian Nechifor. Una dintre metodele clasice de proapagandă rusești folosite de ruși ar fi fost apelarea la sentimentele religioase ale românilor, de promovarea unor mesaje care să inducă ideea de Occident decadent, imoral, în antiteză cu lumea ortodoxă, rurală, pură.

”Prima metodă a fost manipularea sentimentului religios și promovarea unui mesaj mesianic prin accentuarea opoziției dintre Occidentul decadent, eretic, imoral și „puritatea” ortodoxiei manifestată de lumea rusă. Acest mesaj a fost preluat și propagat de numeroși clerici ortodocși, cel mai reprezentativ exemplu fiind Teodosie de la Constanța. Anumite persoane din cadrul bisericii ortodoxe a promovat persoane dubioase cu mesaj rasist, legionar, antisemit, homofob, antidemocratic, antioccidental. Dintre aceștia îi amintim pe George Simion, Diana Șoșoacă și evident Călin Georgescu. Până acum Biserica nu și-a asumat nicio responsabilitate, ceea ce este extrem de grav. Promovând acest mesaj, unii clerici români au servit intereselor rusești în România”, precizează doctorul în istorie.

”O eroare majoră a sistemului de securitate a României”

Totodată, Iulian Nechifor spune că propaganda rusă a reușit să pătrundă și datorită unor erori majore a sistemului de securitate al României, care ar fi supravegheat mai atent funcționarea și activitatea unor asociații sau grupuri conspiraționiste și anti-democratice. Ceea ce ar fi permis rușilor să folosească cea de-a doua metodă eficientă de propagandă. ”A doua metodă a constat în folosirea unor mijloace media de promovare a propagandei ruse, posturi deținute de fugari sau de patroni aflați în conflict cu instituțiile statului. Finanțarea acestor mesaje a fost una sofisticată prin folosirea de firme paravan, asociații dubioase, persoane cu capacitatea de a influența opiniile. Prezentarea constantă pe aceste posturi a unor teorii anti vaccin, conspiraționiste, provocarea unor frici homofobe, antidemocratice pe o durată lungă de timp a distorsionat realitatea, transformând dezamăgirea unei mari părți a românilor în furie. Pseudo-știința, numerologia, denigrarea constantă a unor politicieni sau personalități publice, instituții au avut drept scop însămânțarea sentimentului de neîncredere în instituții românești și europene. În mare măsură aceste scopuri au fost atinse. Faptul că aceste instituții nu au fost sancționate sau închise precum în Republica Moldova a fost o eroare majoră a sistemului de securitate a României”, adaugă profesorul botoșănean. Din punctul de vedere al lui Iulian Nechifor și CSAT a desecretizat tardiv aceste informații.

”Călin Georgescu nu mai are șanse să se înscrie din nou în cursa electorală”

Totodată profesorul botoșănean precizează că autoritățile sunt datoare românilor cu explicarea modului în care a fost finanțată campania lui Călin Georgescu, pe Tik-Tok, și din ce surse. ”Platforma chinezească a fost acuzată în dese rânduri ca fiind folosită în scopul de a diviza și distruge modul de viață occidental. Acest fapt a fost valid în cazul României, actorul statal implicat, cel mai probabil Rusia, fiind interesat în destabilizarea României, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei. Pe acest fundal a fost promovat Călin Georgescu cu un efort documentat de serviciile speciale întins pe durata a acel puțin 4 ani. Dacă în 1944 comuniștii români, instrumente ale rușilor, au venit pe tancurile rusești și au pulverizat fragila democrație interbelică, în 2024 persoane de influență au făcut desant prin intermediul TikTok. Declarația lui Călin Georgescu precum că a sa campania a costat 0 lei este o poveste. Autoritățile române au datoria de a explica cum a fost finanțată această campanie masivă de dezinformare de pe TikToc, cine au fost colaboratorii din interiorul țării și de ce au făcut-o”, arată Iulian Nechifor.

În cele din urmă, profesorul botoșănean, pe baza informațiilor desecretizate, dar și a problemelor de securitate apărute, spune că în momentul de față Călin Georgescu nu ar mai avea șanse să se înscrie în cursa electorală. „În lumina acestor informații la care avem acces este evident că domnul Călin Georgescu nu mai are șanse să se înscrie din nou în cursa electorală. Faptul că a încălcat flagrant legislația electorală este un argument suficient. Părerile sale publice dintre care spicuim naționalizarea firmelor străine, intenția de a desființa partidele politice, sugestia că ar dori să scoată România de pe traseul și destinul său european sunt alte argumente. Problema este dacă și alți „suveraniști” sau extremiști vor fi interziși, gen partid POT, SOS sau AUR. În concluzie, Rusia a reușit până în acest punct să destabilizeze România și securitatea Europei de Est prin aceste instrumente”, conchide Iulian Nechifor.

Fostul președinte Traian Băsescu spune într-un interviu ProTV.ro, despre Călin Georgescu, că este „o gogoașă, un știft politic”, iar programul său de guvernare este o copie după modelul comunist „din anii 50”.

Fostul președinte Traian Băsescu nu îi atribuie pre multe șanse candidatului Călin Georgescu în cursa prezidențială de pe 8 decembrie. „Deci el este o gogoașă, un știft politic. Adică, omul a luat în programele lui ceva din anii 50 ai guvernărilor comuniste, a îmbunătățit cu declarațiile din perioada lui Ceaușescu și ne servește un program izolaționist pe care România nu are cum să-l urmeze”, a explicat fostul președinte într-un interviu ProTV.ro.

De asemenea, Traian Băsescu s-a arătat optimist cu privire la cel de-al doilea tur de scrutin, când spune că România nu va mai fi la fel de nepregătită precum pe 24 noiembrie. „Chiar dacă spun că îl vor susține partidele așa-zis suveraniste, ei trebuie să știe că diferența între suveraniștii europeni și Călin Georgescu este uriașă. Mă întreb dacă președintele de la AUR, al cărui partid este în Parlamentul European în ECR, vede vreun element de compatibilitate între ECR-ul european și Călin Georgescu. Nu există nimic comun. E un fals”, a mai completat fostul șef de stat.

Totodată, Traian Băsescu a punctat că își de seama cât e de „șubredă” este susținerea sa, iar de aceea candidatul Cplin Georgescu „evită chiar conferințele de presă. Adică nu suportă întrebări de la ziariști de politic. Ar fi o catastrofă pentru el, pentru că nu poate susține teoriile din programul lui. Sunt un fals”.

Nu este omul rușilor „este pregătit în instituțiile noastre”

„Deci este o șarlatanie politică ce a fost susținută tehnic prin TikTok. Marea problemă este de ce nu s-a prins nimeni din marile instituții ale patriei. (…) Venim și la SRI. Ia uitați-vă ce organigramă are, (…) această structură este în subordinea premierului”, a mai spus Traian Băsescu, arătând în cazul instituțiilor că ori nu și-au făcut treaba, ori „unele sunt în parteneriat cu acest șarlatan”.

În același timp, fostul președinte neagă teoria că este vorba despre un om al rușilor. „Nu-i niciun om al rușilor. Acest om a crescut în instituțiile românești, în Ministerul Mediului, în Ministerul de Externe, a fost trimis să reprezinte România la ONU, într-un comitet pentru mediu. A fost trimis de Ministerul de Externe, nu de altcineva. Deci nu este pregătit de ruși, ci este pregătit în instituțiile noastre”, a mai explicat Traian Băsescu.

Candidatul pro-rus Călin Georgescu spune despre contul său principal de TikTok că este victima unei operațiuni de shadowban, iar vizualizările au scăzut dramatic.

Călin Georgescu acuză o formă de cenzură pe TikTik, după ce vizualizările acestuia au scăzut foarte mult.


”Din păcate, contul principal de TikTok a intrat în shadowban, o formă de cenzură care a redus drastic vizibilitatea noastră – de la milioane de vizualizări, acum ajungem doar la zeci de mii. Prin acest mesaj dorim să vă informăm și să vă invităm să rămâneți alături de noi. Mulțumim de susținere”, se arată într-un mesaj postat pe canalul Telegram al lui Călin Georgescu “Implică-te și tu, Renașterea României”.



O interdicție ShadowBan TikTok este atunci când un cont este blocat sau parțial blocat pe platformă fără știrea deținătorului contului.

În majoritatea cazurilor, o interdicție ShadowBan apare din cauza unei încălcări percepute a liniilor directoare ale comunității sau a încălcărilor repetate ale termenilor de serviciu TikTok.

Informația vine în ziua în care reprezentanţii TikTok au fost audiaţi în Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European (PE), pe fondul suspiciunilor privind o posibilă influenţare de către reţeaua de socializare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.

Reprezentanții platformei TikTok au negat în fața Parlamentul European (PE) că l-ar fi favorizat pe candidatul Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, care s-a clasat pe locul întâi, cu 22,94% din voturi.

Brie Pegum, șeful global de produs TikTok pentru autenticitate și transparență, a dat asigurări că dintre reţelele blocate în ultimele luni pentru conţinut politic nepermis numai una îl susţinea pe Georgescu şi aceasta avea mult mai puţini urmăritori decât altele care susţineau alţi candidaţi. „În general, am lucrat neîntrerupt pentru a încerca să evităm dezinformarea şi să coordonăm un comportament autentic”, a mai spus reprezentanta TikTok.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), întrunit săptămâna trecută la Cotroceni, a anunță cǎ au existat atacuri cibernetice pentru influențarea procesului electoral. Forul menționează cǎ TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu prin încălcarea legislației electorale și cere instituțiilor abilitate, inclusiv procurorilor, sǎ facǎ verificări.

Vin vremuri grele pentru România, avertizează un cunoscut bancher, fost director de bancă, economistul Radu Georgescu. Situația se va complica și mai mult în cele ce urmează, iar lucrurile ar putea să scape de sub control.

Radu Georgescu un cunoscut bancher vede o țară scindată și se teme de ce e mai rău, pentru viitorul nu foarte îndepărtat. Într-o postare pe Facebook, el avertizează că nu ne așteaptă ani liniștiți.

„Votul de ieri a confirmat că sunt trei Românii despărțite de o prăpastie. Această prăpastie a fost creată de modul în care se distribuie banii în economia României. Să începem: 1. România nr1 – România antisistem – Eu m-am născut într-un oraș mic de provincie. Dacă părinții mei nu ar fi avut bani să mă trimită la meditații în clasa a 12 și să mă țînă în facultate, acum eram pe un șantier din Spania sau făceam „combinații” în orașul meu. Este o greșeală să-i jignim pe cei care au votat antisistem. Partea inteligentă este să schimbăm sistemul economic, astfel încât să fie cât mai puțini oameni antisistem”, a început el.

O altă Românie ar fi cea a bugetarilor, oameni care de regulă ar fi tentați să voteze Partidul Social Democrat. Dar nu neapărat întotdeauna.

„România nr2 – România care depinde de banii de la stat. Aici întră bugetarii și pensionarii. Dacă ești în această categorie este logic să votezi cu PSD. Ei au crescut salariile bugetarilor și pensiile în 2024. Este tot o greșeală să-i jignim pe cei care au votat PSD. Partea inteligentă ar fi fost să stopăm pierderile din sistemul bugetar. Cu banii economisiți să subvenționăm firmele din orașele mici de provincie. Aceste firme puteau angaja surplusul de oameni din sistemul bugetar”, scrie Radu Georgescu.

România, ca țările din America Latină

România este o țară enclavizată, asemenea celor din America de Sud, iar în afară de București doar alte două sau trei orașe mai contează.

„România nr3 – România enclavă. Zonele care încă mai susțîn economia privată s-au transformat în enclave. Câteva zone din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, Oradea. Economiile care se bazează pe enclave sunt economiile din America de Sud. Noi ar fi trebuit să dezvoltăm toate orașele mici pentru a acordă șanse egale și celor din aceste orașe. Warren Buffett a devenit miliardar chiar dacă nu a plecat niciodată din orașul natal mic de provincie, Omaha”, mai scrie el.

Inflația va fi cuvântul de ordine în următorii ani, iar nivelul de trai va continua să se deterioreze. Pe fondul sărăcirii populației, partidele anti-sistem vor deveni și mai populare, iar spiritul de frondă va crește, lucru complet explicabil.

Vin vremuri grele

„Ce se va întâmplă în România? De 2 ani explic periodic familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că haosul din politica monetară și fiscală va genera haos social. Inflația se predă în primul an de economie de la ASE. Inflația este generată doar de haosul monetar și fiscal. Warren Buffett spune că inflația este mai periculoasă decât bombă atomică. De ce spune asta? Inflația a declanșat al doilea Război Mondial. Inflația a dus la dispariția imperiilor. În 2024 cea mai mare Românie este antisistem în condițiile în care acest an a curs cu „lapte și miere”. S-au mărit salariile și s-au mărit pensiile. Am fost tolerați de creditori pentru că erau alegeri. De la anul se schimbă filmul. Trebuie să facem ajustări economice. Aș băga mâna în foc că peste 2 ani partidele antisistem vor avea peste 50%”, avertizează el.

„Mare parte din problemele cu care se confruntă România au ca punct de plecare o serie de politici economice greșite. „5. Gravitația și economia. Suntem influențați de două legi: Toate lucrurile se miscă în Univers datorită gravitației. Orice lucru se miscă pe Pământ datorită economiei. De aceea este foarte important să înțelegem principiile de baza ale economiei”, încheie Radu Georgescu.

În CV-ul public al lui Călin Georgescu apare un job din perioada 2015-2016, care la prima vedere sună pompos și impresionant: ”director executiv și consilier special al directorului general ONU de la Geneva”. După o minimă verificare pe internet, se poate constata că e vorba de o fundație.

CV-ul lui Călin Georgescu este public pe internet, pe site-ul Universității din Pitești.

Concret, Călin Georgescu a scris în CV că în perioada 2015-2016 a fost director executiv și consilier special al directorului general al biroului ONU de la Geneva, scriind la finalul prezentării că a fost ”director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (United Nations Global Sustainable Index Institute) din Geneva și Vaduz (2015–2016)”, specificând și site-ul https://www.ungsii.org/ și precizând o adresă din Geneva a Biroului ONU: Palais des Nations 1211 Geneva 10.

Iar de aici, la o verificare simplă pe internet, apar inadvertențele ce demonstrează negru pe alb informațiile false. United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII) este o fundație înființată în 2014 ce nu are vreo legătură directă cu ONU, nu face parte din ONU, ci doar susține inițiativele ONU.

Iar adresa UNGSII nu este la Biroul ONU din Geneva, cum a trecut Călin Georgescu în CV, ci în Gebertingen, un sat din Elveția, aflat la aproape 185 de kilometri de Geneva. Iar pe Google Maps, la adresa Fundației UNGSII – Sonnenbergstrasse 69, 8725 Gebertingen – apare o vilă, fără vreo plăcuță unde să se vadă numele fundației.



Și încă un detaliu ce nu este confirmat. Pe site-ul Biroului ONU de la Geneva – ungeneva.org – nu apare nicăieri detaliul conform căruia Călin Georgescu ar fi fost consilier special al directorului general, ci doar raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase al Biroului ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile omului.

Roland Schatz, fondatorul UNGSII, a scris în prezentarea sa de pe LinkedIn că a fost membru al echipelor de campanie pentru foștii cancelari germani Helmut Kohl, Gerhard Schröder și Angela Merkel.

Pentru a afla dacă actualul candidat Călin Georgescu a lucrat vreodată la ONU, ”Adevărul” a trimis adrese oficiale atât purtătorului de cuvânt al ONU de la New York, cât și Biroului ONU de la Geneva, însă nu a primit răspunsuri până la ora redactării acestui material.

FOTO: YouTube

Fostul președinte român Traian Băsescu a răspuns atacurilor lansate de prim-vicepreședintele PNL, după ce acesta a spus că fostul șef de stat „are problema Elenelor”.

„Sufocat de grandomanie şi neputinţă, Rareş Bogdan apelează la ultimul resort al laşului: minte şi jigneşte. N-am să-i răspund. Tata m-a învăţat să mă bat numai cu bărbaţi”, a scris Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.

Replica lui Traian Băsescu vine după ce Rareș Bogdan a declarat în cadrul unei emisiuni de pe Realitatea PLUS că fostul președinte „are problema Elenelor”.

Întrebat, de moderatoarea Anca Alexandrescu, despre implicarea lui Traian Băsescu în campania electorală, Rareș Bogdan a vorbit în termeni extrem de critici despre ‘pericolul elenelor’ în fruntea României.

„Domnia sa a trăit permanent cu această idee, a avut problema „Elenelor”. În România s-a trăit permanent cu această problemă a „Elenelor”: fie că a fost Elena Lupescu, fie că apoi, în dictatură, Elena Ceaușescu, apoi Elena Udrea. Traian Băsescu, în loc să își plimbe nepoțeii în parc, se ocupă să aducă o altă „Elena” și să o lipească de ceea ce a creat dânsul”, a declarat prim-vicepreședintele PNL.

El a sugerat chiar că Lasconi va fi trasă în jos de susținerea lui Băsescu.

„Vă asigur că va avea o surpriză complet neplăcută, iar duminică noaptea va vedea exact influența de care se mai bucură la nivelul poporului român. România nu mai vrea astfel de personaje care au încercat să distrugă libertatea de expresie, capitalismul românesc și tot ce a însemnat frumusețea democrației în România.

Băsescu, lipindu-se de Elena Lasconi, o trage în jos și îi creează o mare problemă. Să continue! Iar disperarea sa de a încerca să impună același proiect toxic care ne-a terorizat timp de 10 ani va avea drept rezultat faptul că această doamnă va coborî la o singură cifră în ziua votului“, a mai spus liberalul.

Românii vor un președinte puternic, de partea poporului și capabil să le facă viața mai bună. Candidatul ideal are calități greu de regăsit în „oferta” actuală. Cum sunt, de fapt, candidații la prezidențiale care au cele mai mari șanse în bătălia pentru Cotroceni care stă să înceapă în mod oficial.

Mai puțin de o lună și jumătate a rămas până la primul tur al Alegerilor Prezidențiale 2024, când pe buletinul de vot, așa cum arată astăzi lucrurile, vom regăsi 14 nume. Zece dintre acestea sunt candidați propuși de partide, alți patru sunt candidați independenți. Biroul Electoral Central a stabilit și ordinea pe buletinul de vot: 1. Elena Lasconi – Unirea Salvați România; 2. George Simion – Alianța pentru Unirea Românilor; 3. Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat; 4. Nicolae Ciucă – Partidul Național Liberal; 5. Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România; 6. Mircea Geoană – candidat independent; 7. Ana Birchall – candidat independent; 8. Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională; 9. Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie; 10. Ludovic Orban – Forța Dreptei; 11. Călin Georgescu – candidat independent; 12. Cristian Diaconescu – candidat independent; 13. Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român; 14. Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale.

Cinci dintre aceștia au șanse reale de a ajunge în turul al doilea, potrivit analiștilor distanța dintre candidați, așa cum o arată sondajele de opinie, fiind atât de mică încât previziunile privind „finaliștii” (cel puțin în privința celui de-al doilea nume) sunt greu de făcut.

Ce calități au cei cinci candidați cu șanse, cum îi percepe electoratul, care le-ar putea fi slăbiciunile? Pentru a afla răspunsuri am întrebat un specialist, psihologul Keren Rosner realizând profilul psihologic al principalilor cinci candidați, pe care vi-i prezentăm în ordiea stabilită pe buletinul de vot.

Marcată de pasiune, empatie, autenticitate. Spirit reformator

Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România, este personajul politic pe care nu-l poți trece cu vederea. „Este marcată de pasiune, empatie, autenticitate și un sprit reformator. Experiența anterioară cred că i-a conturat o personalitate complexă, axată pe dorința unei tendințe pozitive în comunitate”, o descrie psihologul Keren Rosner.

Prima trăsătură pe care psihologul o menționează în cazul primăriței orașului Câmpulung este empatia puternică față de nevoile și problemele oamenilor. Lasconi a arătat de asemenea că are capacitate de înțelegere și de relație cu comunitatea din care face parte și pe care acum o conduce. „Este percepută ca fiind autentică și sinceră, acestea sunt calități care o diferențiază de imaginea tradițională a politicianului. Pentru că ea, din ce am observat, își asumă deschis greșelile și comunică într-un mod direct, fără ocolișuri, ceea ce crează un sentiment de încredere în relația cu alegătorii. Această autenticitatea îi conferă o alură de lider care nu se teme să fie vulnerabil și care este dispus să abordeze problemele într-un mod transpoarent”, explică Rosner.



Lasconi are orientare puternică spre schimbare și reformă, ceea ce indică o personalitate proactivă. „A demostrat reziliență și capacitatea de a învăța repede, asta vorbim în trecut, și în prezent cred că s-a adaptat. Abilitatea de adaptare, combinată cu dorința de a înțelege și de a se implica în detaliile activităților administrative sugerează o persoană perseverentă și orientată către autodepășire”, dezvăluie psihologul. Nu se descurajează nici în fața problemelor complexe, ci își stabilește obiectivul clar și este dispusă să facă ajustări pentru a-l atinge, a observat specialistul.

Pune accent pe promovarea specificului cultural, istoric, arată înțelegere față de importanța identității, are o înclinație de a valoriza patrimoniul cultural, iar asta demostrează o viziune pe termen lung pentru comunitatea pe care o conduce, dar este și o nișă pe care ea o valorizează.

Manifestă, mai spune Keren Rosner, „o sensibilitate la critică și dorință de validare”.

„Manifestă o sensibilitate față de critica publică, ceea ce poate influența modul în care abordează rolul de lider. Poate indica de asemenea dorința de a demonstra că este capabilă să îndeplinească promisiunile și să fie apreciată pentru munca asta, trăsătura asta îi aduce o presiune suplimentară. Ea și motivează că încearcă să-și îmbunătățească permanent activitatea și cred că face lucrul acesta, ea permanent se adaptează. Totuși, este într-o zonă nouă, ea nu provine din zona politică”, arată analiza psihologului.

Care ar putea fi slăbiciunea Elenei Lasconi? „Se bazează foarte mult pe șarmul ei și se bazează pe faptul că este adaptabilă, dar consistență politică foarte mare nu are. Și cred că maschează prin actele de autenticitate care par superficiale. De fapt sunt niște devieri care să ducă ochiul spre alte abilități ale ei, pentru a nu sesiza lipsa de fundament comportamental în zona politică”, mai spune psihologul.

Stil confruntațional și combativ. Focus pe păstrarea tradițiilor și valorilor naționale

Profilul candidatului Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, este conturat de o „combinație de naționalism fervent, retorică populistă și un stil de conducere directă și confruntațională”, spune psihologul.

Simion este cunoscut pentru atașamentul său puternic față de valorile naționale, identitatea românească și de idealurile unioniste (unirea cu Republica Moldova), iar asta reprezintă o parte centrală a imaginii sale publice. „Este un element esențial al motivației sale politice și această convingere arată orientare idealistă și un focus de păstrare a tradițiilor și valorilor naționale, ceea ce conferă un caracter de misiune în discursul său politic. El pare omul trimis să facă dreptate”, îl descrie psihologul.

Este direct și agresiv în abordarea sa, atât în discursuri, cât și în relația cu adversarii politici. „Stilul combativ îi conferă un aer de lider care nu se teme de controversă și care este dispus să-și apere convingerile cu orice preț. (…) Are un stil confruntanțional și combativ care pe unii îi încântă, și fiind emblematic îl urmează tocmai având acest stil, iar alții sunt dezgustați și se îndepărtează”, continuă psih. Rosner analiza.

Își mobilizează susținătorii prin acțiuni și declarații care provoacă emoții puternice, printr-o retorică intensă și uneori polarizantă.


„Una din trăsăturile notabile e capacitatea de a mobiliza mulțimi și de a inspira susținători printr-un discurs simplu, direct, în care folosește un limbaj accesibil și un stil de comunicare care vizează conectarea cu sentimentele și frustrările unor categorii ale populației și în special ale celor nemulțumiți de clasa politică tradițională. Și atunci răspunsul este unul emoțional, nu pe baza ideologiei sau a unei viziuni pe termen mediu sau lung”, mai spune specialistul.

Faptul că atrage atenția asupra injustițiilor îl face să fie perceput ca un lider al oamenilor obișnuiți, capabil să canalizeze nemulțumirile, frustrările, împotriva elitelor politice. Este perceput ca omul din popor care spune cu voce tare ceea ce și alții gândesc.


„Creează sentimentul acesta de urgență, de luptă pentru valorile tradiționale. Transmite un sentiment de apartenență colectivă în rândul susținătorilor. Dar, în același timp, orientarea aceasta poate să ducă la exagerări, la polarizare a opiniei publice, la reacții”, mai spune Rosner.

Deși pozează în omul sigur, este în fapt foarte vulnerabil, conform observațiilor specialistului. Are nevoie de validare din partea susținătorilor săi, de lucruri care să-l pună în centrul atenției, care să-i dea lui impresia că este important.

„Prezența lui aduce teama în ceilalți. E un mod de a căuta activ atenția publicului, de a se poziționa ca un reprezentant autentic al voinței populare. Dar are tendințe autoritare și manifestă stilul acesta autoritar uneori și în cadrul partidului lui, pentru că el dorește să se impună foarte, foarte mult. Asta poate veni la pachet cu un dispreț față de procedurile democratice sau ignorarea complexului de nuanțe din viața politică. El vede foarte dihotomic – alt negru, bine-rău -, ceea ce în politică nu se poate, e nevoie de foarte multe nuanțe. Și atunci atitudinea sa polarizantă se manifestă prin tendința de a construi o națiune . Se poziționează pe sine și pe susținătorii săi împotriva unor dușmani comuni. Dar uneori dușmanii aceștia sunt imaginari”, mai spune psihologul.

Deși a dovedit o capacitate de mobilizare emoțională a susținătărilor, abordarea directă și agresivă, împreună cu tendința de a polariza opinia publică, poate genera tensiuni și controverse, „ceea ce nu este o trăsătură pozitivă pentru un lider, mai ales pentru un președinte”.

Chiar dacă uneori își dorește să-și schimbe imaginea pe care și-a format-o pe modelul de luptător, este un lucru pe care nu-l poate face, pentru că faptele sale duc în aceeași zonă.

„Nucred că din momentul acesta el mai poate convinge pe cineva care era indecis. Din contră, mai poate pierde din susținătorii lui”, a adăugat Keren Rosner.

Preferă dialogul, evită conflictele deschise. Caracter adaptabil

Profilul psihologic al candidatului celui mai mare partid din România este conturat de „o combinație de adaptabilitate politică, capacitate de negociere, orientare pragmatică”, trăsături tipice pentru un politician cu experiență. Marcel Ciolacu „are pragmatism, pentru că este cunoscut pentru capacitatea de a face față, de a apela la compromisuri, de a naviga prin peisajul politic românesc. Este mai concentrat pe obiectivele practice și pe găsirea unor soluții de moment, ceea ce sugerează un caracter adaptabil”, spune psihologul . Dă impresia că poate face față oricărei discuții, chiar dacă nu spune lucruri cu adevărat relevante.



„Are curajul să-și confrunte probabil limitele și fricile. Și cred că asta îl face un actor politic central în contextul acesta. El preferă dialogul, evită conflictele deschise, adoptă un ton care caută să fie aproape de cetățeanul obișnuit”, notează specialistul. Dă impresia că folosește în mod voit un limbaj simplu și accesibil și asta sugerează un nivel de empatie. „Asta este ceea ce simte alegătorul: o capacitate de empatie și capacitatea de preocupare pentru publicul său, ceea ce este esențial pentru un lider politic. El pune accent pe menținerea stabilității politice și economice. Asta se traduce prin evitarea măsurilor riscante, a deciziilor radicale. Preferă abordări care să nu genereze schimbări bruște, este atent la menținerea coerenței interne în cadrul partidului, dar și să echilibreze diferite facțiuni din cadrul partidului. Încearcă să fie împăciuitor. Vorbim de ceea ce se vede în afară”, explică psihologul. Acest echilibru pe care îl afișează poate fi în schimb interpretat și ca o lipsă de fermitate în fața unor provocări, mai spune psihologul Keren Rosner.

„Sunt niște trăsături care permit să navigheze prin complexitatea politicii românești, deși uneori poate să fie foarte vizibilă tendința lui de a invita confruntările directe și deciziile foarte tranșante. Și ai senzația că de fapt el vrea să se protejeze, să alunece, să găsească o altă soluție”, spune Rosner.

Disciplinat, preferă claritatea. Leadership bazat pe atingerea obiectivelor
Candidatul PNL Nicolae Ciucă este „caracterizat de o gândire structurată și o abordare disciplinată a sarcinilor”. Acest lucru se observă și în discursul său, care tinde să fie formal și orientat către respectarea protocolului și a regulilor. „În fața crizelor sau provocărilor politice, tinde să fie calm și calculat, deci are o capacitate de decizie, de a lucra sub presiune. Are un stil de leadership bazat pe atingerea obiectivelor. Este genul care preferă claritatea în ceea ce urmărește și sarcinile, având o abordare practică. Nu este un politician care să se concentreze pe discursuri emoționale, pe discursuri populiste, ci încearcă să aducă în prim plan rezultate concrete”, spune psihologul.

Ca și partenerul său de coaliție de până mai ieri, Ciucă a demonstrat un stil de a evita conflictele deschise și de a căuta compromisuri, iar această abordare poate să fie văzută ca o strategie de a menține stabilitatea și de a evita polarizarea. Abordarea poate fi interpretată și ca o lipsă de fermitate în fața unor situații tensionate.



„Tinde să fie prudent în implementarea unor reforme, asta din activitatea anterioară, să prefere schimbări treptate care să nu destabilizeze situația socio-economică a țării. Are simțul datoriei și loialitatea, pe care o afișează. În primul rând loialitate față de structura și instituțiile statului. El respectă ierarhiile și procedurile”, îl descrie specialistul. Are o reticență față de inovația politică, dovedind o abordare mai degrabă conservatoare și preferând să păstreze un status quo decât să adopte măsuri radicale sau neconvenționale.

„Este un profil de lider care valorizează ordinea, stabilitatea, disciplina. Are orientare clară către rezultate tangibile, poate întâmpina provocări printr-o răspundere rapidă a cerințelor. Poate să emane o politică fluidă și complexă, dar adaptarea la roluri, în sensul de flexibilitate, nu, nu poate să aibă, pentru că provine dintr-un mediu rigid, militar. El este orientat de reguli, obiective. Totul trebuie să fie foarte clar”, mai spune psihologul.

Mergând uneori pe un discurs repetitiv, riscă să nu fie convingător, pentru că nu aduce argumente noi și adaptate la o situație nouă.

Lider echilibrat și metodic. Arată deschidere spre globalizare
Mircea Geoana este poate singurul candidat independent, din cei patru, cu șanse reale de a accede în turul al doilea al Alegerilor Prezidențiale 2024. Are o vastă experiență politică, iar asta se observă și în aparițiile sale publice.

Despre el psihologul Keren Rosner spune că „reflectă adaptabilitate”. Este diplomatul rațional și cu orientare strategică. Experiența sa diplomatică și politică l-a format ca un lider echilibrat și metodic. Are o abordare orientată spre compromisuri și stabilitate. Abilitatea de negociator și capacitatea de a lucra în context internațional complex este un atu pentru el. El preferă dialogul, găsirea de soluții prin negociere, mai degrabă decât confruntarea, și aceasta sugerează un stil de lider care pune preț pe relațiile de colaborare și de menținere a unui ton constructiv. „Cred că are o înțelegere profundă a contextului strategic și conferă orientare. Această orientare strategică îl face să fie un lider calculat, să planifice pași pe termen lung și să-și ajusteze abordările în funcție de context”, spuen Rosner. Pragmatismul său se reflectă în faptul că este mai degrabă un adept al schimbărilor graduale, în detrimentul soluțiilor radicale.



În discurs are un ton moderat și încearcă să transmită încredere și stabilitate, „trăsătură care sugerează empatie politică, o capacitate de a asculta puncte de vedere ale altora, ceea ce, în special în politica externă este foarte important. Și în politica internă, desigur”, mai spune psihologul.

Moderat, modest, calm, echilibrat, însă acest echilibru, atrage atenția psihologul, poate fi perceput și ca o ezitare, fiind criticat că nu-și asumă poziții suficient de ferme în situațiile tensionate.

„Are o dorință de validare care este evidentă. Are nevoie de validare și recunoaștere. A căutat de-a lungul carierei sale recunoașterea nu doar propriul partid, ci a partenerilor externi. Și această nevoie de recunoaștere poate explica și atenția sa la imaginea publică, la felul în care este perceput de electorat și chiar și de colegii de partid în trecut. Are o înclinație puternică spre colaborare, e un promotor al valorilor occidentale, al relațiilor strânse cu partenerii strategici ai României, deci arată o deschidere spre globalizare, o credință puternică în importanță alianțelor internaționale. Alianța pentru el este o formă de rezolvare, o sursă de rezolvare”, adaugă psihologul.

Este perceput drept un lider precaut și a dovedit reziliență în fața eșecurilor. „În ciuda eșecurilor, el a continuat să rămână activ în sfera politică, în diplomație. A demonstrat o anumită capacitate de adaptare la roluri noi, ceea ce reflectă o forță interioară și o capacitate de a față face presiunilor și provocărilor extraordinară. (…) Un lider moderat, echilibrat, capabil să gestioneze relații complexe, să medieze între diferite interese. Dar poate să fie percepută această moderație ca o lipsă de fermitate și atunci când un lider este perceput ca nefiind ferm, automat îl împinge spre un lider slab, perceput ca un lider slab”, îl descrie Keren Rosner.

Atitudinea sa politicoasă și binevoitoare poate fi interpretată greșit, mai spune psihologul, publicul fiind obișnuit cu politicieni mai impulsivi, chiar vulcanici.

Așa arată oferta electorală, însă ce președinte vor românii? „Unul puternic și unul care să fie de partea poporului, care să aducă multe facilități. Asta și-ar dori. Adică o combinație, pentru că nu este unul care să fie pe placul tuturor. De asta și fiecare își are simpatizanții lui cu care rezonează. Și sunt foarte mulți indeciși care nu rezonează cu niciunul și sunt foarte derutați”, a conchis psih. Keren Rosner.

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, va ţine joi cel mai important discurs din cariera sa politică de până acum, când va accepta oficial nominalizarea Partidului Democrat pentru a fi candidată la preşedinţie, la o lună după ce partidul l-a forţat pe preşedintele Joe Biden să iasă din cursă, relatează Reuters.

Ambiţiile prezidenţiale ale lui Kamala Harris au fost întotdeauna clare, dar au fost subminate de campania sa şubredă din 2020 şi de mandatul său de vicepreşedinte plin de hopuri. Însă de când a fost propulsată în fruntea listei democraţilor, ea a reuşit să strângă cursa împotriva republicanului Donald Trump.

Discursurile sale energice au fost întâmpinate cu un val de entuziasm din partea alegătorilor. Dacă Harris va câştiga pe 5 noiembrie, ea va fi prima femeie de culoare, cu origini din Asia de Sud, aleasă preşedinte.

În discursul său de joi, Kamala Harris, în vârstă de 59 de ani, intenţionează să vorbească despre viaţa sa ca fiică a unui tată jamaican şi a unei mame indiene şi să prezinte planurile sale de a contracara creşterea preţurilor şi de a promova libertăţile personale, inclusiv dreptul la avort, au declarat consilierii săi. Aceştia au spus că va face, de asemenea, o critică puternică la adresa fostului preşedinte Trump. „Există un tip care vrea să ne dezbine, iar ea va susţine că pur şi simplu nu putem lăsa să se întâmple asta, că aceasta este America şi toată lumea se poate ridica împreună”, a declarat pentru Reuters Cedric Richmond, copreşedinte de campanie şi consilier vechi al Kamalei Harris.

Delegaţii la convenţie au avut parte de o avanpremieră luni, în prima seară a Convenţiei, când Harris a urcat neaşteptat pe scenă pe melodia „Freedom” a lui Beyonce. „În noiembrie vom veni împreună şi vom declara cu o singură voce, ca un singur popor: Mergem înainte”, a spus ea.

Dacă Beyonce în persoană va apărea pe scenă joi este o chestiune care generează speculaţii pe holurile Convenţiei. Campania a refuzat să comenteze.

CURSA RĂMÂNE STRÂNSĂ

Kamala Harris a strâns 500 de milioane de dolari într-o lună – un record – şi a redus decalajul sau chiar a preluat conducerea în faţa lui Trump în multe sondaje de opinie din statele unde se va da o luptă acerbă între ei. La nivel naţional, ea îl conduce pe Trump cu 46,6% la 43,8%, conform unei compilaţii de sondaje realizate de FiveThirtyEight.

Însă fondatorul principalului grup de cheltuieli externe care sprijină campania lui Harris a avertizat că sondajele sale private sunt mai puţin „roz” decât sugerează sondajele publice.

Reprezentantul american Jim Clyburn, unul dintre primii susţinători ai lui Harris, a declarat că Statele Unite „au mai trecut prin acest moment”.

„A supravieţuit pentru că suficient de mulţi oameni s-au unit pentru a continua munca noastră de a construi o Uniune mai bună şi aceasta este ceea ce ea (Harris) va prezenta”, a spus Clyburn, o voce puternică în cadrul Partidului Democrat.

Harris încă nu şi-a articulat prea mult viziunea pentru ţară, iar republicanii spun că democraţii şi-au petrecut o mare parte din timp atacându-l pe Trump, în loc să explice cum vor guverna.

„În multe privinţe, această cursă nici măcar nu a început, dar când va începe, sper, vorbind nu în calitate de republican, ci de american, că este vorba despre viziuni politice concurente”, a declarat Vivek Ramaswamy, un fost candidat republican la preşedinţie.

Harris a petrecut săptămâni întregi pregătind discursul de joi, aducând modificări proiectelor scrise de Adam Frankel, autorul principal al discursului, inclusiv în timpul călătoriilor de campanie, la bordul Air Force Two. Apropiaţii spun că ea va discuta despre planurile sale de a reduce impozitele pentru majoritatea americanilor, de a stimula oferta de locuinţe şi de a interzice „preţurile exorbitante”, o măsură văzută ca populistă. Campania sa a propus, de asemenea, creşterea ratei impozitului pe profit de la 21% la 28%.

Discursul va include elemente de politică externă, precum şi poveşti ale femeilor afectate de interdicţia avortului şi de alte restricţii privind drepturile reproductive, au declarat consilierii şi asistenţii săi. Acesta va include, de asemenea, o aluzie la aliaţi tradiţionali precum sindicatele şi se va baza pe voci republicane pentru a convinge alegătorii conservatori să îl abandoneze pe Trump.

Fostul reprezentant american Adam Kinzinger, unul dintre cei zece republicani din Camera Reprezentanţilor care au votat pentru punerea sub acuzare a preşedintelui Trump, este unul dintre cei câţiva republicani care urmează să ia cuvântul.

Președintele partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a declarat că o candidatură a lui la alegerile prezidențiale este „naturală” pentru cariera sa politică, relatează Agerpres.

Liderul Forței Dreptei Ludovic Orban a fost prezent la Guvern, unde au avut loc consultări privind datele pentru organizarea alegerilor parlamentare.

„Am anunţat foarte clar că sunt un om care consideră că o candidatură a mea la alegerile prezidenţiale este o candidatură normală, naturală. Întreaga carieră politică pe care am avut-o m-a făcut să ajung în poziţia în care să fiu sigur de faptul că ştiu ce trebuie să fac ca preşedinte al României şi mai ales că ştiu să fac ceea ce trebuie făcut mult mai bine decât ar putea face alţi candidaţi în momentul de faţă”, a declarat Orban.

Cu toate acestea, el a afirmat totodată că este vorba de „o decizie strategică cu privire la alegerile prezidenţiale şi la alegerile parlamentare care nu vizează doar Forţa Dreptei, ci vizează un spectru mai larg de formaţiuni politice care fac parte din bazinul de centru-dreapta”.

Ludovic Orban a fost ales, în luna aprilie, preşedintele Forţa Dreptei, la primul Congres al formaţiunii. El a obţinut 1.203 voturi favorabile, conform unui comunicat al Forţei Dreptei.