Negociatorii Consiliul UE au reiterat, în cadrul rundei de negocieri de joi, sprijinul puternic pentru candidatul francez, Jean-Francois Bohnert, şi au propus ca viitoarea rundă de discuţii privind desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi Laura Codruţa Kovesi, să se amâne pentru 12 aprilie, din cauza reuniunii extraordinare a Consiliului European dedicate Brexitului.

Cele două echipe de negociere, a Consiliul UE şi a Parlamentului, nu au ajuns nici joi la un acord cu privire la desemnarea primului procuror-şef european, şi niciuna dintre tabere nu pare dispusă să-şi schimbe poziţia.

„La începutul întâlnirii, negociatorii PE au făcut referire la poziţia exprimată de preşedintele (Antonio) Tajani ieri (miercuri – n.r.) în timpul sesiunii plenare privind situaţia dnei Kovesi şi a statului de drept în România. Negociatorii Consiliului au subliniat că întâlnirea are ca temă numirea primului şef al EPPO pentru următorii şapte ani. Este foarte important ca EPPO să fie funcţional până al sfârşitul lui 2020, cum este programat. Negociatorii PE şi-au exprimat nemulţumirea faţă de răspunsul negociatorului Consiliului”, a declarat o sursă UE pentru Agerpres.

De asemenea, negociatorii Consiliului au „reamintit că Consiliul îi acordă un sprijin puternic dlui Bohnert”, conform sursei citate.

„Negociatorii au informat COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi) asupra negocierilor după fiecare rundă şi nu a existat nicio schimbare a poziţiei Consiliului. Cu toate acestea, negociatorii Consiliului au fost pe deplin pregătiţi să asculte argumentele PE privind ce o face pe candidata lor mai potrivită pentru a construi EPPO”, a precizat sursa UE.

De asemenea, „Consiliul UE a informat că viitoarea dată prevăzută pentru negocieri, 10 aprilie, este acum imposibilă din cauza reuniunii speciale a Consiliului European”. Totuşi, noua dată propusă nu ar fi fost acceptată încă de PE, conform sursei citate, ceea ce ar putea duce la amânarea negocierilor până la formarea noului parlament rezultat din alegerile ce vor avea loc în luna mai.

„Consiliul a propus ca dată nouă 12 aprilie. Totuşi încă nu este clar dacă Parlamentul doreşte să aibă loc această întâlnire. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci cel mai probabil negocierile se vor relua după formarea unui nou parlament”, a mai declarat sursa UE pentru Agerpres.

Mihai Fifor, cataloghează drept delicată situaţia în care se află militarii români, în condiţiile în care mandatul şefului Statului Major al Apărării Nicolae Ciucă a fost prelungit de preşedinte, fără ca ministrul Leş să propună asta sau să existe un aviz de la premier.

„Trăim zilele acestea momente delicate pentru Armata României. Schimbarea şefului Statului Major al Apărării, indiferent cum se numeşte el, este un moment major pentru orice armată a lumii. Aşa cum este definit de lege, şeful Statului Major al Apărării este militarul cel mai înalt în rang din armată, el fiind, de facto, şeful militar. Lui i se subordonează toate celelalte categorii de forţe şi, vreme de patru ani, conduce armata. (…) Mandatul este limitat, în mod explicit, la patru ani. Cu posibilitatea prelungirii cu încă un an. Cel care generează înlocuirea şefului SMAP şi propune o nouă persoană pentru portofoliu, este ministrul apărării. Este strict atributul său”, a scris Mihai Fifor, pe Facebook, citează Mediafax.

Fostul ministru arată că legea stipulează şi cine poate ocupa această funcţie, respectiv locţiitorul şefului SMAP sau unul dintre cei trei şefi ai categoriilor de forţe.

„Propunerea trebuie avizată de primul-ministru, numirea fiind atributul preşedintelui statului. Eventuala prelungire trebuie să urmeze aceeaşi procedură. Legea e clară şi în acest sens. La ora aceasta, Decretul de prelungire a mandatului generalului Ciucă a fost publicat şi este în vigoare, fără vreo propunere din partea ministrului, fără aviz al Premierului. Situaţia creată pune Armata României şi ţara într-o situaţie imposibilă. Militarilor li se cere să continue subordonarea faţă de un şef al Apărării recuzat de ministrul sau, care a propus oficial un înlocuitor pentru viitorul mandat”, mai arată Mihai Fifor.

Acesta se întreabă retoric cum va putea colabora ministrul apărării, Gabriel Leş, cu şeful Statului Major pe care în acest moment îl consideră ilegitim şi în afara mandatului.

„Asta în condiţiile în care am preluat practic Preşedinţia Consilului Uniunii Europene, în cadrul căreia România este chemată să joace un rol esenţial pentru definirea viitorului relaţiei NATO-UE, relaţie vitală pentru apărarea colectivă. Ca să nu mai vorbesc de toate programele şi proiectele uriaşe aflate în derulare sau în curs de contractare. Sunt ani buni în care s-au construit relaţiile speciale pe România le are cu aliaţii săi şi, mai ales, cu partenerul strategic SUA. Un singur lucru nu i s-a putut vreodată reproşa României şi acest lucru a fost prestaţia din punct de vedere militar. (…) Cui foloseşte atragerea Armatei României în jocul politic, adevărata capcană-tentaţie otrăvită pentru orice militar?”, completează Fifor.

Fostul ministru mai arată că „derapajul trebuie oprit, e imperios revenirea la dialog instituţional, la spiritul legii, care reglează mecanismele extrem de fine ale instituţiei armatei”.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, referitor la prelungirea cu un an a mandatului şefului Statului Major al Apărării Nicolae Ciucă, că, din punctul său de vedere, nu poate fi sesizată Curtea Constituţională pentru că legea îi permite semnarea decretului de prelungire. premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, că decretul pentru prelungirea mandatului şefului SMG, Nicolae Ciucă, semnat de preşedintele Klaus Iohannis, nu respectă condiţiile de legalitate şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

Preşedintele Klaus Iohannis a prelungit, cu un an, mandatul generalului Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Decretul de prelungire a fost publicat sâmbătă în Monitorul Oficial, după o serie de controverse. Anterior Administraţia Prezidenţială a acuzat întârzieri în publicarea decretului în Monitorul Oficial, precizând că împiedicarea producerii efectelor acestui act are grave consecinţe şi atrage răspunderea juridică a tuturor persoanelor implicate. Preşedinţia a amintit că Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de Legea nr. 202/1998, precum şi de alte acte normative.

„Astăzi am aflat şi eu. Până la urmă, Guvernul înţeleg că nu este parte si atunci dânşii l-au redactat şi l-au depus”, a declarat ministrul.

Toader a refuzat să se pronunţe pe tema admisibilităţii sesizării: „Câtă vreme astăzi am aflat de ea, câtă vreme nu îi ştiu nici conţinutul, daţi-mi voie să nu-mi expun nici punctul de vedere.”

Săptămâna trecută, Tudorel Toader afirma că judecătorii CCR verifică doar constituţionalitatea unei legi sau a unei Ordonanţe date de Guvern, astfel că nu pot fi sesizaţi în legătură cu protocoalele de colaborare încheiate de instituţiile din justiţie şi serviciile de informaţii pentru că protocolul nu este un act normativ.

Camera Deputaților a sesizat, luni, Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict între Parchet și Parlament, legat de protocolul SRI-Parchetul General din anul 2016.

Fostul iubit al mamei sale afirmă că Nidia i-a făcut sex oral când era drogată

Nidia Moculescu reacţionează dur după ce fostul iubit al mamei sale, Mariana Moculescu, a afirmat că tânăra i-a făcut sex oral când era drogată.

Fiica celebrului compozitor Horia Moculescu s-a văzut implicată într-un scandal de proporţii. Fostul amorez al mamei ei, Cristi Marin, a făcut dezvăluiri incendiare despre tânără. Acesta a afirmat că Nidia i-a oferit o paridă de sex oral, în schimbul acesteia primind suma de 200 de lei, pe care i-ar fi consumat pe droguri.

„Să demonstreze că, într-adevăr, aşa am făcut! Poate să insiste cu acuzaţiile, că mă duc cu el direct la tribunal şi dacă tribunalul de la noi din ţară nu-mi ajunge, mă duc şi la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului – n.r.).

M-a deranjat doar că l-a jignit pe tata, că despre mine poate să spună că am supt câte şi mai câte, că sunt femeie. Cine este el să mă judece?! Mă acuză de prostituţie, ceea ce e penal, nu mai scapă doar cu amendă. Şi atunci va trebui să vină să-şi ceară scuze sau să demonstreze că nu e în deplinătatea facultăţilor mintale”.