Război în Ucraina. Zelenski cere Senatului SUA să ratifice rapid pachetul de ajutor pe fondul temerilor unei noi ofensive ruse. Președintele ucrainean spune că prioritățile sunt sistemele de apărare aeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune.

Război în Ucraina. „Trebuie să obținem aprobarea de la Senat”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Senatului SUA să ratifice rapid pachetul de ajutor militar întârziat, aprobat de Congres în weekend, avertizând că țara sa își pregătește apărarea pe fondul temerilor că ar putea avea loc o ofensivă rusă de amploare înainte ca proviziile noi să ajungă în prima linie a armatei ucrainene.

„Trebuie să ducem asta la punctul final. Trebuie să obținem aprobarea de la Senat… astfel încât să obținem o asistență tangibilă pentru soldații din prima linie cât mai curând posibil, nu în alte șase luni”, a spus președintele Ucrainei.

Zelenski: Ucraina nu va fi „un al doilea Afganistan”

În interviul acordat rețelei de televiziune americane NBC, el a mai spus că votul de sâmbătă a arătat că Ucraina nu va fi „un al doilea Afganistan”, al cărui guvern pro-occidental s-a prăbușit în timpul unei retrageri conduse de SUA în vara lui 2021.

Zelenski a spus că prioritățile sale imediate sunt sistemele de apărare aeriană, cum ar fi Patriot fabricate în SUA și rachetele cu rază lungă, cum ar fi Atacms, care pot parcurge până la 186 de mile (300 km) și pe care Camera a cerut Pentagonului să le furnizeze prompt.

Rusia acuză Washingtonul pătrunde mult mai adânc într-un război hibrid împotriva Moscovei

Rusia a declarat că sprijinul parlamentarilor americani pentru un alt ajutor militar de 61 de miliarde de dolari (49 de miliarde de lire sterline) pentru Ucraina a arătat că Washingtonul pătrunde mult mai adânc într-un război hibrid împotriva Moscovei, care se va sfârși cu umilire, la fel cu conflictele din Vietnam sau Afganistan.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a spus că este clar că Statele Unite doresc ca Ucraina „să lupte până la ultimul ucrainean”, inclusiv cu atacuri asupra teritoriului suveran al Rusiei și asupra civililor.



Război în Ucraina. Rusia a cucerit noi teritorii în Ucraina

Armata ucraineană a anunțat duminică că a lovit și a avariat o navă de salvare rusă de lungă durată din Sevastopol, sediul Flotei Moscovei de la Marea Neagră din Crimeea ocupată. Purtătorul de cuvânt al Marinei, Dmytro Pletenchuk, a declarat că nava, Kommuna, a fost lovită în golful Sevastopol și că este „clar că nava nu mai este în stare să îndeplinească misiuni”.

Rusia a anunțat duminică că forțele sale au câștigat teritorii în apropierea câmpului de luptă-cheie Ceasiv Yar din estul Ucrainei, preluând controlul asupra Bogdanivka, un mic sat din prima linie la mai puțin de trei kilometri (două mile) nord-est de oraș.

„Unitățile grupării sudice de trupe au eliberat complet așezarea Bogdanivka”, a declarat Ministerul Apărării din Moscova.



Război în Ucraina. Cheltuielile militare au atins un nivel record de 2440 de miliarde de dolari

Cheltuielile militare globale au atins un nivel record de 2440 de miliarde de dolari (1970 de miliarde de lire sterline) după cea mai mare creștere anuală a cheltuielilor guvernamentale pentru arme din peste un deceniu, potrivit unui raport.

Cele mai mari doi cheltuitori – Statele Unite (37%) și China (12%) – au reprezentat aproximativ jumătate din cheltuielile militare globale, crescând mai mult cu 2,3% și, respectiv, 6%. Cheltuielile militare ale Kremlinului în 2023, după un an de război pe scară largă cu Ucraina, au fost cu 24% mai mari decât în ​​2022 și cu 57% mai mari decât în ​​2014, când Rusia a invadat Crimeea.

Forțele ruseşti au preluat controlul asupra satului Novomihailivka

Război în Ucraina. Forțele ruseşti au preluat controlul asupra satului Novomihailivka, situat la 40 de kilometri sud-vest de orașul ucrainean Donețk, a anunțat luni Ministerul rus al Apărării. Este a doua lovitură importantă dată de Rusia, care se apropie de cucerirea punctului strategic Ceasiv Yar.

Statul Major al armatei ucrainene a transmis luni în raportul său regulat de dimineață că forțele ucrainene au continuat să respingă tentativele ruseşti de a avansa în apropierea satului, informează theguardian.

Kedra, comandantul batalionului de cazaci ruși, „Terek” , ar fi fost eliminat de ucraineni. Informațiile vin de pe canalul rus de Telegram „Trinadțati”, care anunță moartea comandantului rus.

Kedra, pe numele său adevărat Vladimir Popov, luptase în Afganistan și Cecenia. Era un colonel de poliție pensionar, născut în 1954, și un comandant „legendar” al rușilor de pe frontul din Ucraina.

Nu a fost raportat modul în care Kedra a fost ucis

Jurnalistul ucrainean Iuri Butusov a relatat că la sfârșitul verii anului 2023, batalionul Terek se afla în regiunea Soledar:

„Kedra, comandantul batalionului Terek, șeful societății districtuale Sviatokrestovsky din regiunea Stavropol, un cavaler al celor două Ordine ale Curajului, precum și câștigătorul altor premii de stat, un participant la războiul din Afganistan, Cecenia și Ucraina, a murit ieri”, a informat presa rusă, publicând o fotografie a lui Popov.

Această informație este confirmată și de publicația rusă „RIA Novosti”.

Creat la 21 iulie 2022, batalionul cazaci „Terek” este format integral din cazacii voluntari din Tersk. Batalionul a fost creat de Iuri Ceaika, reprezentantul plenipotențiar al președintelui Federației Ruse în Districtul Federal Caucazul de Nord.

Vitali Kuznețov, comandantul armatei, a spus că „luptătorii batalionului au mers de la Vugledar la Herson”. Astăzi cazacii desfășoară misiuni de luptă în direcția Soledar.

Kuznețov a mai remarcat că batalionul este format din voluntari și s-a plâns că „numărul luptătorilor dispuși să intre în rândurile sale este în scădere”.



Situația de pe câmpul de luptă din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea că Ucraina ar fi ajuns într-un impas. În timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acesta a dat asigurări că luptele decurg conform planului.

Recent, forțele aeriene ucrainene au anunțat că au distrus o corvetă rusă din clasa Karakurt. Aceasta este una dintre cele mai noi și cele mai avansate nave ale Marinei Ruse acostate în șantierul naval „Zaliv” din orașul Kerci din Crimeea.

Ucraina a deschis o anchetă după ce peste 20 de soldați ucraineni adunați într-un sat din prima linie din regiunea Zaporojie pentru o ceremonie de premiere au fost uciși de forțele ruse.

AFP, Mii de afgani părăsesc Pakistanul într-un exod în masă, după ce miercuri a expirat un ultimatum stabilit de guvernul ţării pentru sute de mii de imigranţi ilegali, care trebuiau să plece sau să fie arestaţi şi deportaţi.

AFP, Pakistanul le-a dat termen până miercuri celor aproximativ 1,7 milioane de afgani fără documente să plece voluntar sau vor fi expulzaţi.

Câteva mii de persoane care doreau să evite deportarea s-au alăturat miercuri cozii lungi de vehicule care aşteptau la Torkham, principalul punct de trecere a frontierei dintre cele două ţări. În total, 29.000 de migranţi au trecut marţi frontiera prin diferitele puncte de trecere.

„De la 1 noiembrie, a început procesul de arestare şi apoi deportare a străinilor ilegali. Cu toate acestea, întoarcerea voluntară (…) va continua, de asemenea, să fie încurajată”, a precizat Ministerul pakistanez de Interne într-un comunicat.

Peste 140.000 de persoane au părăsit Pakistanul de când a fost anunţat acest plan, la începutul lunii octombrie, a precizat acesta. Islamabadul afirmă că îi vizează pe toţi imigranţii ilegali, nu doar pe afgani, dar aceştia din urmă sunt de facto marea majoritate.

Patruzeci şi nouă de centre de detenţie, fiecare putând găzdui câteva mii de persoane, au fost deschise miercuri pentru a-i găzdui pe afganii care aşteaptă să fie deportaţi, potrivit presei de stat.

„Inima mea nu vrea cu adevărat să se întoarcă în Afganistan, dar nu am de ales”, a declarat pentru AFP Irfanullah, un imigrant fără acte în vârstă de 32 de ani care s-a dus de bunăvoie într-unul dintre centrele de lângă Torkham.

Milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan din cauza talibanilor

Milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan în timpul deceniilor de război, inclusiv cel puţin 600.000, de când talibanii au revenit la putere la Kabul în august 2021, ceea ce face din această ţară una dintre cele mai mari din lume care găzduiesc refugiaţi.

Mulţi se tem să se întoarcă în Afganistan, unde guvernul taliban a impus interpretarea sa rigoristă a islamului, interzicând, de exemplu, educaţia fetelor după şcoala primară.

„Nu ne întoarcem, pentru că educaţia mea ar fi brutal întreruptă în Afganistan (…) Nu vom avea o viaţă” acolo, a explicat marţi, la Peshawar, o fată afgană în vârstă de 14 ani, a cărei familie nu are acte şi al cărei nume AFP a decis să nu-l dezvăluie din motive de securitate.

Guvernul pakistanez a precizat că încearcă să recurgă la această măsură pentru a păstra „bunăstarea şi securitatea” ţării, unde sentimentul anti-afgan este în creştere pe fondul crizei economice şi al creşterii atacurilor la frontieră.

Dar pentru unii dintre aceşti migranţi, care trăiesc în Pakistan de zeci de ani sau s-au născut acolo şi nu ştiu nimic despre Afganistan, viitorul în ţara lor de origine este incert.

Multe persoane care au fugit din Afganistan în ultimii doi ani şi care caută azil în ţări terţe, dar ale căror vize pakistaneze au expirat, riscă să fie deportate, a avertizat Human Rights Watch. ONU a declarat că aceştia ar putea fi în pericol la întoarcere.

Washingtonul, la rândul său, a cerut Pakistanului să îi protejeze pe afganii care caută azil.

„Îi încurajăm cu tărie pe vecinii Afganistanului, inclusiv Pakistanul, să le permită afganilor care solicită protecţie internaţională să intre şi să se coordoneze cu organizaţiile umanitare internaţionale pentru a le oferi asistenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Cutremur de 6,3 grade pe scara Richter. Seismul a provocat zeci de morți și răniți, dar și numeroase pagube materiale. Iată primele informații despre victime.

Cutremur de 6,3 grade în Afganistan

Un cutremur de 6,3 s-a produs sâmbătă în Afganistan, la granița cu Iranul. Mai precis, acesta a avut loc în apropiere de oraşul Herat.

Potrivit primelor informații oferite de către autorități, 14 persoane au fost ucise.

Centrul de Supraveghere Geologică din Statele Unite (USGS) a oferit mai multe informații. Reprezentanții Centrului susțin că seismul a avut o magnitudine de 6,3 grade pe scara Richter.

Autoritățile afgane au anunțat că numeroase clădiri s-au prăbuşit sau avariat parţial. Totodată, zeci de persoane au rămas blocate sub dărâmături.

Autoritățile au mai anunțat și că există peste 40 de răniţi, care au fost aduşi la principalul spital al oraşului Herat. Persoane din zonă transmit pe Twitter că ar exista mult mai mulți răniți, aproximativ 1000.

Cutremurul a provocat întreruperea mijloacelor de comunicație în numeroase zone din regiune, de aceea oamenii nu au putut contacta familiile persoanelor afectate.

Rezidenții panicați și proprietarii de magazine au evacuat clădirile din Herat în grabă imediat ce au început să se simtă cutremurele.

Acesta nu a fost singurul cutremur care a avut loc astăzi.

Cutremur de 5,1 grade pe scara Richter în Japonia

Un alt seism a avut loc sâmbătă. Acesta a avut magnitudinea de 5,1 și a avut loc la ora 17:26, ora locală a României.

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri, în apropierea coastei de est a insulei Honshu, Japonia, în zona situată la 72 de kilometri est de orașul Miyako. Aceste informații au fost furnizate de INFP.

Japonia a mai avut parte de un cutremur azi. Acesta a avut magnitudinea de 5,4 și s-a produs sâmbătă, la 13:23, ora locală a României. Seismul a fost raportat la adâncimea de 10 kilometri. El a avut loc în insulele Izu.

În prezent nu există informații cu privire la victime sau alte pagube materiale.

Japonia este afectată frecvent de cutremure de diverse magnitudini. Acest lucru se datorează faptului că placa tectonică Pacificului se intersectează cu placa tectonică Eurasiei sub Japonia, ceea ce duce la stres și mișcări tectonice. Aceste cutremure pot avea consecințe devastatoare pentru clădiri și infrastructură.

În Japonia au avut loc cutremure majore, cu magnitudini care pot depăși 9,0. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente recente este cutremurul Tohoku din 2011, cu o magnitudine de 9,0, care a dus la un tsunami și la incidentul nuclear de la Fukushima.

Deminarea teritoriului ucrainean va costa aproximativ 37,4 miliarde de dolari în următorii 10 ani, iar deminarea complectă ar putea dura şi câteva secole

În timpul anului și jumătate de război, minele, împreună cu bombele și proiectilele de artilerie și alte obuze neexplodate, au infestat teritoriul Ucrainei. Deminarea poate dura sute de ani și poate costa miliarde de dolari, scrie The Washington Post.

Ucraina, mai poluată decât Siria şi Afganistan

Deminarea Ucrainei va dura câteva secole. Rusia a minat intens linia frontului în așteptarea contraofensivei în curs a Ucrainei și a folosit în mod activ mine antipersonal interzise pe scară largă. Investigațiile Human Rights Watch au arătat că forțele ruse au folosit cel puțin 13 tipuri de mine antipersonal, precum și capcane.

Potrivit unui raport recent al think tank-uluiGLOBSEC, aproximativ 30% din Ucraina, peste 107.000 de kilometri pătrați, este contaminată cu obiecte explozive. Acest lucru face ca țara să fie mai poluată decât cele mai minate țări din lume, precum Afganistan sau Siria.

Teritoriul Ucraine ar putea fi deminat în 757 de ani

Potrivit estimărilor GLOBSEC, un sapator poate curăța între 15 și 25 de metri pătrați pe zi, în funcție de topografia zonei și de concentrația de explozibili. Teritoriul contaminat al Ucrainei este atât de mare încât, potrivit unor experți, ar fi nevoie de 757 de ani pentru ca cele 500 de echipe de deminare care lucrează în prezent să finalizeze lucrările.

În plus, deminarea nu este doar un proces lent, ci și costisitor. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, deminarea Ucrainei costă între 2 și 8 dolari pe metru pătrat și va costa aproximativ 37,4 miliarde de dolari în următorii 10 ani. Numai în acest an, SUA au alocat Ucrainei 95 de milioane de dolari pentru deminarea teritoriului.

Explozivii au provocat deja victime semnificative. De la începutul invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022 până în iulie 2023, Națiunile Unite au înregistrat 298 de decese de civili din cauza dispozitivelor explozive (22 dintre morți erau copii) și 632 de civili au fost răniți. HALO Trust, o organizație internațională de deminare, a înregistrat peste 2.300 de incidente cu muniții care necesită eliminare, iar această cifră este o subestimare semnificativă.

Luptătorii ucraineni au recunoscut că minarea densă a teritoriului de către ocupanți creează obstacole serioase în calea avansului.

Linia de apărare puternic minată a rușilor, pe care au petrecut luni de zile să o creeze, provoacă pierderi umane și distruge tancuri de luptă și vehicule de infanterie furnizate Ucrainei de către partenerii săi.

Medicii de luptă care lucrează pe linia frontului spun că rănile cauzate de minele antiterestre sunt acum printre cele mai frecvente răni de pe front.

Un cutremur cu magnitudine mare a lovit Afganistanul. Mișcarea telurica a avut magnitudinea 6,5 și a zguduit puternic atât Afganistanul cât și o zonă foarte mare apropiată acestui stat.

Un seism cu magnitudinea 6,5 a lovit Afganistanul, la 40 de kilometri sud-sud-est de oraşul Jurm, situat în nord-estul ţării, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS). Cutremurul s-a produs la o adâncime de 187,6 km, a anunţat USGS.

Centrului seismologic european-mediteranean (EMSC) a estimat magnitudinea tot la 6,5, iar adâncimea la 194 de km.

Un cutremurul a fost localizat în lanţul muntos Hindu Kush, în apropiere de provincia nordică afgană Badakhshan. Seismul s-a simţit însă în întreaga ţară, dar şi în Pakistanul vecin şi chiar în capitala Indiei, New Delhi, potrivit Reuters.

Nu se știe dacă sunt victime

În capitala Pakistanului, Islamabad, zguitura au fost destul de puternică, iar oamenii au ieşit în stradă, potrivit unei echipe CNN aflate la faţa locului. De asemenea, cutremurul s-a resimţit şi în Lahore.

Mari părţi din Asia de Sud sunt active din punct de vedere seismic, deoarece placă tectonică indiană împinge spre nord în placa eurasiatică.

Deocamdată nu se ştie dacă seismul de marţi a provocat victime sau pagube materiale. Cutremurul s-a produs în cursul serii, la ora 16.47 GMT (21.17 ora locală, 18.47 ora României),

Nu se ştie pentru moment dacă seismul a provocat pagube materiale sau victime. „Oamenii au ieşit fugind din case”, a declarat un corespondent AFP din oraşul Rawalpindi din Pakistan, în timp ce alte mărturii similare au venit din oraşul Lahore, dar şi din Afganistan.

Anul trecut, cutremur soldat cu 1000 de morți

Un cutremur cu magnitudinea 6,1 care s-a produs anul trecut în estul Afganistanului a ucis peste 1.000 de persoane, iar alte zeci de mii au rămas fără adăpost. Cutremurele tind să provoace daune semnificative în Afganistan, unde există multe zone rurale în care locuințele sunt instabile sau prost construite.

Decenii de conflicte au făcut dificil pentru această țară săracă să-și îmbunătățească protecția împotriva cutremurelor și a altor dezastre naturale, în ciuda eforturilor agențiilor de ajutorare de a consolida unele clădiri de-a lungul anilor.

Chiar înainte de preluarea controlului de către talibani, serviciile de urgență din Afganistan au fost extinse pentru a face față dezastrelor naturale, dar cu prea puține avioane și elicoptere disponibile pentru salvatori.

Afganistanul este predispus la cutremure, deoarece este situat într-o regiune activă din punct de vedere tectonic, peste un număr de falii, inclusiv falia Chaman, falia Hari Rud, falia Central Badakhshan și falia Darvaz.

În ultimii 10 ani, peste 7.000 de oameni au fost uciși în cutremure, informează Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare. Există în medie 560 de decese pe an din cauza cutremurelor.

Talibanii se află în posesia unor materiale militare în valoare de 7,2 miliarde de dolari – arme, muniții și avioane finanțate de contribuabilii americani – ca urmare a retragerii militare din Afganistan din 2021, conform unui organism guvernamental de supraveghere.

Talibanii dețin echipamente militare americane, avioane, arme, vehicule, muniții și echipamente specializate în valoare de aproape 7,2 miliarde de dolari” au fost abandonate în Afganistan atunci când administrația Biden a efectuat evacuarea sa pripită, potrivit unui raport publicat la sfârșitul lunii februarie de către Inspectorul General Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR), grupul federal de supraveghere care monitorizează cheltuielile SUA în această țară.

„Cel puțin 78 de aeronave în valoare de 923,3 milioane de dolari, 9.524 de materiale de muniție aer-sol în valoare de 6,54 milioane de dolari, peste 40.000 de vehicule, peste 300.000 de arme și aproape toate echipamentele de vedere pe timp de noapte, de supraveghere, de comunicații și biometrice furnizate forțelor de apărare afgane au fost lăsate în urmă”, potrivit informațiilor dezvăluite în raportul SIGAR.

Raportul iese la suprafață înaintea primei audieri publice privind retragerea din Afganistan, care va avea loc miercuri în Camera controlată de republicani. Este posibil să se ridice întrebări cu privire la motivul pentru care administrația nu a reușit să împiedice talibanii să fure echipamente militare americane.

Președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților, Michael McCaul (republican), a declarat că administrația Biden a blocat încercările comisiei sale de a obține documente care ar putea oferi o fereastră în ceea ce privește modul defectuos în care administrația a gestionat operațiunea.

Talibanii patrulează în vehicule blindate

Pentagonul le-a spus anchetatorilor SIGAR că „în prezent nu există nicio modalitate realistă de a recupera materialul care a rămas în Afganistan, având în vedere că Statele Unite nu recunosc guvernarea talibanilor”, potrivit raportului.

Unitățile talibane „patrulează acum în camionete și vehicule blindate, probabil procurate de SUA”, potrivit raportului. Forțele pentru operațiuni speciale conduse de talibani „poartă, de asemenea, căști cu monturi de vedere pe timp de noapte, probabil furnizate de Statele Unite, și cară puști M4 furnizate de SUA, echipate cu vizoare avansate”.

De asemenea, gruparea teroristă folosește „echipamente mai avansate furnizate de SUA”, precum vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Mai mult, talibanii recrutează foști militari afgani pentru a se alătura forțelor sale aeriene și pentru a pilota avioanele americane abandonate. „Piloții care lucrează pentru talibani au nevoie de locuri de muncă și spun că talibanii sunt cel mai de încredere angajator din Afganistan”, potrivit raportului.

O parte din cele mai avansate echipamente și tehnologii „rămân vulnerabile la exploatarea de către statele adversare” care doresc să analizeze modul în care funcționează sistemele de armament americane. Aceasta include „echipamente optice și de comunicații, software-uri și hardware-uri de calculator și date biometrice”.

SIGAR a găsit, de asemenea, dovezi că talibanii „încearcă să convoace foști angajați guvernamentali pentru a le oferi acces la serverele care aparțineau fostului guvern, (servere) care conțin date biometrice”.

O altă preocupare este că talibanii „ar putea vinde o parte din armele și echipamentele capturate pentru a-și spori fluxul de venituri”, potrivit freebeacon.com.

Prințul Harry a declarat că unii soldați britanici nu susțineau „neapărat” eforturile militare din Afganistan, potrivit The Guardian.

Ce a spus Prințul Harry despre războiul din Afganistan

Ducele de Sussex a vorbit despre perioada petrecută în Afganistan, în timpul unei discuții transmise live cu dr. Gabor Mate, autor și terapeut.

„Unul dintre motivele pentru care atât de mulți oameni din Regatul Unit nu ne susțineau trupele a fost acela că presupuneau că toată lumea care servește este pentru război”, a spus Prințul Harry.

„Însă nu, odată ce te înscrii, faci ce ți se spune”, a continuat el.

„Așa că erau mulți dintre noi care nu erau neapărat de acord sau împotrivă, dar făceai lucrurile pentru care ai fost antrenat, făceai lucrurile pentru care ai fost trimis”, susține Harry.

În ianuarie, diverși veterani britanici l-au criticat pe Ducele de Sussex pentru că a spus că ar fi omorât 25 de luptători talibani în timp ce se afla alături de armata britanică în Afganistan, explicând că o astfel de afirmație publică ar putea spori riscurile la adresa sa.

Alții l-au acuzat că i-ar fi dezumanizat pe nedrept pe insurgenți atunci când i-a descris ca „piese de șah îndepărtate de pe tablă”.

Talibanii l-au acuzat de crime de război.

Prințul Harry făcuse dezvăluirea în cartea sa de memorii, „Spare” (Rezerva), o carte care a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public din Regatul Unit și nu numai.

Republicanii, care detin controlul in Camera Reprezentantilor a Statelor Unite, au lansat vineri o anchetă parlamentara cu privire la retragerea haotica a trupelor din Afganistan in 2021, in timpul careia 13 soldati americani au fost ucisi intr-un atac, informeaza sambata AFP citata de Agerpres.

Michael McCaul, presedintele Comisiei pentru afaceri externe, a anuntat ca i-a cerut secretarului de stat Antony Blinken o serie de documente, in special note de informatii si note ale discutiilor cu talibanii.

„Este absurd si scandalos ca administratia Biden a respins in mod repetat cererile noastre de acces si continua sa ascunda informatii despre retragere”, a spus Michael McCaul. In caz de refuz, comisia nu va ezita sa treaca printr-o procedura cu caracter obligatoriu, a avertizat el.

Presedintele democrat Joe Biden a implementat retragerea trupelor din Afganistan punand capat celui mai lung razboi al SUA in august 2021. Haosul in care s-au desfasurat operatiunile de retragere, precum si revenirea la putere a talibanilor, i-au adus critici puternice.

Încă o anchetă republicană împotriva administrației Biden. Pe 26 august 2021, 13 soldati americani au fost ucisi intr-un atac cu bomba in apropierea aeroportului din Kabul, soldat cu 173 de morti in total.

Fostul presedinte Donald Trump este cel care a negociat retragerea trupelor americane din Afganistan, dar Partidul Republican a criticat intotdeauna modul in care succesorul sau, Joe Biden, a condus operatiunea.

Departamentul de Stat nu a raspuns vineri unei solicitari de comentarii, dar spune ca a oferit peste 150 de informari membrilor Congresului de la retragerea din august 2021, potrivit presei americane.

Declansat ca raspuns la atacul din 11 septembrie 2001 de la New York, razboiul din Afganistan a costat vietile a peste 2.500 de soldati americani si a peste 3.500 de soldati din alte tari membre NATO, potrivit armatei americane.

Talibanii au cerut Statelor Unite și altor țări, sâmbătă, să recunoască guvernul lor din Afganistan drept legitim, spunând că refuzul continuu de a face acest lucru va duce la probleme nu doar pentru țară, dar și pentru lumea întreagă, relatează Reuters.

Până acum, nicio țară nu a recunoscut formal regimul taliban ca guvern legitim al Afganistanului. De când talibanii au preluat puterea, în vară, miliarde de dolari în active și fonduri ale Afganistanului au fost înghețate în străinătate, în condițiile în care țara se confruntă cu o criză economică și umanitară severă.

„Mesajul nostru pentru America este că dacă vor continua să nu ne recunoască, problemele Afganistanului vor continua, iar ele vor deveni problemele regiunii și, în final, ale lumii”, a spus purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.

El a spus și că motivul pentru care SUA și talibanii au intrat în război acum 20 de ani a fost tot acela că cele două țări nu au avut relații diplomatice.

„Acele probleme care au dus la război ar fi putut fi rezolvate prin negociere și prin compromis politic”, a spus Mujahid, care a adăugat că recunoașterea talibanilor este „un drept al poporului afgan”.

Recent, șeful diplomației chineze, Wang Yi, a spus că talibanii sunt „nerăbdători” să intre în dialog cu comunitatea internațională și că aceasta ar trebui să ajute Afganistanul.

Majoritatea liderilor occidentali au specificat că nu intenționează să recunoască politic regimul taliban înainte ca acesta să îndeplinească condițiile cerute – respectarea drepturilor omului, în particular respectarea drepturilor femeilor, încălcate grav în timpul regimului taliban anterior.