Peste 200 de muncitori sezonieri au plecat miercuri către Marea Britanie din Aeroportul Otopeni cu o cursă privată. Mânați de griji și nevoi, românii au uitat de pandemie și de la primele ore ale dimineții își așteaptă rândul la îmbarcare. Destinația zborului e Birmingham, iar de acolo urmează să fie preluați de autobuzele care îi vor duce la fermele unde vor lucra în următoarele luni: „Nu coronavirusul ne omoară, ci foamea, salariile de aici”, spun oamenii .

Din Brașov, Olt, Botoșani, Suceava, Iași, Călărași, Buzău, Ialomița, 203 români pleacă în Marea Britanie Anglia ca să culeagă fructe pe bani pe care în România nu i-ar câștiga, spun ei. Pentru unii, e primul an în care merg la cules de fructe în afară, alții lucrează în domeniu și cu aceeași firmă de mai bine de opt ani.

„Ce să facem în România? Să murim de foame” mergem în Marea Britanie

Încă de la primele ore ale dimineții, oamenii își așteaptă rândul ca să li se verifice temperatura. N-au reușit să respecte pe deplin distanța în afara aeroportului, însă în interior au fost îndrumați și s-au format mai multe cozi. „Vă rugăm, păstrați distanța de 1, 5 m” , se aude în difuzoarele din interiorul aeroportului.

La intrare, echipat cu mască, l-am găsit pe Aurel, alături de doi prieteni. De șapte ani, bărbații merg în Marea Britanie la culesul fructelor: zmeură, căpșuni, cireșe. Firma cu care lucrează le plătește zborul, cazarea și mâncarea. Trebuiau să plece acum câteva săptămâni, dar avionul li s-a amânat. Nu le e frică de virus, ci mai degrabă că în țară nu aveau locuri de muncă.

„Ce să facem în România? Să murim de foame? Avem copii, ne e greu aici. Firma e serioasă, altfel nu plecam. Avem totul asigurat. Aici, în țară, sunt multe probleme. Nu avem locuri de muncă.Nu ne duceam dacă nu cunoaștem, aici știm care e ferma. Am fost mulțumiți de condiții, de tot până acum. Reușim să punem un ban deoparte, facem o cameră frumoasă la copii. Le oferim niște condiții mai bune. Aici ne luau la mișto, ce să facem cu un milion la zi?”, spune Aurel, unul din bărbații care pleacă să muncească la o fermă de fructe din Stafford.

Un trai mai bun: „Decât un milion pe zi, mai bine 300 de lire acolo pe săptămână”
Fiecare a venit cu ce a putut la aeroport. Cu mașina sau autobuzul. Alții sunt plecați pe drum de mai bine de 20 de ore. Avionul care îi duce în Birmingham decolează la ora 11 și a fost plătit de angajator.

Polițiștii vin și îi roagă pe oameni să păstreze distanța, iar până la ora de îmbarcare, românii completează formalitățiile de zbor, vorbesc între ei și toți au un țel comun: un trai mai bun pentru ei și familia lor.

După ce i s-a luat temperatura, Georgiana trage de un geamantan mare și se pregătește să meargă să-și înregistreze bagajul. Merge la cules de fructe și spune că în Marea Britanie e mulțumită de condițiille pe care i le oferă angajatorul. Tânara pleacă la muncă în Anglia pentru al doilea an consecutiv. Salariul e bun și îi plac și oamenii cu care lucrează. Iar în România au dezamagit-o patronii și locurile de muncă prost plătite.

             Foto: Georgiana la intrare în aeroport după ce i s-a verificat temperatura

„Decât un milion pe zi aici, mai bine 350 de lire pe săptămână acolo. Patronii aici nu sunt serioși. Ne-am integrat foarte bine în colectiv. Suntem și români, și bulgari și polonezi. Aici nu poți trăi cu 1500 de lei pe lună, iar patronii ar trebui să aibă o altă mentalitate”, spune Georgiana.

                Foto: Georgiana, la coada care s-a format pentru check-in
Oamenii, echipați cu măști, intră pe rând în aeroport, li se ia temperatura, apoi se deplasează către formalițiile de check-in. La intrare în aeroport polițiștii au venit și i-au rugat insistent să păstreze distanța de 1,5 m. Unii își așteaptă rândul în picioare, alții pe scaunele din exterior care au fost prevăzute, în mod expres, cu indicații care să respecte distanța impusă de autorități.

                           Foto: Locurile de așteptare în exteriorul aeroportului

                         Foto: Oamenii, în timp ce intră pe poarta aeroportului
„Trăiam de pe o zi pe alta”
Mariana își așteaptă și ea rândul. E dintr-un sat de lână Botoșani și e plecată pe drum de mai bine de 20 de ore. A venit cu un autocar. Femeia a lucrat în confecții în România, însă salariul nu-i ajungea ca să trăiască de pe o zi pe alta. Trebuia să-și plătească și transportul ca să meargă, zi de zi, într-o altă comună la fabrica de confecții.

Acum doi ani a plecat pentru prima dată în Anglia să lucreze în agricultură și reușește să trimită bani și acasă familiei.

„Aici nu avem condiții unde să lucrăm și să avem și un salariu bun. Să întreținem și familia. Trăiam de pe o zi pe alta. Aici îmi plăteam și transportul, acolo nu plătesc nimic. Ar trebui să avem mai multe locuri de muncă în mai multe domenii. Vrem și noi un trai mai bun. Prețurile mari, facturile, acum reușim și noi să trimitem acasă.

              Foto: Mariana așteaptă să-i vină rândul pentru a intra în aeroport
Lângă poarta de securitate dina aeroport, i-am găsit pe Alexandra și Costel, doi soți care merg și ei la muncă în Marea Britanie.

Costel merge din 2011, iar Alexandra din 2015. Cu banii câștigați au reușit să-și facă o casă și să-i ofere copilului un trai mai bun. Sunt mulțumiți de banii pe care îi câștigă, însă își doresc să se întoarcă în țară ca să fie aproape de familie.

„Suntem mult mai satisfăcuți. Se câștigă mult mai bine. Putem asigura familiei un trai mai bun. Aici salariile sunt mici, iar prețurile sunt mari. Putem să punem deoparte și să-i oferim copilului o educație. Pentru el muncim să aibă o educație mai bună decât a noastră. Pentru bani mai faci sacrificii”, spune Alexandra.

                   Foto: Costel și Alexandra, după ce și-au înregistrat bagajele

Agricultura din Marea Britanie, afectată de pandemie

Pandemia de coronavirus pare că a afectat agricultura în Marea Britanie. Autoritățile sunt îngrijorate de faptul că statul se confruntă cu o lipsă a muncitorilor sezonieri. Prințul Charles a făcut un apel către populație și le cere britanicilor să iasă pe câmp și să-i ajute pe fermieri să strângă recoltele, relatează The Independent.                     

”Hrana nu apare ca prin minune, totul începe cu incredibilii noştri fermieri şi cultivatori. (…) Nu mă îndoiesc că munca va fi neatrăgătoare şi, uneori, va reprezenta o provocare”, a transmis prințul Charles de la locuinţa din Birkhall, Scoţia.

Cum vrea Guvernul ”să ademenască” românii să se întoarcă în țară
Guvernul are în lucru o strategie de aducere acasă a Diasporei ridicând salariul net, în sectorul agricol, la 3.000 de lei. Ministrul Agriculturii, Adrian Oroș, a precizat că anul acesta pentru Programul „Tânărul Fermier” se vor aloca 43 milioane de euro şi va avea două componente, astfel încât 50% din această sumă, adică 20 milioane de euro, va fi destinată celor din Diaspora.

„Domnilor, cei care au plecat din păcate în această perioadă, pleacă de ani de zile, ca urmare a contractelor pe care le au cu angajatorii de acolo. Mulţi dintre ei alungaţi de politica păguboasă a PSD-ului, din regiunile pârjolite de baronii voştri. Ce programe aţi gândit voi pentru românii care au plecat să muncească în Europa? Aţi alungat din ţară peste 4 milioane de români, în cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propuneţi să cultive acasă sparanghel? Guvernul PNL are în lucru o strategie de aducere acasă a Diasporei ridicând salariul net, în sectorul agricol, la 3.000 de lei. Anul acesta, Programul „Tânărul Fermier” va aloca 43 milioane de euro şi va avea două componente, astfel încât 50% din această sumă, adică 20 milioane de euro, va fi destinată celor din Diaspora”, a spus ministrul Agriculturii.

Scene de panică petrecute luni noapte pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni. Cel puţin astfel le-a descris un călător care se întorcea din Viena.

Bărbatul a povestit pe Facebook că sute de persoane s-au înghesuit pe o singură scară rulantă care îi ducea la salonul de ieşire. Erau pasagerii care au sosit pe aeroportul Otopeni în acelaşi timp din cel puţin două călătorii diferite. Printre ei, vârsnici şi mulţi copii. În cazul unui pericol, oamenii ar fi rămas acolo, fără căi de evacuare.

z

Bărbatul povesteşte că a încercat să caute scări normale, dar nu existau sau nu erau semnalizări în acest sens. Mai notează acesta în postare că nu era niciun aganajat al aeropotului prezent la faţa locului care să gestioneze situaţia.

Reacția conducerii Aeroportului Otopeni în acest caz
Conducerea Aeroportului Otopeni spune că această situaţie s-a creat în primul rând din cauza oamenilor, care s-au înghesuit, şi dă asigurări că în două săptămâni lucrurile se vor schimba. Se lucrează la mărirea spaţiului din terminalul sosiri.

Oficialii mai spun că scările rulante sunt programate să se oprească atunci când sunt suprasolicitate.

Bomba depistată pe Aeroportul internaţional a fost dezamorsat, duminică seară, pe aeroportul internaţional din Colombo, la câteva ore după seria de atentate soldate cu peste 200 de morţi, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate din Sri Lanka, citate de publicaţiile Metro.co.uk şi Daily Mail, anunță Mediafax.

Bombă a fost depistată pe Aeroportul internaţional Katunayake şi a fost dezamorsată de echipele pirotehnice.

Potrivit autorităţilor, este vorba de un dispozitiv exploziv artizanal.

Bomba  a fost depistată la câteva ore după seria de atentate care au vizat hoteluri şi biserici din Sri Lanka. Atacurile teroriste s-au soldat cu cel puţin 207 morţi şi sute de răniţi.

Confruntările militare din apropierea la capitala Libia, Tripoli, între miliţiile loiale Guvernului de uniune naţională şi grupul numit Armata Naţională Libiană, condusă de Khalifa Haftar, au continuat și în cursul zilei de sâmbătă, potrivit BBC preluate de mediafax.

Potrivit Al Jazeera, forțele guvernamentale au lansat mai multe raiduri aeriene împotriva trupelor generalului Haftar, într-o încercare de a opri avansul acestora către Tripoli.

Armata Națională Libiană, condusă de Haftar, a anunțat, prin intermediul unui comunicat lansat sâmbătă, că desfășoară o operațiune pentru a prelua controlul asupra fostului aeroport internațional din Tripoli, aflat la 30 de kilometri de oraș. Aeroportul ar urma să fie utilizat ca punct de lansare pentru misiuni care vor avea scopul de a ocupa mai multe puncte-cheie ale capitalei, potrivit aceluiași comunicat.

Confruntările au loc în trei suburbii din zona sudică a capitalei țării. Trimisul special al ONU pentru Libia, Ghassan Salame, a declarat sâmbătă că, în ciuda situației tensionate, conferința privind organizarea de noi alegeri, programată să se desfășoare în perioada 14-16 aprilie, va avea loc.

Khalifa Haftar a anunțat recent mai multe mișcări de trupe înaintea unui asalt planificat asupra capitalei Tripoli, unde se află și sediul Guvernului, condus de Fayez al-Serraj și sprijinit de Națiunile Unite. Haftar, care este sprijinit de Egipt, Emiratele Arabe Unite și Franța, a ocupat în ultimele săptămâni diverse zone din partea sudică a țării și a anunțat că plănuiește un atac împotriva teroriștilor care, spune el, s-ar afla la Tripoli.

Generalul Haftar a purtat o discuție cu Secretarul general ONU, Antonio Guterres, căruia i-a comunicat că operațiunile forțelor pe care le conduce nu se vor încheia până când „terorismul” nu va fi înfrânt.

G7, grupul statelor puternic industrializate, a solicitat tuturor părților să „inceteze imediat orice activitate militară”. Consiliul de Securitate al ONU a lansat un apel similar. Rusia a făcut apel către părțile implicate în conflict să ajungă la o înțelegere. Aflat într-o vizită în Egipt, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat asupra unor intervenții străine în Libia.

Războiul civil din Libia, declanșat după căderea regimului Gaddafi, în 2011, este o confruntare între forțele armate din zona estică a țării, conduse de Khalifa Haftar și forțele guvernamentale, sprijinite de ONU.

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, a avut parte de un episod neplăcut în aeroportul din Frankfurt. Președintele CCR a avut nevoie de protecția poliției, după ce o pasageră a avionului în care călătorea a început să îl atace verbal.

Dorneanu a declarat că a fost abordat de o femeie care a început să îl acuze de deciziile luate de CCR. ”Au fost lozinci consacrate ale celor de la Rezist. A intervenit poliția, nu a fost nimic grav. Mă duc la o întrunire a președinților de Curți Constituționale din Europa.”, a precizat Dorneanu pentru România TV.

Autoritatile din Bulgaria au intrat in alerta dupa ce au descoperit o duba cu explozibil parcata linga aeroportul din Sofia.

„Un dispozitiv expozibil a fost gasit intr-o duba”, a spus purtatorul de cuvant a aeroportului din Sofia, Daniel Veleva. Genistii au asigurat zona si incearca sa inlatureze bomba. Totodata, Politia a evacuat o parte a Terminalului 1 al aeroportului din Sofia. In duba se aflau si alte bagaje care sunt verificate de autoritati.

Aeronava a aterizat forţat pe aeroportul din Bali

Un avion de pasageri aparţinând companiei Virgin Blue a fost, se pare, ţinta unei deturnări în timp ce efectua un zbor dinspre Australia, fiind forţat să aterizeze pe aeroportul Denpasar, în insula indoneziană Bali, a anunţat armata aerului indoneziană, conform AFP şi Reuters.

„Am primit informaţii potrivit cărora Boeing 737-800 provenind din Brisbane (Australia) şi îndreptându-se spre Bali a fost deturnat”, a declarat postului de televiziune MetroTV un purtător de cuvânt al forţelor aeriene indoneziene, Hadi Tjahjanto.

Un alt oficial indonezian a declarat pentru un post de televiziune local că un pasager a încercat să intre în cockpitul echipajului avionului Virgin Blue. Pasagerul care ar fi încercat să deturneze avionul a fost arestat la aterizarea pe aeroportul din Bali de către poliţia mobilizată special pentru acest caz.

În acest moment nu se ştie câţi pasageri se aflau la bord şi nici din câte persoane era compus echipajul.

Acţiunea e preventivă. Oficial: „Aeroportul funcţionează în regim normal”

Persoane înarmate neidentificate au preluat controlul, în cursul nopţii de joi spre vineri, asupra aeroportului din Simferopol, în Crimeea, o regiune autonomă a Ucrainei, potrivit agenţiei Interfax. Aeroportul ucrainean din Simferopol rămâne deschis.

Aproximativ 50 de persoane înarmate au preluat controlul, în cursul nopţii, asupra aeroportului, în faţa căruia o mulţime care flutura steaguri ale flotei ruse la Marea Neagă s-a reunit ulterior, conform agenţiei Interfax-Ucraina.

Aceste persoane au sosit la aeroport la bordul a trei camioane fără numere de înmatriculare, potrivit unor martori citaţi de Interfax.

Vineri, la ora 01.50 GMT (03.50, ora României), ei deţineau în continuare controlul asupra aeroportului, potrivit unui martor intervievat de o jurnalistă a AFP.

Aeroportul ucrainean din Simferopol, în Crimeea, rămâne deschis, în timp ce persoane înarmate, îmbrăcate în uniformă, patrulează în exterior, într-o regiune afectată de tensiuni separatiste, a constatat un jurnalist al AFP. Aproximativ 50 de persoane înarmate au pătruns, în cursul nopţii, în aeroport, potrivit agenţiei Interfax-Ucraina.

„Aeroportul funcţionează în regim normal”, a declarat un oficial administrativ.

Aproximativ zece militari, îmbrăcaţi în uniformă şi purtând ecusoane de culoare neagră, patrulează la intrarea în aeroport, potrivit unui jurnalist al AFP prezent la faţa locului. Civili, militanţi proruşi, sunt de asemenea prezenţi în incinta aeroportului. Ei afirmă că sunt prezenţi pentru a menţine ordinea.

„Suntem cu toţii voluntari, prezenţi pentru a nu permite aterizarea fasciştilor sau radicalilor din vestul Ucrainei”, a declarat purtătorul lor de cuvânt improvizat, care s-a prezentat ca un fost ofiţer de poliţie.

La rândul său, Vadim, un tânăr inginer, oferă asigurări că nu este un „extremist”. „Însă, dacă bandiţii naţionalişti vor veni, ne vom bate cu ei. Vom găsi arme dacă vom avea nevoie de ele”, a dat asigurări el.

Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea este regiunea uraineană cea mai susceptibilă de a se opune noilor autorităţi de la Kiev, după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici săptămâna trecută.

Primele zboruri, cu plecare spre Moscova şi Kiev, sunt menţinute, iar pasagerii, care nu se arată îngrijoraţi, se înregistrează şi trec controalele de securitate.

Joi dimineaţă, un comando prorus a preluat controlul asupra sediilor Parlamentului şi Guvernului din Crimeea, situate în Simferopol. Ei au arborat steagul Rusiei pe faţada Parlamentului.

Câteva ore mai târziu, Parlamentul reunit cu uşile închise în această clădire a votat demiterea Guvernului şi organizarea la 25 mai a unui referendum pe tema statutului regiunii.

Crimeea, în sudul Ucrainei, unde staţionează flota rusă la Marea Neagră, este afectată de tensiuni separatiste.

Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea este regiunea uraineană cel mai susceptibilă de a se opune noilor autorităţi de la Kiev, după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici săptămâna trecută.

În cadrul Uniunii Sovietice, această regiune a aparţinut iniţial Rusiei, după care a fost alipită Ucrainei în 1954.

Acţiunea comandoului prorus, care a preluat controlul asupra unor clădiri oficiale, a fost calificată drept „periculoasă şi iresponsabilă” de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care s-a declarat „extrem de îngrijorat în legătură cu evoluţiile recente din Crimeea” şi a cerut Rusiei să „să nu întreprindă nimic care să poată provoca o escaladare a tensiunii” în criza ucraineană.

Secretarul de Stat american, John Kerry, care a avut o discuţie telefonică joi dimineaţă cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia s-a angajat să „respecte integritatea teritorială a Ucrainei”.

În cursul acestei discuţii, Moscova a mai oferit asigurări că nu se află în spatele tulburărilor din Crimeea, potrivit lui Kerry.

Ministrul ucrainean interimar de Interne, Arsen Avakov, a anunţat joi că poliţia şi forţele speciale au fost plasate în stare de alertă, „cu scopul de a evita o baie de sânge în rândul populaţiei civile”.

La Kiev, preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, a avertizat joi Moscova în privinţa unei eventuale încercări de a da ordin de intervenţie în Ucraina flotei sale de la Sevastopol, în Crimeea. „Mă adresez liderilor militari ai flotei Mării Negre: toţi militarii trebuie să rămână pe teritoriul prevăzut în acorduri. Orice mişcare de trupe armate va fi considerată o agresiune militară”, a declarat el.

Rusia a afirmat joi că va respecta acordurile semnate cu Ucraina. „În prezent, toate diviziile şi unităţile asigură activitatea lor cotidiană, inclusiv cea legată de pregătirea pentru lupte. Aceste acte nu prezintă nicio ameninţare. Nu există nicio limitare juridică în acest sens”, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Anatoli Antonov.