Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat, luni, legat de acuzațiile pe care le-au adus Victor Ponta și Rareș Bogdan că sesizarea la CCR pe completurile specializate ar fi fost redactată de judecătorul constituțional Marian Enache, că informațiile lansate sunt „prostii” spune de „niște nebuni”.

„Haide, cum să răspund la orice prostie? E campanie, niște nebuni”, a reacționat Florin Iordache.

Întrebat dacă este adevărat ce au spus Ponta și Rareș Bogdan, acesta a răspuns: „Păi ce să fie adevărat? Nu. În campanie o să afli și că am omorât nu știu pe cine”.

Curtea Constituțională va discuta, pe 10 aprilie, conflictul juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). În sesizarea depusă de Florin Iordache la CCR se arată că instanța supremă a încălcat competența constituțională a Parlamentului prin nerespectarea legii privind întocmirea completurile specializate pentru cazuri privind fapte de corupție.

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis miercuri eliminarea măsurii de control judiciar în cazul fostei șefe DNA. Laura Codruța Kovesi a explicat la ieșirea din sala de judecată că acum poate să părăsească țara. La doar o zi după luarea deciziei în instanță, Kovesi va trece prin emoțiile negocierilor de la Bruxelles privind postul de procuror-șef: pe 4 aprilie este programată a treia rundă de negociere între Parlament și Consiliul european.

Laura Codruța Kovesi scapă de controlul judiciar, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a anulat decizia procurorilor de la Secția specială de investigație a magistraților.

Se demonstrează astfel că nu există probe suficiente pentru păstrarea măsurilor restrictive, printre care se afla și ieșirea din țară a fostei șefe DNA, candidat la Bruxelles pentru postul de procuror-șef al UE.

„Am contestat că măsura a fost nelegală, am arătat motivele de nelegalitate și nulitățile, o să vedem motivarea. (Sunteți liberă să vă plimbați – jurnalist) Eram liberă și înainte. Acum pot să părăsesc și țara. S-a revocat controlul judiciar”, a declarat Kovesi după anunțul ÎCCJ. Decizia este definitivă.

Laura Codruța Kovesi a răspuns întrebărilor puse de jurnaliști și înainte de anunțarea unei decizii de către Curtea Supremă, dar a refuzat să furnizeze informații din sala de judecată.

„Am făcut o contestație în care am arătat că măsura nu a îndeplinit condițiile prevăzute de lege. Eu voi respecta decizia instanței, indiferent care va fi aceasta Aștept rezultatul negocierilor dintre Consiliu și Parlament privind procurorul-șef european. Ceea ce se întâmplă azi face parte din campania de denigrare și hărțuire a mea. Sunt și alți procurori și judecători atacați zilnic pentru că ne-am făcut treaba și unii vor să fure liniștiți în continuare. Ei atacă șefii pentru a da astfel un semnal și celorlalți. O să se dovedească în timp că toate aceste acuzații nu sunt fondate”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

Ea a mai spus că, după plecarea de la DNA, a primit numeroase amenințări, iar, drept urmare, CSAT a decis că trebuie să beneficieze de protecție SPP.

Kovesi: Am primit amenințări. S-a decis să fiu protejată de SPP
Fosta șefă a DNA a fost pusa sub control judiciar la solicitarea Sectia pentru magistrati, însă a contestat măsura la Instanța supremă. Judecătorii vor decide dacă îi ridică măsura și obligația de a merge la poliție, precum și interdicțiile, cum ar fi cea de a vorbi cu presa sau de a părăsi țara. Decizia va fi definitivă.

Plasarea sub control judiciar a fosei șefe DNA aparține Secției de cercetare a Magistraților care o acuză pe Kovesi de luare de mită, abuz și mărturie mincinoasă.

Fosta șefă DNA este, în prezent, procuror la Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comisia Europeană reacționează în „scandalul Kovesi”: Nu vă atingeți de procedura de selecție!
Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție i-a deschis un prim dosar Laurei Codruța Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiță a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011.

Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI.

Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Anticorupție, a fost pusă oficial, săptămâna trecut, sub acuzare de Secția specială de investigare a infracțiunilor din justiție, potrivit unui comunicat al instituției create de PSD-ALDE.

Fosta șefă a DNA a decis să conteste în instanță decizia procurorilor prin care i s-a instituit controlul judiciar.

Kovesi, acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă

MAE consideră că legea privind ajutarea nivelului alocaţiilor pentru copii nerezidenţi ai muncitorilor din Austria, intrată în vigoare la începutul anului, este o decizie care contravine legislaţiei UE, şi creează o situaţie discriminatorie, potrivit unui comunicat al Ministerului.

„Ministerul Afacerilor Externe şi Guvernul României au luat notă cu îngrijorare de intrarea în vigoare, în Austria, la 1 ianuarie 2019, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului. Trebuie precizat că domeniul de aplicare al noii legi îl reprezintă alocaţiile şi deducerile fiscale pentru copiii nerezidenţi ai persoanelor care lucrează în Austria, măsura neafectând copiii care locuiesc în acest stat. Considerăm că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european şi legislaţiei Uniunii, prin crearea unei situaţii de discriminare în ceea ce priveşte cetăţenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuţii în Austria”, arată Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat.

Reprezentanţii MAE mai spun că românii care lucrează în Austria plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii acestui stat şi prin urmare ar trebui să beneficieze de tratament egal cu privire la drepturi, notează Mediafax.

„Statul român susţine ferm exercitarea libertăţii fundamentale de circulaţie în cadrul Uniunii Europene şi accesul egal al lucrătorilor europeni la beneficiile sociale corelative muncii prestate. Cetăţenii români care lucrează în Austria plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii acestui stat şi trebuie să se bucure de un tratament egal cu aceştia din perspectiva drepturilor corelative. Apartenenţa la Uniunea Europeană obligă toate statele să asigure un tratament corect, echitabil şi nediscriminatoriu pentru toţi cetăţenii europeni”, potrivit sursei citate.

În acest sens, Ministerul de Externe aminteşte de Tratatul prvind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a UE care a spus mereu că tratamentul egal al cetăţelor europeni interzice măsurile discriminatorii.

„Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede dreptul lucrătorilor europeni de a se stabili şi lucra în orice alt stat membru decât cel ai cărui cetăţeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale ţării de reşedinţă în aceleaşi condiţii ca cetăţenii acesteia, fără nicio discriminare bazată pe cetăţenie. Subliniem că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene s-a statuat în mod constant că regula egalităţii de tratament prevăzută în TFUE şi în Regulamentul 492/2011 interzice nu numai discriminările evidente pe motiv de naţionalitate, ci şi orice forme de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferenţiere, conduc în fapt, la acelaşi rezultat”, a explicat sursa menţionată.

De asemenea, MAE subliniază că ţara noastră a fost primul stat membru UE care a atras atenţia asupra măsurilor legislative austrice.

„România a fost primul stat membru care a atras atenţia asupra problemelor implicate de măsurile legislative austriece vizând introducerea mecanismului de indexare a alocaţiilor pentru copii. În acest sens, au fost întreprinse demersuri politico-diplomatice la toate nivelurile, atât pe componenta bilaterala, cât şi în discuţiile cu oficialii europeni. În toate aceste demersuri, România a subliniat, în mod constant, necesitatea menţinerii prevalenţei principiului egalităţii cetăţenilor UE, caracterul fundamental al dreptului la liberă circulaţie şi necesitatea respectării imperativului beneficiilor similare la contribuţii egale la nivelul tuturor statelor membre”, arată reprezentanţii Ministerului de Externe.

Nu în ultimul rând, MAE precizează că autorităţile române vor face demersuri la Comisia Europeană pentru a evidenţia caracterul inechitabil, care încalcă valorile UE, al legii nou intrată în vigoare în Austria.

„Subiectul se află, în continuare, pe agenda de discuţii cu reprezentanţii celorlalte state membre, în special Austria şi ţările cu interese similare României, precum şi cu instituţiile UE, în special Comisia Europeană. MAE va continua să sublinieze în discuţiile la nivel bilateral şi european caracterul neechitabil şi contrar valorilor UE al recentei legi austriece. Autorităţile române vor continua demersurile pe lângă Comisia Europeană şi vor face apel la toate instrumentele disponibile, potrivit legislaţiei UE”, a conchis sursa citată.

Parlamentul austriac a adoptat legea privind indexarea alocaţiilor pentru copiii din străinătate ai cetăţenilor UE care lucrează în Austria. Astfel, pentru cele mai multe state, inclusiv România, această înseamnă o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din ţările comunitare unde trăiesc aceşti copii. Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Conform datelor prezentate anul acesta de autorităţile austriece, România se află pe locul 4 în clasamentul transferurilor şi al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia şi Polonia. În anul 2016, de exemplu, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (alocaţie sau deducere fiscală) şi trăiesc în România.

După decizia prin indexarea cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii vor fi practic înjumătăţite în cazul României. Coeficientul reprezintă diferenţa dintre nivelul preţurilor dintre cele două ţări (calculată conform unui indicator la nivel european).

Preşedintele ÎCCJ, despre acuzaţiile aduse judecătorilor: „Sunt iresponsabile!”

Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, a declarat că judecătorii sunt nemulţumiţi de atacurile la adresa lor, şi anume că anumite dosare se instrumentează pe comenzi politice. „Sunt total nemulţumiţi. Au crezut totuşi că aceste atacuri vor înceta, dar acest gen de declaraţii s-au amplificat”, a spus aceasta.

„Ideile că sunt anumiţi judecători care intră în complete, care reacţionează la comandă politică sunt iresponsabile. Sunt total nemulţumiţi. Au crezut totuşi că aceste atacuri vor înceta, dar acest gen de declaraţii s-au amplificat.

Am solicitat în cadrul plenului şedinţei CSM ca acest gen de reacţii, am cerut că dacă acest gen de reacţii vor continua ca CSM să se manifeste. Cei care sunt nemulţumiţi de o hotărâre judecătorească au alte căi de acţiune”, a spus Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.

Prinţul Charles a decorat-o pentru servicii aduse muzicii

Adele a fost invitata de Printul Charles la Palatul Buckingham in cursul zilei de ieri pentru o ocazie cu totul speciala. Cantareata, care a doborat recorduri de vanzari cu albumul ei “21″ si a castigat pana si un Oscar la categoria coloana sonora, a fost medaliata de Printul Charles pentru servicii aduse muzicii.

Imbracata intr-o rochie verde Stella McCartney si avand pe cap o palarie Phillip Treacy, Adele a facut furori la Palatul Buckingham, acolo unde a fost medaliata de Printul Charles al Marii Britanii. Adele a primit o medalie de onoare pentru carierea sa in domeniul muzicii, cantareata castigand la inceputul lui 2013 si un Oscar la categoria Best Soundtrack, cu piesa “Skyfall”. Albumul ei “21″ este de trei ani cel mai bine vandut album in Marea Britanie.

Adele i-a uimit pe cei prezenti si cu unghiile ei albastre, pe care au fost aplicate doua coroane minuscule de argint, decorate cu pietre rosii.