Comisarul european Corina Creţu, care candidează din partea Pro România pentru un mandat de europarlamentar, a declarat sâmbătă, că aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar, înainte de a avansa termene, Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită, conform Agerpres.

„În primul rând, aderarea la zona euro depinde de starea economiei româneşti, pentru că altfel riscă să se transforme într-un bumerang şi (…) în loc de beneficii, să fie o povară pe umerii cetăţenilor, care se vor trezi dintr-o dată că vor trebui să piardă foarte mulţi bani. Mă îngrijorează şi această tensiune între Guvern şi Banca Naţională, pentru că sunt cele două entităţi care trebuie să pregătească economia românească (…) pentru aderarea la zona euro. Eu zic că nu este cazul să stabilim termene. Este important ca economia românească să fie suficient de matură, astfel încât să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie, care ar însemna un pas enorm înainte, dacă România va fi pregătită”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă.

Creţu s-a arătat îngrijorată de „dublul limbaj” al principalului partid de guvernământ în legătură cu atitudinea faţă de Uniunea Europeană.

„Nu înţeleg acest dublu limbaj: pe de o parte, aceeaşi echipă, aceiaşi oameni de pe aceeaşi scenă spun că suntem cei mai pro europeni, după aceea altcineva spune că Europa otrăveşte românii”, a spus Corina Creţu

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, şi-a depus adeziunea la Partidul Pro România, condus de fostul presedinte PSD si premier al României Victor Ponta. Deși cererea a fost depusă pe data de 19 februarie, ea a fost făcută publică abia azi. De remarcat și faptul că noua membră a Pro România a refuzat să răspundă din ce partid a făcut parte înainte de a se înscrie la Pro România, așa cum e scris pe cerere.

Corina Creţu „Am decis, după aproape 30 ani de politică, să mă despart de partidul alături de care am pornit la drum, considerând că actuala conducere s-a îndepărtat de adevăratele nevoi ale cetăţenilor şi de valorile europene. Sunt convinsă că singura opţiune este Pro România – partidul care reflectă cel mai bine valorile în care cred: solidaritate, preocupare pentru cetăţeni, competenţă, profesionalism şi viziune economică echilibrată. Mâine, de la ora 18,30, vă aştept la sediul Pro România, unde vom anunţa întreaga echipă pentru europarlamentare”, a anunţat Creţu pe Facebook, unde a postat şi cererea de adeziune.

Corina Creţu, plecată din PSD cu scandal, va deschide lista candidaţilor Pro România la alegerile europarlamentare, potrivit unui anunţ făcut anterior de Victor Ponta.

Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează AFP, potrivit agerpres.

Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere.

„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.

Ambasadorii celor 29 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice au semnat miercuri protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei.

Atena s-a opus până în prezent acestei aderări cât timp Macedonia nu îşi schimbă numele. Cele două ţări au semnat în iunie acordul zis de la Prespes (sau Prespa) care schimbă numele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în „Republica Macedonia de Nord”.

Parlamentele macedonean şi grec au adoptat succesiv acest acord care pune capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări. În baza acordului, deputaţii greci trebuiau să voteze acordul privind aderarea Macedoniei de Nord al NATO şi să notifice Skopje despre votul lor.

Macedonia de Nord poate de acum să notifice schimbarea numelui său la ONU care o va adopta.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO va deveni efectiva după ce toate statele membre vor ratifica protocolul. Procesul a durat un an în cazul Muntenegrului.

Obiectivul este aderarea odată cu summitul NATO din decembrie de la Londra, dar Macedonia de Nord urmează în principiu să participe ca „invitată” la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO, în aprilie, la Washington.

Croaţia, în linie dreaptă spre Schengen, la puţin timp după aderarea la UE

 Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a exprimat speranţa că cel mai nou stat membru UE, Croaţia, va putea adera la Spaţiul Schengen în 2015, în contextul în care a fost admisă în Uniunea Europeană în iulie, relatează AFP. România mai bate încă la uşa Schengen, deşi a aderat la UE în 2007.

„Cred că dacă vom coopera bine, dacă vom lucra împreună în privinţa protejării frontierelor, cu măsurile de control şi securitate care trebuie aplicate, cu eforturile pe care le va face Croaţia, admiterea în Spaţiul Schengen se va putea face într-un interval rezonabil”, a declarat Hollande, la Palatul Elysée, după întrevederea pe care a avut-o cu premierul croat Zoran Milanovici.

„În orice caz, sunt necesari doi ani după aderarea la Uniunea Europeană pentru a deveni membru al Spaţiului Schengen. Iar, dacă vor fi îndeplinite condiţiile, în acest termen Spaţiul Schengen va fi deschis Croaţiei”, a spus Hollande.

Croaţia a aderat la Uniunea Europeană pe 1 iulie 2013. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat recent că Guvernul francez consideră că „nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca România să se integreze Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”. România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Potrivit site-ului publicaţiei Journal du Dimanche, în afară de Franţa, Olanda, Italia şi Spania se opun, de asemenea, aderării României şi Bulgariei la Schengen. În acest context, Ministerul român al Afacerilor Externe a reamintit că România a îndeplinit condiţiile de aderare, „fapt confirmat de toate statele membre ale UE în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Interne şi Justiţie din iunie 2011, care a concluzionat asupra finalizării procesului de evaluare Schengen a gradului de pregătire a României (şi a Bulgariei) în vederea punerii în aplicare a tuturor dispoziţiilor acquis-ului Schengen”.