Fosta gimnastă se întoarce la bordel începând cu 6 ianuarie!

După ce a schimbat mai multe bordeluri în Germania, Floarea Leonida (26 de ani) s-a relocat în Viena (Austria), într-un cartier destinat prostituţiei. Fosta gimnastă nu a vrut să facă sex pe bani de Sărbători şi şi-a luat concediu, după care a revenit în România. “La muncă” se întoarce pe 6 ianuarie.

Aceasta este una dintre cele mai noi fotografii cu ajutorul cărora Floarea Leonida încearcă să-și atragă clienții în camera ei de nebunii din bordelul austriac. Banda pe ochi este pusă de administratorii site-ului localului erotic

După ce s-a aflat că Floarea Leonida face sex pe bani, fosta componentă a lotului feminin de gimnastică al României s-a mutat dintr-un bordel în altul, pentru a-şi ascunde urmele.

Românca şi-a găsit liniştea în luna iulie, când a părăsit Germania pentru Austria. De atunci, Floarea Leonida activează într-un bordel din Viena.

Mai nou, şi-a luat numele de Inna

Chiar dacă şi-a schimbat numele de scenă în Inna, după cel al celebrei cântăreţe, serviciile oferite de fosta gimnastă sunt aceleaşi, iar clienţii au rămas nemulţumiţi de prestaţia Floarei.

După câteva luni în care a tras din greu să strângă bani, Inna s-a hotărât să postească, astfel că şi-a luat concediu de la jumătatea lunii decembrie până pe 5 ianuarie şi a revenit în România.

Cei care doresc să o viziteze după ce se întoarce la bordel îşi pot face deja rezervări. Adresa, numărul de telefon şi aspectul camerei pot fi găsite pe internet, pe site-ul bordelului. De asemenea, austriecii i-au făcut româncei un nou set de poze profesionale, care-i servesc drept prezentare.

Floarea Leonida îşi va petrece noaptea dintre ani într-un club de fiţe din Bucureşti, alături de un grup de prietene, aşa cum a procedat şi anii trecuţi. Fosta gimnastă va părăsi România pe 5 ianuarie, iar de luni, 6 ianuarie, va începe munca.

O vizită intimă la Floarea Leonida costă cel puţin 50 de euro. Acesta e tariful minim practicat în bordelul în care lucrează românca. În regulament e specificat faptul că preţul pentru serviciile alese se poate negocia, dar nu poate scădea sub 50 €.

„Dosarul Zambaccian” – Verdictul, amânat pentru 6 ianuarie

Decizia definitivă în dosarul Zambaccian va fi anunţată în 6 ianuarie, au decis, joi seară, magistraţii instanţei supreme, după ultimul termen al recursurilor faţă de hotărârea prin care fostul premier Adrian Năstase şi soţia acestuia au primit pedepse cu suspendare.

La ultimul termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut completului de cinci judecători pedepse cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase.

De cealaltă parte, apărarea lui Adrian Năstase, formată din patru avocaţi, a arătat că există numeroase vicii în dosarul Zambaccian, precum probe şi documente fără relevanţă juridică, mărturii contradictorii şi acuzaţii ce nu există în materialitatea lor.

Avocaţii au cerut judecătorilor să îi achite pe soţii Năstase sau, în cel mai rău caz pentru aceştia, să menţină decizia primei instanţe şi să respingă recursul făcut de DNA.

Adrian Năstase a declarat, la finalul judecării dosarului, că numai dacă instanţa ar da o pedeapsă cu spânzurarea, poate că l-ar şoca, arătând că în această cauză au rămas în suspensie o mulţime de lucruri, iar rejudecarea ar fi o soluţie normală.

Completul de cinci judecători al ICCJ a rămas pronunţare şi a anunţat, la câteva zeci de minute după finalizarea ultimului termen, că verdicul va fi dat la începutul anului viitor, în 6 ianuarie.

La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.