Marea Britanie și Olanda vor să creeze o „coaliție internațională” pentru a achiziționa avioane de luptă fabricate în SUA și pentru a antrena piloții și echipajele ucrainene. Se presupune că problema avioanelor F-16 va fi pe lista discuțiilor de la Summitul din Japonia.

Marea Britanie și Olanda au declarat că vor crea o „coaliție internațională” pentru a achiziționa avioanele F-16 fabricate în SUA

Washingtonul riscă să-și pună în pericol relația cu aliații europeni din cauza reticenței sale de a lua în considerare furnizarea de avioane de luptă F-16 Ucrainei, problema urmând să fie semnalizată la summitul G7 din Japonia, arată o analiză The Guardian.

Săptămâna aceasta, după vizita lui Volodimir Zelenski în Europa, Marea Britanie și Olanda au declarat că vor crea o „coaliție internațională” pentru a achiziționa avioanele F-16 fabricate în SUA și pentru a instrui piloții și echipajele ucrainene.

Emmanuel Macron a declarat și el că nu există „niciun tabu” cu privire la piloții ucraineni care ar urma să fie instruiți în Franța într-un interviu televizat luni – mutând accentul pe SUA, care trebuie să își dea acordul pentru transferul oricărui F-16 către Ucraina.

Dar răspunsul SUA a variat de la negativ, la lipsă totală de entuziasm. Un oficial al Departamentului de Stat, întrebat miercuri despre furnizarea de F-16, a declarat: „Vrem să ne asigurăm că activele și sistemele pe care le oferim partenerilor noștri ucraineni sunt mai de impact, că le pot folosi acum”.

Joe Biden a exclus anterior, personal, oferirea de F-16 Ucrainei, pe fondul argumentelor că ar fi nevoie de mai multe luni pentru antrenarea piloților și a echipajelor de la sol și că oferirea lor Ucrainei ar putea fi interpretată ca o escaladare a conflictului.

Zelenski urmează să vorbească la summitul G7 de la Hiroshima, Japonia
Este probabil ca președintele ucrainean să abordeze problema avioanelor F-16, deși va dori să fie atent să nu-l pună în dificultate pe Biden la reuniunea liderilor celor mai importante economii ale lumii.

Iuri Ihnat, un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, a declarat că Kievul va fi atent la ce se întâmplă cu avioanele occidentale.

„Nu vom folosi avioanele F-16 pentru a lovi ținte pe teritoriul rusesc. Teritoriul Ucrainei ocupat de Rusia, da. Dar teritoriul rusesc, nu. Avem nevoie de ele și pentru a patrula granița și pentru a ține forțele aeriene rusești mai departe”.

Cea mai evidentă problemă în legătură cu aviaonele de luptă F-16 este că ar fi nevoie de cel puțin trei și mai probabil de șase până la nouă luni pentru a antrena piloții și echipajele ucrainene. Kievul a identificat o listă de potențiali piloți și i-a învățat limba engleză pentru ca aceștia să poată începe pregătirea, a declarat Ihnat.

Ucraina știe că există 3.000 de F-16, un avion care datează de la sfârșitul anilor 1970, în serviciu în 25 de țări, inclusiv în câteva națiuni europene mai mici, cum ar fi Olanda.

Dar acestea nu sunt folosite de Marea Britanie, Franța sau Germania, care pot doar să ofere instruire și unele servicii conexe.

Ben Wallace a declarat miercuri, în timpul unei călătorii la Berlin: „Depinde de Casa Albă să decidă dacă vrea să dea undă liberă pentru folosirea acestei tehnologii”.

Ministrul britanic al apărării a declarat că nu crede că F-16 reprezintă „o baghetă magică” pentru nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă, având în vedere că ar dura atât de mult timp pentru a le furniza.

Wallace și-a exprimat interesul de a conduce NATO după ce secretarul general, Jens Stoltenberg, se va retrage în toamnă.

Miercuri, când a fost întrebat dacă ar fi interesat de viitorul post vacant, el a declarat pentru o agenție de presă germană: „Întotdeauna am spus că ar fi un loc de muncă bun. Este un job care mi-ar plăcea”.

Dorian Popa este fără doar și poate unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți, influenceri, dar și dezvoltatori imobiliari din România. În cadrul unui interviu, el a dezvăluit faptul că este foarte dedicat muncii sale, motiv pentru care nu va merge în vacanță anul acesta.

Influencerul preferă să rămână acasă, în România, pentru a se ocupa de proiectele pe care le are acum

Dorian Popa nu va merge în vacanță anul acesta

Chiar dacă a vizitat câteva țări în ultimii ani, Dorian Popa nu a mers decât în scop profesional. Nu de mult, el a menționat că nu a fost într-o vacanță, să se relaxeze, de foarte mul timp. De asemenea, cântărețul susține că și anul acesta va renunța la vacanță pentru a oferi o atenție sporită proiectelor sale.

Dorian Popa susține că vacanțele pe care și le iau colegii lui de breaslă nu reprezintă decât un răsfăț și că munca pe care ei o au nu este altfel decât superbă. De asemenea, el spune că i se pare stupid să mergi într-o vacanță atunci când vine o perioadă mai grea și că nu se grăbește să ia o decizie în ceea ce privește relaxarea.

„Asta cu vacanța este un fel de răsfăț al colegilor mei. Să fim serioși, munca noastră este superbă, ne poartă prin toată lumea. Nu mi-am schimbat mentalitatea, mai ales în perioada asta mult mai grea decât ce-a fost înainte. Mi se pare stupid să te relaxezi atunci când vine greul. Nu mă grăbesc, vine vacanța de la sine”, a spus Dorian Popa, potrivit libertatea.ro.

„Concertele merg excepțional. Apropo, la 24 de ore de la operația la picior am avut primul concert, un majorat care era vorbit de foarte mult timp. Nu-mi place să dezamăgesc oamenii care mă așteaptă, mai ales un tânăr de 18 ani. Mi-am luat aparatul de gheață și am fost, la 24 de ore de la operație, la majorat. Se anunță o vară destul de plină. Români din toată țara, Popa vine să va dea o shaormița. Lansăm și o nouă piesă, «Shaorma», care este o piesă dedicată acestui fel de mâncare”, a mai spus el.

Platforma Meta (Facebook) plănuiește noi concedieri chiar din această săptămână. Mii de oameni vor rămâne fără loc de muncă în 2023, anul pe care fondatorul Meta îl numește „Anul eficienței”, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Meta anunță o nouă serie de disponibilizări

În timp ce concedierile din domeniul tehnologiei continuă, Meta, compania mamă a Facebook, plănuiește să concedieze mai mulți angajați încă de săptămâna aceasta.

Potrivit unui raport Bloomberg, compania condusă de Mark Zuckerberg intenționează să elimine mai multe locuri de muncă în plus față de reducerea de 13% care a avut loc în noiembrie și a însemnat disponibilizarea a circa 11 de mii de angajați.

Care este scopul acestei runde de concedieri

Potrivit publicației Bloomberg, această rundă de concedieri Meta se face pentru a ajuta organizația să devină mai eficientă. Contactat de CNBC, purtătorul de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze informațiile.

Zuckerberg a anunțat în februarie că platforma socială se va axa pe „reducerea proiectelor care nu sunt performante sau care ar putea să nu mai fie esențiale” și că intenționează să concedieze mai mulți șefi de departamente (middle management) „pentru a lua decizii mai rapid”.

Armata Rusiei se pregătește de un mare atac asupra Ucrainei. Vladimir Putin a dat ordinul! Totul va avea loc în noul an. Iată ce planuri au rușii în țara vecină pentru 2023.

Armata Rusiei se pregătește de un atac de mare amploare asupra Ucrainei

Potrivit unei analize realizată de către Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), există posibilitatea ca armata Rusiei să conducă o nouă ofensivă în Ucraina, probabil împotriva Kievului, în iarna noului an, însă sunt slabe șanse ca acest atac să reușească. În plus, un atac al armatei Rusiei din Belarus nu este iminent în prezent.

Potrivit evaluărilor realizate de către oficialii ucraineni și de către ISW, obiectivele lui Vladimir Putin în Ucraina nu s-au schimbat, acesta urmărește în continuare să își îndeplinească obiectivele maximaliste în Ucraina, folosind mai multe mecanisme menite să-i oblige pe ucraineni să negocieze și să accepte condițiile impuse de Rusia și probabil să facă concesii preventive favorabile Rusiei. Acest obiectiv fundamental a stat la baza eforturilor militare, politice, economice și diplomatice ale Rusiei în ultimele zece luni în Ucraina.

„Rusia încearcă să forțeze Ucraina în negocieri pentru a genera o pauză strategică care să le permită trupelor ruse timp să se regrupeze și să își recapete forța”, a declarat generalul de brigadă Oleksii Hromov, șeful adjunct al Direcției Operaționale Principale a Statului Major General al Ucrainei.

„Rusia încearcă să forțeze temporar Ucraina să accepte să înceteze luptele pentru a aduna resurse reînnoite și a se pregăti pentru viitoarele operațiuni ofensive reînnoite”, a adăugat Valeri Zalujnîi, liderul armatei din Ucraina.

Armata Rusiei încearcă să captureze întreaga regiune Donețk

În prezent, Vladimir Putin depunde două eforturi militare simultane pentru a reuși să recâștige controlul asupra Ucrainei și pentru a asigura concesii teritoriale majore. Ofensiva armatei Rusiei în regiunea estică Donețk, în special în jurul Bahmut și în zona orașului Avdiivka-Donețk, precum și loviturile masive cu rachete asupra infrastructurii critice din Ucraina sunt menite să creeze un context favorabil în care Rusia va putea cere probabil ca Ucrainei să le recunoască drept bază pentru negocieri de pace. Soldații ruși și-au întărit eforturile în întreaga regiune Donețk cu puterea de luptă eliberată în urma retragerii de pe malul de vest (dreapta) al Oblastului Herson și au urmărit constant obiectivele teritoriale, dar fără a avea succes.

Potrivit ISW, Vladimir Putin a ordonat trupele ruse să finalizeze capturarea întregii regiuni Donețk, atacurile soldaților ruși în jurul Bahmut, în jurul orașului Donețk și în vestul Oblastului Donețk făcând parte din acel ordin. Oficialii din Ucraina au reiterat faptul că armata invadatoare vrea să aibă câștiguri teritoriale în regiunile pro-ruse Donețk și Lugansk.

Vladimir Putin speră probabil că aceste operațiuni ofensive vor amenința capacitatea Ucrainei de-aș apăra teritoriul și vor cauza daune semnificative armatei sale, astfel încât Guvernul de la Kiev să apeleze într-un final la negocierile de pace, să accepte condițiile Rusiei și să acorde trupelor ruse timpul necesar pentru a reconstitui și a relansa noi operațiuni ofensive în viitor.

Armata Rusiei continuă atacurile asupra infrastructurii critice din Ucraina

Atacurile cu rachete asupra infrastructurii critice din Ucraina sunt al doilea efort militar al lui Vladimir Putin pentru a obliga soldații ucraineni să se predea sau să inițieze negocieri de pace în condițiile impuse de el. Pe parcursul ultimelor două luni, forțele ruse au folosit rachete și drone militare pentru a lovi infrastructura civilă și energetică, însă nu au atins obiective militare semnificative.

Momentan, aceste eforturi militare n-au reușit să constrângă Ucraina să se reașeze la masa negocierilor de pace sau să ofere concesii preventiv. Țara vecină și-a păstrat inițiativa pe câmpul de luptă în urma celor două operațiuni de contraofensive succesive în regiunile Harkov și Herson.

Armata Rusiei pregătește o nouă ofensivă

Prin urmare, Vladimir Putin ar putea să stabilească condițiile necesare pentru un al treilea efort militar secvențial, pregătind astfel o nouă ofensivă împotriva Ucrainei în iarna lui 2023. Valery Zalujni a explicat că o nouă ofensivă a armatei Rusiei ar putea avea loc în luna ianuarie în cel mai rău caz sau în luna martie în cel mai bun caz. Acesta a observat, totodată, că ouă ofensivă ar putea lua forma unui atac mecanizat împotriva Kievului din Belarus.

Există o serie de indicatori observați care sugerează că armata invadatoare se pregătesc într-adevăr pentru o nouă operațiune ofensivă, inclusiv pentru reconsolidarea compozițiilor forțelor sale de-a lungul axelor majore de avans și deplasarea echipamentelor grele către linia frontului.

A avut loc un nou atac asupra Kievului

În Capitala Ucrainei și în regiunea Kiev au avut loc explozii, dar sistemul de apărare aeriană a funcționat, a scris administrația militară a orașului Kiev și șeful administrației regiunii Kiev, Alexei Kuleba, pe Telegram. Potrivit administrației militare a Kievului, deasupra Capitalei au fost doborâte nouă drone militare.

Alexei Kuleba a precizat că regiunea Kiev a fost atacată cu drone militare, motiv pentru care a îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi, să nu facă poze și să nu comenteze acțiunile apărării antiaeriene. Ulterior, alerta aeriană de la Kiev a fost anulată.

În cursul nopții s-a dat alarma și în regiunile ucrainene Dnepropetrovsk, Kirovograd, Nikolaev și Vinnița. Șeful administrației militare a regiunii Nikolaev, Vitali Kim, a raportat doborârea unei drone militare care aparținea armatei Rusiei.

General ucrainean, Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că rușii pregătesc aproximativ 200.000 de noi soldați și că nu are nicio îndoială că vor ataca din nou capitala Kiev.

General ucrainean: Rusia adună trupe și arme pentru o nouă ofensivă. În ianuarie, dar cel mai probabil în primăvară, Federația Rusă ar putea începe o ofensivă majoră din Donbas, din est, din sud sau chiar din Belarus, apreciază Zalujnîi.

„Mobilizarea rusă a funcționat. Nu este adevărat că problemele lor sunt atât de grave încât acești oameni nu vor lupta. O vor face. Un țar le spune să plece la război, iar ei pleacă la război”, a declarat Zalujnîi pentru The Economist.

„Poate că nu sunt atât de bine echipați, dar tot reprezintă o problemă pentru noi. Estimăm că au o rezervă de 1,2 milioane – 1,5 milioane de oameni. Rușii pregătesc 200.000 de trupe proaspete. Nu mă îndoiesc că vor încerca din nou să atace Kievul.”

Trupele ruse vor încerca să respingă forțele ucrainene și chiar să facă o a doua încercare de a cuceri Kievul.

The Economist a relatat că generalul Zalujnîi împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu generalul Oleksandr Sirski, comandantul forțelor terestre, au avertizat asupra uno „luni critice” în continuare.

Potrivit comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, rușii pregătesc noi resurse undeva dincolo de Urali, la fel ca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Surse occidentale relatează că Serghei Surovikin, comandantul trupelor ruse din Ucraina, a considerat întotdeauna conflictul cu Ucraina ca fiind unul care va dura mulți ani.

Generalii lui Vladimir Putin continuă să antreneze și să desfășoare trupe recent recrutate și să reformeze industria pentru a ajuta soldații.

Zalujnîi a declarat că Ucraina rămâne fără muniții pentru sistemele de apărare.

Sistemele de rachete antiaeriene Patriot, de fabricație americană, care ar trebui să ajungă în Ucraina, vor fi un mare progres pentru Forțele Armate ale Ucrainei, însă instruirea soldaților pentru a le folosi necesită timp.

Sistemele Patriot ar fi trebuit să fie livrate cu câteva luni în urmă.

Până la sfârșitul lunii august 2022, potrivit reprezentantului Direcției Șefului Direcției de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, Rusia a implicat deja 160.000 de militari în războiul împotriva Ucrainei, fără a include Garda Națională a Rusiei.

Masca de protecție va face parte din viața noastră probabil până în 2023, așa încât trebuie să ne obișnuim cu ea, iar Covid-19 va deveni ca virusul gripal și vom coexista cu acesta zeci de ani, susține managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Doctorul Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” din Iași, este de părere că vom fi nevoiți să purtăm mască până în 2023, dar momentul în care vom renunța la aceasta depinde și de vaccinarea populației, scrie Ziarul de Iași.

”Masca va deveni un accesoriu care va face parte din viaţa noastră probabil până în anul 2023. Va depinde foarte mult şi de dorinţa populaţiei de a se vaccina, de a dobândi anticorpi şi de aşa zisa imunizare populaţională care trebuie să ajungă undeva la 80%. Am observat că există o dorinţă a populaţiei de a se vaccina, dacă în prima fază a existat o oarecare reticenţă, probabil şi din cauza cadrelor medicale care nu au explicat importanţa vaccinării. Ulterior, după ce au observat efectele benefice ale vaccinării, destul de multe persoane şi-au schimbat opinia şi doresc să fie vaccinate”, a declarat dr. Florin Roșu.

”Masca va deveni un accesoriu destul de important în viaţa noastră, aşa cum este şi în ţările asiatice. Va trebui să ne obişnuim. Dacă nu pentru noi, să o facem pentru persoanele dragi nouă, astfel încât noi să nu devenim vectori ai agentului patogen către categoriile vulnerabile, din care fac parte bunicii şi părinţii noştri. Purtând masca îi protejăm în primul rând pe ei şi este şi o formă de respect faţă de celelalte persoane din jur”, a mai spus medicul ieșean.

”Vom coexista o perioadă lungă de timp, câteva zeci de ani”


Potrivit acestuia, coronavirusul de acum va deveni ca virusul gripal și vom coexista cu acesta zeci de ani, fiind nevoiți să ne vaccinăm împotriva Covid-19 o dată sau chiar de două ori pe an.

”Cred că vom coexista o perioadă lungă de timp, câteva zeci de ani, probabil chiar 10 – 20 de ani, va fi la fel ca virusul gripal şi vom avea opţiunea de a ne vaccina. Aşa cum în momentul de faţă recomandarea la începutul sezonului rece este de a te vaccina antigripal, cred că va exista recomandare şi pentru vaccinarea anti SARS-CoV-2. Să sperăm că va fi o vaccinare anuală şi nu bianuală. Vom şti mai exact pe măsură ce industria farmaceutică va îmbunătăţi vaccinul. Medicina se bazează pe dovezi şi pacientul este pus pe primul plan, nu se scot pe piaţă medicamente, inclusiv vaccinuri, care nu sunt foarte bine verificate. Nici nu avem experienţa timpului, eu sunt convins că la un moment dat vom ajunge, în urma vaccinării, la un titru protector de anticorpi pentru un an de zile”, a mai spus dr. Roșu.