Megan s-a născut, anul trecut, într-o regiune din Marea Britanie, unde potrivit unui studiu populaţional, speranţa de viaţă la naştere trece de 100 de ani.

Blondina de şapte luni a avut norocul să se nască într-o suburbie liniştită din Northumberland, în nord-estul Angliei, unde speranţa de viaţă a femeilor este cea mai ridicată din întreaga ţară.

Fetele născute aici pot ajunge să trăiască şi 105 ani, potrivit unui studiu efectuat de Institutul de Sănătate Publică din Anglia. Specialiştii nu au o explicaţie clară a fenomenului şi spun însă că datele ar trebui private cu precauţie. Speranţa medie de viaţă la nivelul ţării este mult mai scăzută: 82 de ani pentru femei şi 79, pentru bărbaţi.

„Sunt încântată că fiica mea va trăi 105 ani. Imaginaţi-vă doar câte lucruri are timp să facă în cei extra 20 de ani..Să călătorească şi să-şi îndeplinească visurile”, spune mama fetiţei, pentru telegraph.co.uk.

Speranţa de viaţă a crescut cu 30 de ani, atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor, în ultimul secol, în special datorită progreselor înregistrate de medicină.

Monumentul arhitectonic avea peste 100 de ani

 Capitala mai pierde o clădire istorică. Azi a fost pus la pământ cu excavatorul un imobil vechi de peste un secol. Aşa-numita vilă Doctor Patzelt, considerată de mulţi specialişti drept un monument arhitectonic unic, a fost demolată parţial în baza unei hotărâri judecătoreşti. Operaţiunea a fost oprită temporar în urma unui scandal.

Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Romane: „Se savarseste aici o barbarie pe care am incercat sa o impiedic timp de 4, 5 ani, de cand exista aceasta amenintare asupra coltului de strada pe care o vedeti”.

Istoricul Andrei Pipiddi spune că în vila pusă la pământ ar fi locuit o perioadă Dimitrie Ghika, un personaj de prim rang în diplomaţia romanească, împreună cu fraţii săi, Vladimir, monseniorul şi Alexandru, pictorul.

„Regulamentul de urbanism, aprobat de Consiliul General al Primăriei Bucureşti spune că această zonă a Bucureştiului este un ţesut urban tradiţional cu caracteristici unice la nivel mondial. Era o oportunitate pe care Bucureşiul o avea să fie zonă cu mare potenţial turistic”, spune Nicuşor Dan.

Firma de demolări spune că are toate aprobările necesare pentru desfiinţarea parţială a corpului principal de clădire şi definitivă pentru anexe.

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Capitalei: „Exista o autorizatie, exista o hotarare judecatoreasca prin care „Salvati Bucurestiul” a pierdut in fata Ministerului Culturii si a beneficiarului, a proprietarului”.

În urma demolării s-a iscat şi un scandal. O vecină s-a trezit în curte cu bucăţi din clădirea dărâmată. Femeia a reclamat incidentul poliţiştilor de la Secţia 1 care au deschis o anchetă.

Casa de pe strada Cristian Tell numărul 16 A, denumita şi vila Doctor Patzelt, a fost ridicată în 1890 şi era reprezentativă pentru stilul arhitectural neoclasic.

A fost eliberat în urmă cu 100 de ani

 Primul permis de conducere din România are 100 de ani. Acesta a fost eliberat de Prefectura de Poliţie Bucureşti şi conţine, pe lângă datele personale, regulile de circulaţie care se aplicau în acea perioadă.

Până în 1913, şoferii ieşeau cu maşina pe străzi în baza unui brevet. Odată cu apariţia primelor cursuri de pregătire, a apărut şi permisul de conducere. La începutul secolului trecut, în România erau sub 150 de maşini.

„Se dădeau examenele pe două probe: viteză şi reacţie la frânare. Examinatorul, la a doua probă, la reacţia la frânare arunca un sac plin cu paie în faţa maşinii să vadă reacţia conducătorului”, a spus comisarul-şef Florentin Plătică.