Republica Moldova. Deşi a fost majorată vârsta de pensionare, sistemul de pensii este pe cale să se prăbuşească.

Bugetul asigurărilor sociale, din care sunt achitati bani la pensii, înregistrează la moment un deficit de aproximativ 3 miliarde de lei. Iar raportul dinte angajaţi şi pensionari este de 1,18 la 1.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a identificat mai multe cauze, care au condus la situaţia dată. Printre acestea sunt munca la negru, rata redusă de angajare, migraţia forţei de muncă, precum şi îmbătrânirea populaţiei.

Autoritățile afirmă că își propun să elimine barierele care împiedică participarea oamenilor pe piața muncii, astfel încât mai multe persoane să poată obține un loc de muncă și să contribuie la finanțarea sistemului de pensii.

Aproape jumătate din persoanele apte de muncă nu muncesc

În timp ce companiile din Republica Moldova reclamă lipsa acută de personal, aproximativ un milion de persoane apte de muncă nu sunt angajate și nici nu își caută un loc de muncă.

„Avem încă un potențial foarte mare de persoane care ar putea să intre pe piața muncii și să contribuie la bugetul asigurărilor sociale”, a declarat în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Funcţionara susține că deficitul este în scădere comparativ cu anii precedenți, datorită măsurilor de creștere a ocupării forței de muncă și de combatere a muncii nedeclarate.

Potrivit acesteia, rata de angajare a crescut în ultimii ani de la 50% la 57%, însă rămâne mult sub nivelul necesar pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de protecție socială.

Datele prezentate de Ministerul Muncii din categoria persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani, aproximativ un milion nu participă la piața muncii.

Printre principalele motive se numără responsabilitățile de îngrijire din familie. Potrivit Nataliei Plugaru, circa 100 de mii de femei, nu pot avea un loc de muncă deoarece îngrijesc copii, persoane vârstnice sau membri ai familiei cu dizabilități. Alte cauze sunt munca sezonieră peste hotare și problemele de sănătate.

Munca la negru şi migraţia

Munca nedeclarată, la fel se răsfrânge negativ asupra sistemului de pensii.

În 2025, Inspectoratul de Stat al Muncii a identificat peste 8.000 de persoane care lucrau fără contracte legale. Ulterior, aceşti oameni au fost încadraţi oficial în câmpul muncii. Şi au început să contribuie la sistemul de asigurări sociale.

O altă cauză o reprezintă migraţia şi munca sezonieră din afara ţării. Se presupune că cca un milion de moldoveni, apţi de muncă, s-ar afla peste hotare.

Fiecare a patra persoană din Republica Moldova este la pensie

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), către finele anului 2025 erau înregistrați 672.207 beneficiari de pensii, dintre care 421.548 erau femei. Cifra pensionarilor reprezintă aproape 28% din numărul populației anunțat după Recensământul efectuat în 2024 – peste 2.4 milioane de cetățeni.

Sistemul Informațional al CNAS arată că, la finele anului trecut, 531.295 de persoane primeau pensii pentru limită de vârstă. Și în această categorie femeile sunt majoritare – peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă se ridică la circa 4.424 de lei, cu diferențe vizibile între femei și bărbați – 4.155 versus 4.951 de lei.

Un alt segment important îl constituie pensiile de dizabilitate, acordate unui număr de 94.311 persoane. Aproape jumătate dintre beneficiari sunt femei. Mărimea medie a acestei prestații este de aproximativ 2.956 de lei, în funcție de gradul dizabilității.

Menționăm că Guvernul a stabilit pensia minimă pentru limita de vârstă în mărime de 3.055 de lei. Pentru persoanele cu dizabilități, pensia minimă variază între 1.527 și 2.291 de lei, în funcție de gradul dizabilității.

Mulți proprietari de apartamente se întreabă de ce apar lunar pe lista de întreținere sumele aferente a fondurile de la rulment și fondului de reparații, fără să înțeleagă mecanismul din spatele acestor contribuții și temeiul lor legal. În mod constant, pe listele de plată sunt incluse aceste două categorii de sume, iar întrebările legate de modul de aprobare, obligativitate și posibilitatea de contestare apar frecvente în rândul celor care stau la bloc.

Atât fondulrilor de la rulment, cât și fondul de reparații sunt stabilite, în principiu, prin hotărârea adunării generale a proprietarilor, potrivit informațiilor disponibile pe pagina de Facebook Consultanță Asociații.

Fondurile obligatorii din condominii. Cum se stabilesc și cum pot fi contestate

Decizia se ia prin votul majorității celor prezenți la ședință, iar ulterior devine obligatorie pentru toți membrii asociației. În anumite situații, comitetul executiv poate adopta decizii în baza unui mandat primit de la adunarea generală, însă cadrul general rămâne cel al aprobării colective la nivelul asociației.

Potrivit Legii nr. 196/2018, hotărârile adunării generale sunt considerate legale până în momentul în care sunt anulate de o instanță de judecată.

Obligațiile administratorului privind evidența sumelor din întreținere

După includerea pe lista de întreținere, aceste sume devin obligații de plată pentru proprietari și sunt considerate, din punct de vedere legal, ca fiind valabile până la o eventuală contestare. În același timp, administratorul este responsabil să evidențieze separat fiecare categorie de fond și să înregistreze corect contribuțiile aferente fiecărui proprietar.

„În momentul în care aceste sume sunt introduse în lista de plată, ele devin obligații de plată pentru proprietar și beneficiază de prezumția de legalitate. Cu alte cuvinte, legea prezumă că respectivele sume au la bază: o hotărâre a adunării generale sau o decizie legală a comitetului executiv, în baza unui mandat acordat de adunarea generală”, potrivit sursei

Diferențe între fondul de rulment și fondul de reparații

Deși ambele sunt contribuții financiare colectate la nivel de asociație, acestea au destinații diferite. Fondul de rulment poate fi restituit proprietarului în anumite situații prevăzute de lege, în timp ce fondul de reparații nu are, în mod obișnuit, aceeași regulă de returnare, fiind destinat lucrărilor și intervențiilor asupra imobilului.

Contestațiile sau sesizările adresate autorităților locale nu conduc automat la eliminarea sumelor din lista de întreținere. În practică, doar instanța de judecată poate analiza în concret legalitatea și temeinicia includerii acestor contribuții și poate decide dacă ele trebuie menținute sau eliminate.

Specialiștii avertizează că sistemul de pensii trece prin mari provocări. Vom avea 2.000.000 noi pensionari în următorii ani 2030. Pensiile vor scădea la jumătate pentru copiii noștri.

Scenariu de coșmar: 2.000.000 noi pensionari vor apărea. Pensiile scad cu 50%. Ce măsuri extreme trebuie luate Sistemul de pensii se confruntă cu probleme mari deoarece populația vârstnică crește, numărul angajaților scade.

Contribuțiile la sistemul de pensii se restrâng, iar pensiile trebuie să se indexeze an de an.

2.000.000 noi pensionari până în 2030. Pensiile vor scădea cu 12%

Un studiu realizat de Universitatea Babes Bolyai din Cluj arată provocările cu care se confruntă sistemul de pensii din România.

„În ultimii ani, presiunile demografice, îmbătrânirea populației și creșterea cheltuielilor sociale au obligat statul să intervină prin reforme majore.

În septembrie 2023, regimul special de pensii a fost modificat, iar în noiembrie 2023 a intrat în vigoare o reformă cuprinzătoare a pensiilor publice, aliniată la PNRR și la recomandările Comisiei Europene.

Reforma aduce recalcularea drepturilor pe baza unui sistem de puncte, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați (65 de ani până în 2035) și o legătură directă cu evoluția speranței de viață”, arată Raportul pe care îl găsiți AICI

România nu face decât să se alineze sistemelor de pensii din Europa care se confruntă, de asemenea, cu mari rpovocări.

„În acest context, România se confruntă cu o combinație din ce în ce mai dificilă de îmbătrânire rapidă, emigrare masivă a forței de muncă, muncă informală și presiuni bugetare crescânde. Toți acești factori pun sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii”.



Mai mulți pensionari, pensii mai mici

România avea aproximativ 5 milioane de pensionari în sistemul public și 7,7 milioane de angajați activi. Dar lucrurile se vor înrăutăți.

„Până în 2070, proiecțiile din raportul Ministerului Finanțelor privind îmbătrânirea populației indică o scădere a numărului de angajați la 5,6 milioane conform metodologiei Eurostat (și la 4,2 milioane conform metodologiei INS), ca urmare a emigrației și a scăderii populației active”, spun specialiștii.

Dacă vârsta de pensionare va crește la 70 de ani atunci numărul pensionarilor ar scădea la 3,96.

Dacă vârsta de pensionare nu crește, sistemul se va prăbuși.

Scade numărul contribuțiilor la fondul de pensii

Creșterea vârstei de pensionare este singura soluție și dacă aflăm că „diferența dintre cheltuieli și contribuții a generat un deficit structural semnificativ de 2,5% din PIB în 2022, care se va adânci până la 5,4%”.

Problema este că Eurostat arată că aproximativ 20% din populația activă lucrează în străinătate, reducând baza de contribuții.

În plus, Baby boom-ul din perioada comunistă va genera aproximativ 2 milioane de persoane născute între 1967 și 1969, imediat după decretul de interzicere a avorturilor.

Ele se vor pensiona după 2030, generând o presiune suplimentară semnificativă.

Fără o reformă a sistemului de pensii raportul dintre prima pensie şi ultimul salariu – va scădea de la 46% în 2025 la 24% în 2070. Un pensionar va primi în medie doar un sfert din ultimul salariu.

Ce e de făcut?

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă: o piață a muncii mai incluzivă, care încurajează continuarea activității până la vârste mai înaintate, poate reduce presiunea asupra sistemului. Stimulentele pentru angajatori și recalificarea angajaților în vârstă sunt esențiale în acest sens.

Combaterea muncii informale: controale mai stricte, digitalizarea și impozite mai mici pe salariile mici pot reduce evaziunea fiscală și, astfel, pot lărgi baza de impozitare.

Educația financiară: o cultură a economisirii pe termen lung ar spori interesul pentru pensiile private, completând veniturile la pensie.

Administrare eficientă: digitalizarea proceselor, reducerea birocrației și efectuarea de audituri periodice pot reduce costurile și preveni erorile administrative.

Și, am adăuga noi, creșterea vârstei de pensionare pe care au adoptat-o state prtecum Belgia, Germanai sau Spania.

Reguli stricte la întreținerea la bloc. Traiul la bloc în România implică obligații financiare clare pentru proprietari, iar neplata întreținerii poate declanșa un lanț de măsuri legale severe.

Potrivit legii nr. 196/2018, termenul de achitare a cotelor de contribuție este, în mod obișnuit, de maximum 30 de zile de la afișarea listelor de plată. După acest interval, proprietarii intră oficial în categoria restanțierilor, iar asociațiile de proprietari pot aplica penalități și pot iniția proceduri de recuperare a datoriilor.

Reguli stricte la întreținere. Românii care nu își plătesc datoriile riscă pierderea locuinței

După depășirea termenului legal de plată, asociațiile au dreptul să aplice penalități de întârziere de până la 0,2% pentru fiecare zi. Deși procentul pare redus, efectul cumulativ este semnificativ. În doar câteva luni, suma datorată poate crește considerabil, iar pe termen lung penalitățile pot ajunge să egaleze sau chiar să depășească debitul inițial.

Legea stabilește însă o limită: penalitățile nu pot depăși suma principală la care au fost calculate. Chiar și în aceste condiții, presiunea financiară devine dificil de gestionat pentru proprietarii care întârzie plata pe perioade lungi. Atunci când restanțele persistă, asociația este obligată să treacă de la avertismente informale la proceduri oficiale. Primul pas este notificarea scrisă transmisă proprietarului, fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin intermediul unui executor judecătoresc.

Legea prevede clar: „Administratorul este obligat să notifice, în scris, proprietarul care are plăţi restante la cheltuielile comune ale imobilului asupra datoriilor şi să înştiinţeze preşedintele şi comitetul executiv al asociaţiei de proprietari despre restanţe”.

Această etapă reprezintă ultima avertizare înainte de deschiderea unui proces civil. În paralel, presiunea asupra asociației crește, deoarece furnizorii de utilități pot solicita plata integrală, iar întârzierile pot afecta întregul bloc.

Procesul în instanță, o formalitate în majoritatea cazurilor

Dacă proprietarul nu reacționează la notificare, asociația poate deschide acțiune în instanță. În practică, aceste procese sunt, de cele mai multe ori, câștigate de asociații, cu condiția ca documentele – listele de plată și facturile – să fie corect întocmite.

Instanța obligă, de regulă, debitorul să achite nu doar suma restantă, ci și penalitățile acumulate și cheltuielile de judecată. Hotărârea definitivă devine titlu executoriu, deschizând calea pentru executarea silită.

După pronunțarea unei hotărâri definitive, cazul ajunge la executorul judecătoresc. Prima măsură aplicată este, în cele mai multe situații, poprirea veniturilor. Angajatorul este obligat să rețină o parte din salariu – de regulă o treime sau chiar jumătate, în funcție de situație – până la stingerea datoriei.

În paralel, pot fi blocate și conturile bancare ale debitorului. Aceste măsuri afectează direct capacitatea de trai zilnic, reducând semnificativ veniturile disponibile pentru cheltuieli curente.

Sechestrul și vânzarea apartamentului, măsuri extreme, dar legale

În cazurile în care datoriile sunt mari și nu pot fi recuperate într-un timp rezonabil, se poate ajunge la sechestru pe bunuri imobile. Apartamentul este indisponibilizat, iar proprietarul nu mai are dreptul să îl vândă sau să îl ipotecheze.

Dacă nici această etapă nu duce la recuperarea sumelor, executorul poate scoate locuința la licitație publică. Deși este considerată o măsură extremă, vânzarea silită este perfect legală și apare tot mai frecvent în marile orașe, unde costurile de întreținere sunt ridicate.

De ce sunt asociațiile obligate să acționeze după datoriile la întreținere

Asociațiile de proprietari nu au doar dreptul, ci și obligația de a recupera datoriile la întreținere. Neplata întreținerii de către un singur locatar poate genera dezechilibre financiare care afectează întregul imobil, inclusiv riscul de sistare a serviciilor de utilități precum apa caldă, gazele sau încălzirea.

Din acest motiv, administratorii sunt adesea presați de furnizori să recupereze rapid creanțele, pentru a evita acumularea de datorii la nivel de bloc.

Specialiștii recomandă ca restanțierii să nu ignore problema. Dialogul cu asociația poate preveni escaladarea situației. În multe cazuri, se pot încheia acorduri de plată eșalonată, care permit stingerea datoriei în timp și pot duce la suspendarea penalităților, dacă graficul este respectat.

Această soluție este, de cele mai multe ori, preferabilă unui proces în instanță sau executării silite.

Este oficial. Ministrul muncii, Florin Manole, nu va mai continua în guvernul Bolojan, după ce PSD a anunțat că își va retrage miniștrii. Pensiile vor fi afectate. Vin vești rele pentru pensionari.

Ceea ce Presa a anunțat de săptămâna trecută s-a întâmplat. Ministrul muncii, Florin Manole, va pleca din guvern. PSD a anunțat aseară că nu îl mai sprijină pe premierul Bolojan. Bolojan a anunțat, la rîndul lui, că nu demisionează și va numi noi miniștrii.

Ministrul Florin Manole își va pierde poziția de ministru al Muncii.

Ministrul Muncii, dat afară din guvern de Bolojan. Ce se întâmplă cu pensiile? Vești rele pentru pensionari
Florin Manole va fi înlocuit de un ministru interimar. Bolojan poate ține un ministru ca interimar timp de 45 de zile. Ministrul interimar poate fi un ministru din guvern care să preia și ministerul muncii.

De exemplu, ministrul economiei să preia și ministerul muncii.

Sau, poate pune la ministerul muncii un membru din PNL, USR sau UDMR ori un tehnocrat.

Ce trebuie să știe pensionarii. În acest moment, nu există un pericol pe termen scurt pentru plata pensiilor. De asemenea, pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei vor primi ajutoarele de 300 – 500 de lei la pensie în luna mai.

Banii sunt prinși în buget.

Veștile bune se termină aici.

Scenariu de coșmar – Pensii înghețate sau chiar incapacitate de plată

În acest moment, la București s-a instaurat o criză politică gravă. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, spunea, nu cu mult timp în urmă că: „O criză politică ar arunca România în aer”.

Iată că asta s-a întâmplat.

Cum o vor resimți pensionarii? România se împrumută în acest moment pentru a plăti pensiile și salariile bugetarilor. O criză înseamnă împrumuturi mai scumpe.

Presa a arătat că pentru indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027 cu 10% e nevoie de un efort bugetar de 2,6 miliarde de euro. Dacă criza de la București se adâncește, atunci România nu va avea de unde să împrumute acești bani.

Indexarea pensiilor cu 10% este azi în pericol.

Scenariul apocaliptic – Pensiile nu se mai pot plăti
România este monitorizată de agențiile de rating.

Până ca România să fie coborâtă la categoria „junk” (gunoi) mai e doar o treaptă. Anul trecut am evitat la limită acest scenariu apocaliptic.

Dacă criza nu se sfârșește rapid, dacă se ajunge la alegeri anticipate, agențiile de rating vor trimite România la „junk” și nimeni nu va mai finanța împrumuturile necesare pentru plata pensiilor și salariilor.

Urmează mari probleme în a plăti pensiile.

Economistul Adrian Negrescu avertiza pur și simplu că „Dacă am asista la o criză guvernamentală cu căderea guvernului Bolojan, în secunda doi, probabil că dobânda la care se împrumută statul s-ar duce la cer şi, în loc să împrumutăm bani pentru a avea cu ce să plătim pensii şi salarii, vom ajunge, din păcate, la un acord cu FMI”, a spus Adrian Negrescu.

Adică, România nu va mai avea capacitatea să plătească pensii și salarii.

Pe larg în link-ul de mai jos:

CONCLUZIE Criza politică de la București este cea mai proastă veste pentru pensionari. Care vor ieși oricum în pierdere – inflația va crește în acest nou context.

Inflația  din România a crescut în martie 2026, la 9,9% de la 9,31% înregistrată în martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o accelerare a scumpirilor la nivelul economiei, pe fondul creșterilor de prețuri la servicii și produse alimentare.

Inflația din România este din nou în creștere 

Potrivit datelor oficiale, indicele prețurilor de consum (IPC) s-a situat la 100,78% în martie 2026 față de februarie 2026, echivalentul unei creșteri lunare de 0,78%. Totodată, inflația acumulată de la începutul anului, raportată la decembrie 2025, a urcat la 2,3%.

În perioada aprilie 2025 – martie 2026, rata medie anuală a modificării prețurilor de consum a fost de 8,5% comparativ cu intervalul similar precedent. Conform indicatorului armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit la nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 9,0%, iar media pe ultimele 12 luni calculată pe aceeași bază s-a situat la 7,6%.

Serviciile, cea mai mare presiune asupra prețurilor

Cele mai mari scumpiri au avut loc în servicii, unde tarifele au urcat cu 11,05% față de martie 2025, peste dinamica înregistrată la mărfurile nealimentare (10,89%) și la produsele alimentare (7,67%). În primele trei luni din 2026, serviciile au marcat un avans de 11,3% comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce, în medie, prețurile din acest sector au crescut cu 0,9% de la o lună la alta.

Printre cele mai mari scumpiri se regăsesc în serviciile de îngrijire medicală, care au crescut cu 12,26% anual, serviciile de igienă și cosmetică, cu un avans de 14,12%, precum și alte servicii cu caracter industrial, unde creșterile au ajuns la 15,68%.

Restaurantele, cafenelele și cantinele au înregistrat o majorare anuală de 11,60%, iar serviciile de apă, canal și salubritate au crescut cu 15,49%, una dintre cele mai ridicate valori din această categorie.

Combustibilul și energia, impact major asupra inflației

În zona mărfurilor nealimentare, combustibilii au înregistrat o creștere anuală de 12,93%, fiind unul dintre principalii factori care au alimentat inflația.

Evoluțiile din sectorul energetic rămân extrem de volatile. Energia electrică a înregistrat o creștere anuală de 157,20%, în contextul schimbărilor privind plafonarea prețurilor, în timp ce energia termică a crescut cu 113,41%. În schimb, gazele naturale au consemnat o scădere anuală de 7,08%.

Alte creșteri importante au fost înregistrate la detergenți, unde prețurile au crescut cu 9,89%, la articolele chimice, cu 7,89%, dar și la cărți, ziare și reviste, unde majorarea a ajuns la 10,11%.

Prețurile la alimente au crescut cu peste 7% în ultimul an

În sectorul alimentar, prețurile au crescut cu 7,67% față de martie 2025, însă evoluțiile diferă semnificativ în funcție de produs. Pâinea s-a scumpit cu 9,86%, iar produsele de panificație au urmat aceeași tendință. Fructele proaspete au înregistrat un avans de 14,23%, iar ouăle au crescut cu 14,63%. Una dintre cele mai mari scumpiri a fost înregistrată la cafea, unde prețurile au urcat cu 23,29% anual. De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu peste 11%.

În schimb, există și produse care au consemnat scăderi de preț. Făina s-a ieftinit cu 3,38%, iar mălaiul cu 1,78% față de martie 2025, ceea ce arată o dinamică diferită în interiorul aceleiași categorii.

Mărfurile nealimentare au înregistrat și ele o creștere anuală de 10,89%, cu variații importante între categorii. Îmbrăcămintea s-a scumpit cu 7,05%, încălțămintea cu 6,19%, iar produsele de uz casnic și mobilierul au crescut cu aproximativ 5%. Mașinile de spălat au avut o creștere de 6,22%, iar articolele de menaj de peste 5%.

Produsele culturale și sportive au înregistrat creșteri de 7,81%, în timp ce autoturismele și piesele de schimb s-au scumpit cu 5,78%.

Cel puțin trei crize vor lovi în perioada următoare România. Vom avea scumpiri uriașe la alimente chiar de Paște, vor fi și concedieri masive pentru că firmele sunt afectate de creșterea prețului la carburanți, iar Guvernul nu a luat încă măsuri în ceea ce privește prețul la gaze. Deci, facturile ar putea crește din nou. În aceste condiții, încrederea oamenilor este doar în Dumnezeu.

Situația critică în care se află România a schimbat și rugăciunile oamenilor. Credincioșii care au mers la biserică de Buna Vestire s-au rugat pentru un viitor bun al țării și schimbarea guvernanților.

„Ne rugam ca bunul Dumnezeu sa ne dea sanatate, putere ca sa trecem cu bine, speram sa fie pace in lume, intre popoare, sa trecem mai usor prin aceasta situatie. Suntem foarte suparati noi, pensionarii, pentru ca si-au batuit joc de noi, au furat, sa le fie rusine. Sunt in fata sfintei biserici si suntem suparati rau de tot si cu copiii nostri ca au neajunsuri. Domnul Bolojan sa plece si ceilati, si USR sa plece, ca numai rau ne-a facut. Pensiile sunt asa cum sunt, taxele, impozitele, preturile lasa de dorit, toate, bunul Dumnezeu sa ne ajute sa trecem cu bine”, a declarat o pensionară pentru România TV.

Pentru ce va rugati? „Pentru sanatate, ca suntem in varsta, pentru linistea tarii acesteia, care este la rascruce si in situatii grele. Sa dea Dumnezeu sa fie bine.”, a spus altă pensionară.

„Traim vremuri grele. Pace, mai ales pace, si liniste ca sa ne putem duce viata mai departe in liniste. Guvernantii ar trebui sa-si mai plece urechea si la oameni. Am prins si vremea lui Ceausescu, a fost greu si atunci, dar nu ca acum.”, a punctat altcineva.

Din păcate, inclusiv experții în economie recunosc că doar rugăciunile ne mai pot salva din calea tăvălugului de crize care vor veni. Scumpirea carburanților determinată de războiul din Orient accentuează situația critică în care oricum ne aflam. Primele consecințe vor apărea chiar înainte de Paște, prețurile la alimente vor crește aproape incontrolabil.

Din cauza creșterii prețului la motorină, vorbim despre scumpiri în lanț și la alimente, uleiul va creste cu 20-40%, carnea cu 15-30 de procente. Daca ne uitam la legume – 15-35 de procente in plus la pretul de la raft.

La nivelul unei familii cu doi adulți și doi copii, impactul devine mult mai vizibil. Cheltuielile lunare pentru alimente ar putea urca la 2.550–2.760 lei, ceea ce înseamnă un plus de 300–400 lei față de anul precedent. Creșterea prețului carburanților afectează însă și firmele care, pentru a-și optimiza costurile, aleg să renunțe la resursa umană.

Incapacitatea Guvernului de a oferi solutii companiilor de stat aflate in dificultate va duce la un val masiv de concedieri intr-o perioada extrem de complicata din punct de vedere financiar. De altfel, Bolojan a anuțat concedieri masive și la stat – zeci de mii de posturi dispar din aparatul central și din administrația publică locală, din dorința Guvernului de diminuare a cheltuielilor bugetare. O altă criză care va lovi este cea a prețului la gaze.

Avand in vedere ca actuala schema de plafonare si compensare a pretului la gaze expira in numai cateva zile, Guvernul trebuie sa vina cu masuri repede pentru a proteja consumatorii.

În lipsa unor măsuri concrete, prețul pentru clienții casnici ar putea exploda chiar de luna viitoare. Prețurile la gaze au crescut masiv ca urmare a situației din Orientul Milociu. La nivel internațional, prețurile gazelor naturale au crescut în medie cu aproape 70%. Această creștere se va reflecta, în lipsa intervenției Guvernului, în facturile populației chiar de la 1 aprilie 2026!

Premierul Ilie Bolojan a declarat că piața de energie din România funcționează la prețuri mult mai mari decât ar fi normal, din cauza unor decizii greșite și a tolerării scumpirii intenționate în favoarea unor investitori privilegiați.

Una din problemele noastre este că piața noastră de energie funcționează la niște prețuri mai mari decât ar putea funcționa în condiții normale. Asta pentru că am luat niște decizii greșite, pentru că am tolerat acțiunile care înseamnă scumpirea intenționată în favoarea unor băieți deștepți a prețurilor din energie. Ani de zile s-a întâmplat asta, din păcate, a explicat Bolojan.

Potrivit luii, Ilie Bolojan România are nevoie de aproximativ 9.000 de megawați pentru a funcționa normal, iar dacă Transelectrica și distribuitorii de rețele ar avea o producție suplimentară de 1.000–3.000 de megawați, țara ar putea genera o supraproducție de electricitate care ar reduce semnificativ prețurile.

„Gândiți-vă că am fi o țară care ar avea o supraproducție din electricitate, deci prețurile ar scădea foarte mult, numai pentru că avem o producție mai mare”, a mai spus Bolojan, la un post TV.

Ilie Bolojan: Racordarea la rețele, principalul obstacol pentru producătorii de energie



Premierul a explicat că cei care doresc să investească în producția de energie trebuie să se poată racorda la rețelele existente, dar spațiul limitat și costurile suplimentare împiedică dezvoltarea proiectelor:

„Și, dacă terenul este ocupat, atunci nu te poți racorda, iar dacă e înghesuială într-o anumită zonă, ți se cer costuri suplimentare, așa-numitele întăriri de rețea. În trei ani de zile, câte ATR-uri am eliberat? 78.000 de megawați. Gândiți-vă, dacă de la 9.000 am crește la 11, 12, 13.000, am avea supraproducție”.

Măsurile pregătite de Guvern

Bolojan a mai spus că numeroase ATR-uri sunt ocupate de proiecte fictive, ceea ce blochează posibilitatea reală de producție: „Trebuie să spargem aceste ATR-uri care sunt de ani de zile ocupate și practic în felul acesta ocupă posibilitatea de a produce energie în România. Nu te poți racorda la rețele sau te poți racorda peste ceva ani, sau poți să produci ceva la niște prețuri foarte mari. Asta trebuie să corectăm”.

Premierul a precizat că măsurile pe care le va adopta urmăresc să crească producția reală de energie și să permită accesul doar investitorilor care acționează corect și cinstit.

Dependența UE de sistemul de plăți operată de companii americane precum Visa și Mastercard a devenit un subiect tot mai prezent în dezbaterile instituțiilor europene, potrivit EuroNews.

În contextul actual al relațiilor geopolitice dintre UE și Statele Unite, oficialii europeni discută despre necesitatea dezvoltării unor soluții proprii pentru procesarea plăților digitale.

În acest context, UE a lansat în 2024 proiectul WERO, un sistem de plăți instant conceput pentru a oferi o alternativă europeană la rețelele internaționale de carduri. Inițiativa urmărește să reducă dependența blocului comunitar de infrastructura financiară controlată de companii din afara Europei.

Dependența UE de rețelele americane de plăți

În prezent, o parte semnificativă a tranzacțiilor digitale realizate în statele europene este procesată prin sistemele Visa și Mastercard. Potrivit datelor citate de publicația Capital, cele două companii au gestionat în 2023 plăți în valoare de aproximativ 4,7 trilioane de dolari în Uniunea Europeană.

Situația este evidentă în special în zona euro. În 13 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, plățile cu cardul sunt realizate exclusiv prin scheme internaționale de carduri.

În total, aproximativ 61% dintre tranzacțiile cu cardul din zona euro sunt procesate de branduri de carduri din Statele Unite.

Această situație ridică îngrijorări legate de autonomia financiară a Europei, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice globale. Aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni ar putea deveni vulnerabili în cazul în care accesul la aceste rețele ar fi restricționat.

Importanța controlului asupra sistemelor de plăți
Banca Centrală Europeană a atras atenția asupra acestui risc. Instituția subliniază importanța controlului asupra sistemelor de plată pentru stabilitatea economică a regiunii.

Reprezentanții băncii au declarat:

„Dacă pierdem controlul asupra banilor noștri, pierdem controlul asupra destinului nostru economic. Și renunțăm la un atribut cheie al suveranității”.

Sistemul WERO, primul portofel digital paneuropean

Pentru a reduce dependența de rețelele externe, Uniunea Europeană susține dezvoltarea unor sisteme proprii de plată. Una dintre principalele inițiative este WERO, lansat inițial în Germania în 2024.

WERO este un portofel digital paneuropean și un sistem de transferuri instant între persoane, dezvoltat de sectorul privat din Uniunea Europeană prin European Payment Initiative (EPI). Platforma permite utilizatorilor să trimită și să primească bani direct între conturi bancare, folosind numărul de telefon, adresa de e-mail sau coduri QR, fără a mai utiliza rețelele clasice de carduri.

În prezent, serviciul este disponibil pentru transferuri între persoane în Germania, Franța și Belgia. Dezvoltatorii proiectului intenționează să extindă treptat sistemul în întreaga Europă și să includă și plăți comerciale online.

Obiectivul declarat este ca până în 2027 WERO să devină o alternativă completă la sistemele internaționale de carduri.



Ludovic Francesconi, membru director și responsabil de strategie în cadrul European Payment Initiative, a explicat rolul proiectului:

„WERO vizează completarea arhitecturii suveranității plăților Europei cu o alternativă europeană scalabilă”.

Ce spun specialiștii despre noul sistem de plăți

Specialiștii din domeniul financiar consideră că proiectul ar putea contribui la creșterea independenței financiare a Uniunii Europene. Totuși, succesul inițiativei depinde de mai mulți factori, inclusiv adoptarea de către consumatori și comercianți.

Judith Arnal, cercetător senior la Centrul pentru Studii de Politici Europene și Institutul Regal Elcano, a explicat că sistemul trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru a putea concura cu platformele existente.

„Trebuie să îndeplinească condiții cheie pentru a concura cu Visa și Mastercard. Trebuie să fie rentabil pentru comercianți, convenabil pentru consumatori, sigur împotriva fraudei și să ofere sisteme adecvate de soluționare a litigiilor”, a spus aceasta.

Experții subliniază că scopul proiectului nu este eliminarea sistemelor americane, ci dezvoltarea unei alternative europene care să funcționeze în paralel cu acestea.

Dezbatere privind suveranitatea financiară

Discuțiile despre dezvoltarea unui sistem european de plăți au fost intensificate și de precedentul creat în 2022, când Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia după invazia Ucrainei.

Acest episod a demonstrat impactul pe care îl poate avea accesul limitat la infrastructura globală de plăți asupra economiei unei țări. În acest context, oficialii europeni consideră că dezvoltarea unor soluții interne ar putea contribui la consolidarea suveranității financiare a Uniunii Europene.

Judith Arnal a subliniat că o astfel de strategie nu presupune renunțarea la sistemele existente: „În loc să elimine Visa sau Mastercard, UE ar trebui să își construiască propriile alternative alături de sistemele americane”.

Consilierul prezidențial Radu Burnete vorbește despre impactul reducerii deficitului bugetar, absorbția fondurilor PNRR și pașii necesari pentru ca România să treacă in zona euro, în 2030. Inflația ar putea coborî spre 4% până la finalul anului, potrivit BNR, relatează Digi24.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că ajustarea deficitului bugetar este inevitabilă și va avea un efect de încetinire asupra ritmului de creștere economică.

„Nu-ți poți imagina o astfel de ajustare fără ca economia să încetinească, pentru că înseamnă că statul cheltuie mai puțini bani, bani care ajung în economie”, a explicat el.

România se pregătește pentru zona euro. Reducerea deficitului, un pas esențial 

Potrivit lui Burnete, efectele nu vor fi simțite uniform. Persoanele care și-au pierdut locul de muncă sau ale căror venituri nu au ținut pasul cu inflația resimt mai acut această ajustare. În același timp, el a subliniat că reducerea deficitului va aduce beneficii pe termen mediu și lung, inclusiv scăderea dobânzilor la împrumuturile statului și, implicit, a creditelor pentru companii.

“Dar nu e o tragedie, nu e apocalipsa și, de aici, din această reducere a deficitului și din eficientizarea statului, să știți că va avea de câștigat și economia. Dobânzile la care se împrumută statul vor scădea. Asta înseamnă că dobânzile din economie vor scădea și asta va ajuta firmele.Dacă statul e mai eficient și mai suplu un pic și asta ajută firmele, sigur, nu se vede a doua zi, dar direcția e corectă”, a spus Burnete.

Fondurile europene din PNRR sunt decisive pentru 2026

Consilierul prezidențial a atras atenția că absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este esențială pentru menținerea stabilității economice în 2026. În contextul apropiatei finalizări a programului, următoarele șase luni vor fi cruciale.

„Rămân încrezător că Guvernul, autoritățile locale și toți cei implicați vor face eforturile necesare pentru a cheltui cât mai mult din acești bani”, a afirmat Burnete.

El a recunoscut că unele proiecte ar putea să nu fie finalizate, chiar și după renegocierea cu Comisia Europeană.

Inflația ar putea scădea spre 4% până la finalul anului

Radu Burnete a menționat că inflația ar putea coborî la aproximativ 4% până la sfârșitul anului, potrivit estimărilor Băncii Naționale a

României. În opinia sa, dacă măsurile de consolidare fiscală vor continua, nu există motive pentru ca inflația să revină pe o traiectorie ascendentă.

“Inflația o să scadă și vedem în rapoartele sau în estimările BNR că ea se va apropia de 4% la finalul acestui an. Asta e o veste bună și nu văd motive ca ea să crească în continuare”, a mai spus consilierul prezidențial.



România se pregătește pentru aderarea la zona euro

Consilierul a explicat că reducerea deficitului și eficientizarea aparatului de stat sunt pași importanți și pentru aderarea României la zona euro.

„Europa strânge rândurile. Vorbim de integrarea mai bună a pieței de energie, a pieței financiare și așa mai departe. Asta înseamnă că zona euro va deveni mai importantă și noi nu putem să stăm prea departe de ea”, a spus el.

Burnete a subliniat că autoritățile trebuie să depună eforturi în următorii trei-patru ani pentru a îndeplini condițiile necesare aderării și pentru a putea discuta în mod serios despre acest obiectiv.

Coaliția guvernamentală continuă discuțiile

Consilierul a mai afirmat că, în cadrul coaliției guvernamentale, dezbaterile privind deficitul vor continua săptămânal, iar măsurile adoptate au fost compromise pentru a ajunge la soluții acceptabile. El a precizat că, deși mereu există posibilitatea de a face lucrurile mai bine, direcția adoptată este corectă și esențială pentru economia României.

„Nu vreau să par doar așa, general și filozofic. Sigur că tot timpul poți să faci lucrurile mai bine sau uneori poți să le faci mai bine. Dar nu vreau să intru într-o măsură sau cealaltă. În această coaliție în care patru partide trebuie să ia o decizie, eu cred că Guvernul a ajuns la niște compromisuri acceptabile”, a subliniat Burnete.