Inflația  din România a crescut în martie 2026, la 9,9% de la 9,31% înregistrată în martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o accelerare a scumpirilor la nivelul economiei, pe fondul creșterilor de prețuri la servicii și produse alimentare.

Inflația din România este din nou în creștere 

Potrivit datelor oficiale, indicele prețurilor de consum (IPC) s-a situat la 100,78% în martie 2026 față de februarie 2026, echivalentul unei creșteri lunare de 0,78%. Totodată, inflația acumulată de la începutul anului, raportată la decembrie 2025, a urcat la 2,3%.

În perioada aprilie 2025 – martie 2026, rata medie anuală a modificării prețurilor de consum a fost de 8,5% comparativ cu intervalul similar precedent. Conform indicatorului armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit la nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 9,0%, iar media pe ultimele 12 luni calculată pe aceeași bază s-a situat la 7,6%.

Serviciile, cea mai mare presiune asupra prețurilor

Cele mai mari scumpiri au avut loc în servicii, unde tarifele au urcat cu 11,05% față de martie 2025, peste dinamica înregistrată la mărfurile nealimentare (10,89%) și la produsele alimentare (7,67%). În primele trei luni din 2026, serviciile au marcat un avans de 11,3% comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce, în medie, prețurile din acest sector au crescut cu 0,9% de la o lună la alta.

Printre cele mai mari scumpiri se regăsesc în serviciile de îngrijire medicală, care au crescut cu 12,26% anual, serviciile de igienă și cosmetică, cu un avans de 14,12%, precum și alte servicii cu caracter industrial, unde creșterile au ajuns la 15,68%.

Restaurantele, cafenelele și cantinele au înregistrat o majorare anuală de 11,60%, iar serviciile de apă, canal și salubritate au crescut cu 15,49%, una dintre cele mai ridicate valori din această categorie.

Combustibilul și energia, impact major asupra inflației

În zona mărfurilor nealimentare, combustibilii au înregistrat o creștere anuală de 12,93%, fiind unul dintre principalii factori care au alimentat inflația.

Evoluțiile din sectorul energetic rămân extrem de volatile. Energia electrică a înregistrat o creștere anuală de 157,20%, în contextul schimbărilor privind plafonarea prețurilor, în timp ce energia termică a crescut cu 113,41%. În schimb, gazele naturale au consemnat o scădere anuală de 7,08%.

Alte creșteri importante au fost înregistrate la detergenți, unde prețurile au crescut cu 9,89%, la articolele chimice, cu 7,89%, dar și la cărți, ziare și reviste, unde majorarea a ajuns la 10,11%.

Prețurile la alimente au crescut cu peste 7% în ultimul an

În sectorul alimentar, prețurile au crescut cu 7,67% față de martie 2025, însă evoluțiile diferă semnificativ în funcție de produs. Pâinea s-a scumpit cu 9,86%, iar produsele de panificație au urmat aceeași tendință. Fructele proaspete au înregistrat un avans de 14,23%, iar ouăle au crescut cu 14,63%. Una dintre cele mai mari scumpiri a fost înregistrată la cafea, unde prețurile au urcat cu 23,29% anual. De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu peste 11%.

În schimb, există și produse care au consemnat scăderi de preț. Făina s-a ieftinit cu 3,38%, iar mălaiul cu 1,78% față de martie 2025, ceea ce arată o dinamică diferită în interiorul aceleiași categorii.

Mărfurile nealimentare au înregistrat și ele o creștere anuală de 10,89%, cu variații importante între categorii. Îmbrăcămintea s-a scumpit cu 7,05%, încălțămintea cu 6,19%, iar produsele de uz casnic și mobilierul au crescut cu aproximativ 5%. Mașinile de spălat au avut o creștere de 6,22%, iar articolele de menaj de peste 5%.

Produsele culturale și sportive au înregistrat creșteri de 7,81%, în timp ce autoturismele și piesele de schimb s-au scumpit cu 5,78%.

Cel puțin trei crize vor lovi în perioada următoare România. Vom avea scumpiri uriașe la alimente chiar de Paște, vor fi și concedieri masive pentru că firmele sunt afectate de creșterea prețului la carburanți, iar Guvernul nu a luat încă măsuri în ceea ce privește prețul la gaze. Deci, facturile ar putea crește din nou. În aceste condiții, încrederea oamenilor este doar în Dumnezeu.

Situația critică în care se află România a schimbat și rugăciunile oamenilor. Credincioșii care au mers la biserică de Buna Vestire s-au rugat pentru un viitor bun al țării și schimbarea guvernanților.

„Ne rugam ca bunul Dumnezeu sa ne dea sanatate, putere ca sa trecem cu bine, speram sa fie pace in lume, intre popoare, sa trecem mai usor prin aceasta situatie. Suntem foarte suparati noi, pensionarii, pentru ca si-au batuit joc de noi, au furat, sa le fie rusine. Sunt in fata sfintei biserici si suntem suparati rau de tot si cu copiii nostri ca au neajunsuri. Domnul Bolojan sa plece si ceilati, si USR sa plece, ca numai rau ne-a facut. Pensiile sunt asa cum sunt, taxele, impozitele, preturile lasa de dorit, toate, bunul Dumnezeu sa ne ajute sa trecem cu bine”, a declarat o pensionară pentru România TV.

Pentru ce va rugati? „Pentru sanatate, ca suntem in varsta, pentru linistea tarii acesteia, care este la rascruce si in situatii grele. Sa dea Dumnezeu sa fie bine.”, a spus altă pensionară.

„Traim vremuri grele. Pace, mai ales pace, si liniste ca sa ne putem duce viata mai departe in liniste. Guvernantii ar trebui sa-si mai plece urechea si la oameni. Am prins si vremea lui Ceausescu, a fost greu si atunci, dar nu ca acum.”, a punctat altcineva.

Din păcate, inclusiv experții în economie recunosc că doar rugăciunile ne mai pot salva din calea tăvălugului de crize care vor veni. Scumpirea carburanților determinată de războiul din Orient accentuează situația critică în care oricum ne aflam. Primele consecințe vor apărea chiar înainte de Paște, prețurile la alimente vor crește aproape incontrolabil.

Din cauza creșterii prețului la motorină, vorbim despre scumpiri în lanț și la alimente, uleiul va creste cu 20-40%, carnea cu 15-30 de procente. Daca ne uitam la legume – 15-35 de procente in plus la pretul de la raft.

La nivelul unei familii cu doi adulți și doi copii, impactul devine mult mai vizibil. Cheltuielile lunare pentru alimente ar putea urca la 2.550–2.760 lei, ceea ce înseamnă un plus de 300–400 lei față de anul precedent. Creșterea prețului carburanților afectează însă și firmele care, pentru a-și optimiza costurile, aleg să renunțe la resursa umană.

Incapacitatea Guvernului de a oferi solutii companiilor de stat aflate in dificultate va duce la un val masiv de concedieri intr-o perioada extrem de complicata din punct de vedere financiar. De altfel, Bolojan a anuțat concedieri masive și la stat – zeci de mii de posturi dispar din aparatul central și din administrația publică locală, din dorința Guvernului de diminuare a cheltuielilor bugetare. O altă criză care va lovi este cea a prețului la gaze.

Avand in vedere ca actuala schema de plafonare si compensare a pretului la gaze expira in numai cateva zile, Guvernul trebuie sa vina cu masuri repede pentru a proteja consumatorii.

În lipsa unor măsuri concrete, prețul pentru clienții casnici ar putea exploda chiar de luna viitoare. Prețurile la gaze au crescut masiv ca urmare a situației din Orientul Milociu. La nivel internațional, prețurile gazelor naturale au crescut în medie cu aproape 70%. Această creștere se va reflecta, în lipsa intervenției Guvernului, în facturile populației chiar de la 1 aprilie 2026!

Premierul Ilie Bolojan a declarat că piața de energie din România funcționează la prețuri mult mai mari decât ar fi normal, din cauza unor decizii greșite și a tolerării scumpirii intenționate în favoarea unor investitori privilegiați.

Una din problemele noastre este că piața noastră de energie funcționează la niște prețuri mai mari decât ar putea funcționa în condiții normale. Asta pentru că am luat niște decizii greșite, pentru că am tolerat acțiunile care înseamnă scumpirea intenționată în favoarea unor băieți deștepți a prețurilor din energie. Ani de zile s-a întâmplat asta, din păcate, a explicat Bolojan.

Potrivit luii, Ilie Bolojan România are nevoie de aproximativ 9.000 de megawați pentru a funcționa normal, iar dacă Transelectrica și distribuitorii de rețele ar avea o producție suplimentară de 1.000–3.000 de megawați, țara ar putea genera o supraproducție de electricitate care ar reduce semnificativ prețurile.

„Gândiți-vă că am fi o țară care ar avea o supraproducție din electricitate, deci prețurile ar scădea foarte mult, numai pentru că avem o producție mai mare”, a mai spus Bolojan, la un post TV.

Ilie Bolojan: Racordarea la rețele, principalul obstacol pentru producătorii de energie



Premierul a explicat că cei care doresc să investească în producția de energie trebuie să se poată racorda la rețelele existente, dar spațiul limitat și costurile suplimentare împiedică dezvoltarea proiectelor:

„Și, dacă terenul este ocupat, atunci nu te poți racorda, iar dacă e înghesuială într-o anumită zonă, ți se cer costuri suplimentare, așa-numitele întăriri de rețea. În trei ani de zile, câte ATR-uri am eliberat? 78.000 de megawați. Gândiți-vă, dacă de la 9.000 am crește la 11, 12, 13.000, am avea supraproducție”.

Măsurile pregătite de Guvern

Bolojan a mai spus că numeroase ATR-uri sunt ocupate de proiecte fictive, ceea ce blochează posibilitatea reală de producție: „Trebuie să spargem aceste ATR-uri care sunt de ani de zile ocupate și practic în felul acesta ocupă posibilitatea de a produce energie în România. Nu te poți racorda la rețele sau te poți racorda peste ceva ani, sau poți să produci ceva la niște prețuri foarte mari. Asta trebuie să corectăm”.

Premierul a precizat că măsurile pe care le va adopta urmăresc să crească producția reală de energie și să permită accesul doar investitorilor care acționează corect și cinstit.

Dependența UE de sistemul de plăți operată de companii americane precum Visa și Mastercard a devenit un subiect tot mai prezent în dezbaterile instituțiilor europene, potrivit EuroNews.

În contextul actual al relațiilor geopolitice dintre UE și Statele Unite, oficialii europeni discută despre necesitatea dezvoltării unor soluții proprii pentru procesarea plăților digitale.

În acest context, UE a lansat în 2024 proiectul WERO, un sistem de plăți instant conceput pentru a oferi o alternativă europeană la rețelele internaționale de carduri. Inițiativa urmărește să reducă dependența blocului comunitar de infrastructura financiară controlată de companii din afara Europei.

Dependența UE de rețelele americane de plăți

În prezent, o parte semnificativă a tranzacțiilor digitale realizate în statele europene este procesată prin sistemele Visa și Mastercard. Potrivit datelor citate de publicația Capital, cele două companii au gestionat în 2023 plăți în valoare de aproximativ 4,7 trilioane de dolari în Uniunea Europeană.

Situația este evidentă în special în zona euro. În 13 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, plățile cu cardul sunt realizate exclusiv prin scheme internaționale de carduri.

În total, aproximativ 61% dintre tranzacțiile cu cardul din zona euro sunt procesate de branduri de carduri din Statele Unite.

Această situație ridică îngrijorări legate de autonomia financiară a Europei, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice globale. Aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni ar putea deveni vulnerabili în cazul în care accesul la aceste rețele ar fi restricționat.

Importanța controlului asupra sistemelor de plăți
Banca Centrală Europeană a atras atenția asupra acestui risc. Instituția subliniază importanța controlului asupra sistemelor de plată pentru stabilitatea economică a regiunii.

Reprezentanții băncii au declarat:

„Dacă pierdem controlul asupra banilor noștri, pierdem controlul asupra destinului nostru economic. Și renunțăm la un atribut cheie al suveranității”.

Sistemul WERO, primul portofel digital paneuropean

Pentru a reduce dependența de rețelele externe, Uniunea Europeană susține dezvoltarea unor sisteme proprii de plată. Una dintre principalele inițiative este WERO, lansat inițial în Germania în 2024.

WERO este un portofel digital paneuropean și un sistem de transferuri instant între persoane, dezvoltat de sectorul privat din Uniunea Europeană prin European Payment Initiative (EPI). Platforma permite utilizatorilor să trimită și să primească bani direct între conturi bancare, folosind numărul de telefon, adresa de e-mail sau coduri QR, fără a mai utiliza rețelele clasice de carduri.

În prezent, serviciul este disponibil pentru transferuri între persoane în Germania, Franța și Belgia. Dezvoltatorii proiectului intenționează să extindă treptat sistemul în întreaga Europă și să includă și plăți comerciale online.

Obiectivul declarat este ca până în 2027 WERO să devină o alternativă completă la sistemele internaționale de carduri.



Ludovic Francesconi, membru director și responsabil de strategie în cadrul European Payment Initiative, a explicat rolul proiectului:

„WERO vizează completarea arhitecturii suveranității plăților Europei cu o alternativă europeană scalabilă”.

Ce spun specialiștii despre noul sistem de plăți

Specialiștii din domeniul financiar consideră că proiectul ar putea contribui la creșterea independenței financiare a Uniunii Europene. Totuși, succesul inițiativei depinde de mai mulți factori, inclusiv adoptarea de către consumatori și comercianți.

Judith Arnal, cercetător senior la Centrul pentru Studii de Politici Europene și Institutul Regal Elcano, a explicat că sistemul trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru a putea concura cu platformele existente.

„Trebuie să îndeplinească condiții cheie pentru a concura cu Visa și Mastercard. Trebuie să fie rentabil pentru comercianți, convenabil pentru consumatori, sigur împotriva fraudei și să ofere sisteme adecvate de soluționare a litigiilor”, a spus aceasta.

Experții subliniază că scopul proiectului nu este eliminarea sistemelor americane, ci dezvoltarea unei alternative europene care să funcționeze în paralel cu acestea.

Dezbatere privind suveranitatea financiară

Discuțiile despre dezvoltarea unui sistem european de plăți au fost intensificate și de precedentul creat în 2022, când Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia după invazia Ucrainei.

Acest episod a demonstrat impactul pe care îl poate avea accesul limitat la infrastructura globală de plăți asupra economiei unei țări. În acest context, oficialii europeni consideră că dezvoltarea unor soluții interne ar putea contribui la consolidarea suveranității financiare a Uniunii Europene.

Judith Arnal a subliniat că o astfel de strategie nu presupune renunțarea la sistemele existente: „În loc să elimine Visa sau Mastercard, UE ar trebui să își construiască propriile alternative alături de sistemele americane”.

Consilierul prezidențial Radu Burnete vorbește despre impactul reducerii deficitului bugetar, absorbția fondurilor PNRR și pașii necesari pentru ca România să treacă in zona euro, în 2030. Inflația ar putea coborî spre 4% până la finalul anului, potrivit BNR, relatează Digi24.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că ajustarea deficitului bugetar este inevitabilă și va avea un efect de încetinire asupra ritmului de creștere economică.

„Nu-ți poți imagina o astfel de ajustare fără ca economia să încetinească, pentru că înseamnă că statul cheltuie mai puțini bani, bani care ajung în economie”, a explicat el.

România se pregătește pentru zona euro. Reducerea deficitului, un pas esențial 

Potrivit lui Burnete, efectele nu vor fi simțite uniform. Persoanele care și-au pierdut locul de muncă sau ale căror venituri nu au ținut pasul cu inflația resimt mai acut această ajustare. În același timp, el a subliniat că reducerea deficitului va aduce beneficii pe termen mediu și lung, inclusiv scăderea dobânzilor la împrumuturile statului și, implicit, a creditelor pentru companii.

“Dar nu e o tragedie, nu e apocalipsa și, de aici, din această reducere a deficitului și din eficientizarea statului, să știți că va avea de câștigat și economia. Dobânzile la care se împrumută statul vor scădea. Asta înseamnă că dobânzile din economie vor scădea și asta va ajuta firmele.Dacă statul e mai eficient și mai suplu un pic și asta ajută firmele, sigur, nu se vede a doua zi, dar direcția e corectă”, a spus Burnete.

Fondurile europene din PNRR sunt decisive pentru 2026

Consilierul prezidențial a atras atenția că absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este esențială pentru menținerea stabilității economice în 2026. În contextul apropiatei finalizări a programului, următoarele șase luni vor fi cruciale.

„Rămân încrezător că Guvernul, autoritățile locale și toți cei implicați vor face eforturile necesare pentru a cheltui cât mai mult din acești bani”, a afirmat Burnete.

El a recunoscut că unele proiecte ar putea să nu fie finalizate, chiar și după renegocierea cu Comisia Europeană.

Inflația ar putea scădea spre 4% până la finalul anului

Radu Burnete a menționat că inflația ar putea coborî la aproximativ 4% până la sfârșitul anului, potrivit estimărilor Băncii Naționale a

României. În opinia sa, dacă măsurile de consolidare fiscală vor continua, nu există motive pentru ca inflația să revină pe o traiectorie ascendentă.

“Inflația o să scadă și vedem în rapoartele sau în estimările BNR că ea se va apropia de 4% la finalul acestui an. Asta e o veste bună și nu văd motive ca ea să crească în continuare”, a mai spus consilierul prezidențial.



România se pregătește pentru aderarea la zona euro

Consilierul a explicat că reducerea deficitului și eficientizarea aparatului de stat sunt pași importanți și pentru aderarea României la zona euro.

„Europa strânge rândurile. Vorbim de integrarea mai bună a pieței de energie, a pieței financiare și așa mai departe. Asta înseamnă că zona euro va deveni mai importantă și noi nu putem să stăm prea departe de ea”, a spus el.

Burnete a subliniat că autoritățile trebuie să depună eforturi în următorii trei-patru ani pentru a îndeplini condițiile necesare aderării și pentru a putea discuta în mod serios despre acest obiectiv.

Coaliția guvernamentală continuă discuțiile

Consilierul a mai afirmat că, în cadrul coaliției guvernamentale, dezbaterile privind deficitul vor continua săptămânal, iar măsurile adoptate au fost compromise pentru a ajunge la soluții acceptabile. El a precizat că, deși mereu există posibilitatea de a face lucrurile mai bine, direcția adoptată este corectă și esențială pentru economia României.

„Nu vreau să par doar așa, general și filozofic. Sigur că tot timpul poți să faci lucrurile mai bine sau uneori poți să le faci mai bine. Dar nu vreau să intru într-o măsură sau cealaltă. În această coaliție în care patru partide trebuie să ia o decizie, eu cred că Guvernul a ajuns la niște compromisuri acceptabile”, a subliniat Burnete.

Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonarea adaosului comercial atunci când inflația depășește pragul de alertă de 5% este o măsură de politică economică extrem de tentantă electoral, dar plină de capcane structurale.

Deși la prima vedere pare un scut eficient pentru puterea de cumpărare, susțin analiștii Frames, experiența economică și exemplele europene arată că o astfel de intervenție brutală în mecanismul liber de formare a prețurilor poate genera efecte adverse severe, transformând o criză a prețurilor într-o criză a disponibilității mărfurilor.

  Plafonarea generală a adaosului comercial când inflația depășește 5% — explicația simplă pentru toată lumea. Efectul de bumerang: Implicațiile economice majore

Potrivit analiștilor, introducerea unui plafon fix pentru adaosul comercial (să spunem, maxim 20% pentru procesatori și 20% pentru retaileri, așa cum s-a experimentat temporar pe alimente de bază) într-un moment inflaționist generează distorsiuni imediate pe lanțul de aprovizionare.

Și mai grav este faptul că din declarațiile făcute de ministrul Agriculturii reiese că acest mecanism ar putea fi aplicat tuturor produselor alimentare, nu numai celor de bază.

„Propunerea Ministerului Agriculturii ridică o mulțime de semne de întrebare. Dacă dl. Barbu vrea să extindă un astfel de mecanism la nivelul întregii industrii alimentare, în tentativa de a reduce inflația, asistăm la o premieră mondială. Pare o inițiativă demnă de Premiul Nobel pentru Economie. În realitate, este o inepție economică”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, o asemenea reglementare riscă să alunge din țară investitorii din retail, și nu doar pe cei din sectorul alimentar.

Efectul de ,,Waterbed’’

Dacă plecăm de la premisa propusă de Ministerul Agriculturii, efectele economice sunt ușor de anticipat, arată analiza.

Retailerii, pentru a-și menține marjele de profitabilitate necesare acoperirii costurilor fixe (salarii, energie, chirii), vor fi forțați să compenseze pierderile de la produsele plafonate prin scumpirea agresivă a celor neplafonate.

Dacă uleiul și zahărul au adaos limitat, prețul detergentului, al cosmeticelor sau al altor produse din hipermarketuri va crește disproporționat.

„Este clasicul efect de Waterbed, pe care l-am mai văzut în economie din momentul în care a fost introdusă plafonarea adosului la produsele alimentare de bază. Inclusiv Consiliul Concurenței a reclamat acest efect economic cu consecințe semnificative în dinamica vânzărilor și a puterii de cumpărare”, arată analiza Frames.

Penuria la raft

Mai mult chiar, atunci când prețul reglementat nu mai acoperă costul de producție și logistică (care crește din cauza inflației), producătorii sau retailerii pot decide pur și simplu să nu mai vândă acele produse. Apare fenomenul rafturilor goale sau al raționalizării, deoarece vânzarea devine o activitate generatoare de pierderi.

Într-un mediu cu marje controlate, companiile își reduc drastic bugetele de investiții și marketing. Lansarea de produse noi devine riscantă, iar calitatea produselor existente poate scădea (fenomenul de skimpflation – reducerea calității ingredientelor pentru a menține prețul).

„România nu este singura țară care a căutat soluții neortodoxe, însă modelele diferă radical prin rezultate”, afirmă Negrescu.

Guvernul de la Budapesta, de exemplu, a impus cele mai dure plafoane de preț din UE pentru alimente și combustibili. Rezultatul a fost dezastruos: Ungaria a înregistrat ulterior cea mai mare inflație alimentară din UE (peste 40-50% la un moment dat), penurie de combustibil și zahăr, și falimentul multor mici comercianți. Când plafoanele au fost ridicate, prețurile au explodat pentru a recupera pierderile acumulate.

În loc de legi coercitive, Franța a optat pentru „Trimestre Anti-Inflation”, un acord voluntar prin care retailerii s-au angajat să țină prețurile jos la o gamă selectată de produse, în schimbul unei presiuni guvernamentale asupra marilor producători industriali pentru a renegocia contractele.

Grecia a impus o transparență totală și o limitare a marjei de profit brut (nu a prețului final) la nivelul anului 2021 pentru produsele esențiale. Măsura a fost mai flexibilă, permițând ajustarea prețurilor în funcție de costuri, dar interzicând specula.

Firmele locale sunt cele mai vulnerabile

Dacă va fi implementată în forma anunțată de ministrul Agriculturii, această măsură menită să protejeze populația ar putea avea un efect de bumerang pentru capitalul românesc. Aplicarea unei astfel de reglementări riscă să scoată din piață tocmai antreprenorii români, care nu au o putere economică care să le permită să facă față efectelor negative.

„Marile rețele de retail (hipermarketurile, discounterii) au volume uriașe și pot negocia prețuri de achiziție mult mai mici de la furnizori. Ele pot supraviețui cu un adaos comercial mic (de ex. 10-15%) datorită rulajului rapid. În schimb, micile magazine românești (comerțul tradițional) au costuri operaționale per produs mult mai mari. O plafonare a adaosului la un nivel scăzut le-ar împinge direct în faliment, neputând să-și acopere cheltuielile cu utilitățile și personalul”, afirmă Negrescu.

Potrivit analiștilor, în fața plafonării adaosului, nu este exclus ca marii retaileri să pună o presiune enormă pe furnizori (adesea producători români de hrană) să scadă prețul de livrare pentru a se încadra în prețul final dorit. Producătorii români, deja decapitalizați, riscă să vândă sub cost sau să fie delistați în favoarea unor produse de import mai ieftine.

„Introducerea automată a plafonării adaosului comercial la o inflație de 5% riscă să transforme economia României într-o piață parțial planificată, cu riscuri majore de blocaj”, arată analiza Frames.

Deși poate oferi o gură de oxigen electorală și socială pe termen foarte scurt (câteva luni), pe termen mediu măsura erodează competitivitatea firmelor românești mici, reduce oferta de mărfuri și, istoric vorbind, duce la o explozie și mai mare a prețurilor în momentul inevitabil al liberalizării pieței.

„Soluția viabilă este să lași piața liberă, retailerii să concureze între ei, să existe o competiție reală în piață, iar dacă există înțelegeri, avem Consiliul Concurenței care poate să sancționeze. În plus, să nu uităm un lucru esențial – prețurile sunt ca un elastic. Dacă tragi prea mult de el, se rupe, altfel spus dacă scumpești prea mult, rămâi cu marfa nevândută. Iar producătorii și retailerii știu acest lucru, dovadă că s-au angajat într-o cursă infernală de promoții și discounturi, în tentativa de a-și păstra clientela, de a face vânzări în volum”, a mai declarat Negrescu.

Cât vor fi facturile la gaz din aprilie? O întrebare care îi frământă pe mulți români, în contextul semnelor de întrebare legate de ce se va întâmpla cu plafonarea prețurilor, încă în vigoare. Cert este că unii furnizorii trimit deja oferte ce conțin și prețuri peste plafonul actual impus de stat. Autoritățile, prin ministrul Energiei de pildă, dau însă asigurări că facturile nu vor crește începând din aprilie.

Eliminarea plafonării prețului la gaz natural ar urma să se facă, din aprilie, după altă ”formulă” decât cea aplicată în cazul energiei electrice.

Astfel, după cum anunța premierul Ilie Bolojan în 4 februarie, în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 ar urma să avem preț administrat pentru toți consumatorii casnici, pentru ca acesta să rămână stabil. Pentru celelalte categorii de consumatori, plafonul nu ar mai urma să se aplice, a mai spus prim-ministrul.

Două zile mai târziu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dădea asigurări că nu vor creşte preţurile la gaze naturale, în mod cert, până anul viitor, în 31 martie 2027, el precizând că va fi o plafonare în mai multe marje şi că preţul va rămâne la fel.

”Un alt element extrem de important îl reprezintă toată discuţia referitoare la preţul gazelor naturale după data de 31 martie. În urma discuţiilor tehnice pe care le-am purtat încă din septembrie anul trecut cu toată piaţa, cu specialişti din domeniu, după o agreare la nivelul Guvernului României, suntem în faza în care oamenii de acasă trebuie să ştie că nu vor creşte preţurile la gaze naturale, în mod cert, până anul viitor, în 31 martie 2027”, a subliniat ministrul Energiei.

Tot Ivan a postat marți, pe rețelele de socializare, un mesaj în același sens. ”Protejăm facturile românilor la gaze după 31 martie 2026! La energie am văzut ce înseamnă o eliminare bruscă a schemei de plafonare, fără timp de pregătire. La gaze, lucrurile stau diferit: avem timp, avem date și capacitatea de producție este în creștere. De aceea, decizia trebuie să fie una calculată, astfel încât românii să fie protejați și după această dată”, a scris, pe Facebook, ministrul Energiei.

Așadar, potrivit autorităților, nu crește prețul gazelor din aprilie. Potrivit unor oferte deja lansate de furnizori, lucrurile par să stea altfel.

Conform datelor înregistrate pe comparatorul de preţuri, marii furnizori vin cu tarife valabile şi după 1 aprilie, iar unele preţuri depășesc actualul plafonul actual impus de stat pentru consumatorii casnici – 31 de bani pe kWh. Astfel, sunt oferte și de 34, 37 sau chiar de 38 de bani pe kWh, remarcă observatornews.

CEO-ul de la E.ON România, Volker Raffel, spune că menținerea plafonării va duce la un infringement din partea Executivului european. „Pe piaţa engros, nu au venit suficiente oferte pentru aprilie şi după. Dacă nu ieşim din plafonare, asta înseamnă un infringement din partea Comisiei Europene”, a declarat Raffel.

Acesta fiind contextul, furnizorii sunt, acum, în faza de așteptare, fiind dependenți de o decizie finală a autorităților. ”Suntem într-o situaţie de aşteptare. Aşteptarea firească e să fie acolo un asterix, cu menţiunea că vom reveni în funcţie de decizia guvernului”, spune Dana Dărăban, director executiv la Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Pe de altă parte, românii care semnează în aceste zile contractul de furnizare a gazelor naturale trebuie să știe că pot schimba oricând furnizorul. „Nu există în niciun moment întrerupere în alimentare. Mutarea la un alt furnizor nu este condiţionată, nu este legată de niciun act normativ care ar putea să apară în perioada următoare. Există în orice moment posibilitatea de a schimba furnizorul”, a declarat expertul în energie Silvia Vlăsceanu.

Statisticile recente ale Casei Naționale de Pensii Publice indică discrepanțe puternice între pensiile medii încasate de seniori, în funcție de județul de domiciliu. La începutul anului 2026, diferențele teritoriale sunt vizibile mai ales după aplicarea noii formule de calcul, care a accentuat dezechilibrele deja existente în sistem.

Pensia medie la nivel național se situează la 2.818 lei, însă această medie ascunde variații semnificative între regiuni, cu valori care coboară sub 2.300 de lei în unele județe și depășesc 4.000 de lei în altele.

Impactul noii formule de recalculare la Pensiile românilor, după noua formulă.

Recalcularea pensiilor, aplicată din 1 septembrie 2024, a introdus un mecanism care combină punctajele de contributivitate cu punctele de stabilitate. Aceste puncte suplimentare sunt acordate celor care au depășit pragul de 25 de ani de muncă, valoarea lor crescând progresiv odată cu vechimea acumulată.

Stagiul complet de cotizare a fost fixat la 35 de ani, criteriu care a avut efecte diferite asupra pensionarilor. Cei care au lucrat în condiții speciale sau în grupe de muncă, dar cu perioade efective mai scurte de activitate, nu au beneficiat pe deplin de noua formulă. În continuare, nivelul pensiei este determinat în principal de salariile declarate și de contribuțiile achitate de-a lungul vieții profesionale.



Decalaje majore între pensiile din România

Mai multe județe înregistrează pensii medii ce depășesc pragul de 3.000 de lei, printre care Argeș, Constanța, Galați, Prahova și Cluj. În fruntea clasamentului se află Hunedoara, cu o pensie medie de 3.502 lei, urmată de Gorj, unde media ajunge la 3.275 lei, și Brașov, cu valori de peste 3.300 de lei.

Aceste județe au în comun un trecut economic dominat de minerit, energie și industrie grea, domenii în care salariile au fost mai ridicate și, în mare parte, integral fiscalizate, ceea ce s-a reflectat direct în nivelul pensiilor actuale.

Zonele cu pensii sub media pe țară

La celălalt capăt al clasamentului se regăsesc județe precum Botoșani, Vaslui, Vrancea, Giurgiu sau Bistrița-Năsăud, unde pensia medie variază între 2.200 și 2.400 de lei. În aceste zone, economia locală a fost caracterizată de venituri mai mici, perioade de muncă întrerupte și un număr redus de ani de cotizare completă.

Diferențele nu sunt generate de anul ieșirii la pensie, ci de istoricul salarial și de tipul activităților desfășurate atât înainte de 1990, cât și în perioada de tranziție economică.

Capitala, un caz aparte

Bucureștiul se detașează clar față de restul țării în privința nivelului pensiilor. Sectorul 1 este singura zonă din România în care pensia medie depășește pragul de 4.000 de lei, atingând valoarea de 4.118 lei.

Prin comparație, în județe precum Vrancea, unde pensia medie este de aproximativ 2.270 de lei, diferența față de Sectorul 1 ajunge la aproape 2.000 de lei. Acest contrast reflectă nivelurile salariale mult mai ridicate din Capitală și volumul consistent al contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate.

Viața la pensie. După ce decorațiunile de sărbători dispar, casa poate părea mai goală, iar sentimentul de singurătate se poate accentua. Ianuarie este însă momentul ideal pentru a-ți transforma locuința într-un spațiu cald și reconfortant.

Viața la pensie. După ce decorațiunile de sărbători sunt strânse, multe locuințe pot părea mai goale, iar starea de melancolie specifică începutului de an se poate accentua.

Deși casa nu arată neapărat diferit, atmosfera poate deveni mai rece sau mai lipsită de viață.

Tocmai de aceea, luna ianuarie este momentul ideal pentru a transforma locuința într-un adevărat refugiu, mai ales pentru cei aflați la pensie, care petrec mai mult timp acasă.

Viața la pensie. Cum să faci ca statul acasă în ianuarie să fie confortabil și să nu te simți singur
Vestea bună este că pentru a crea mai multă bucurie în propria locuință nu este nevoie de renovări ample sau investiții costisitoare.

Designerii de interior spun că mici ajustări, atent gândite, pot schimba semnificativ atmosfera unui spațiu, transformând sentimentul de „blocată în casă” într-unul de confort și mulțumire.

Adăugați mai multe plante

Plantele, mai ales în mijlocul iernii, pot aduce bucurie unui spațiu. „Culoarea îndrăzneață este o doză de bucurie și energie într-o cameră și poți face asta atât cu plantele pe care le alegi, cât și cu vaze sau ghivece îndrăznețe”, spune Kia Weatherspoon, designer de interior și fondatoare a Determined by Design.

„Plantele sunt, de asemenea, dinamice – le poți muta prin spațiul tău după cum dorești, oferindu-ți posibilitatea de a schimba o cameră zi de zi.”

Rita Wilkins, designer de interior și expertă în decluttering, este de acord.

„Designul biofilic sau aducerea naturii în interior este esențială, nu doar pentru frumusețe, ci și pentru sănătatea și bunăstarea ta”, spune ea.

„Chiar și mici detalii, precum flori proaspete, crengi și chiar o vedere asupra grădinii, pot face spațiul tău să se simtă mai ancorat și mai primitor.”

Eliminați dezordinea vizuală

„Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac oamenii este să încerce să adauge căldură fără a elimina mai întâi orice distragere a atenției. Dezordinea creează acel haos vizual și zgomotul – și creează tot stresul.”

Când îndepărtezi excesul, vei permite pieselor rămase să strălucească și să iasă în evidență. Potrivit lui Wilkins, mai puțină dezordine vizuală face instantaneu un loc să pară mai calm, mai blând și mai primitor.

Afișați obiecte sentimentale

Următorul pas ar fi să vă personalizați casa cu lucruri semnificative, nu doar cu lucruri materiale.

„O casă cu adevărat caldă vă spune povestea”, spune Wilkins.

„Fotografiile de familie, moștenirile voastre, călătoriile voastre și poate chiar aveți opere de artă semnificative.”



Arta voastră ar putea include chiar și lucrări de artă ale copiilor sau nepoților voștri.

„Expunerea obiectelor cu semnificație emoțională, cum ar fi fotografiile de familie, suvenirurile de călătorie sau notițele scrise de mână, ne amintește de conexiune și continuitate”, spune Stacy Garcia, designer de interior și fondatoarea Stacy Garcia Design Studio.

„Aceste ancore vizuale întăresc un sentiment de apartenență și căldură care depășește estetica.”

Creați zone noi

Schimbările mici, intenționate, pot avea un impact dramatic asupra atmosfera unui spațiu fără a fi nevoie să se cumpere nimic nou – iar o modalitate de a face acest lucru este rearanjarea.

„Regândiți modul în care sunt folosite camerele pe parcursul zilei. Crearea unor zone mici, cu un scop precis, cum ar fi un colț de lectură lângă o fereastră, un loc pentru ritualul cafelei de dimineață sau o zonă de relaxare seara, ajută la ruperea monotoniei și conferă zilei un ritm natural”, spune Garcia.

„Când spațiile par intenționate, timpul petrecut acasă pare mai puțin izolant și mai ancorat.”

„Începe cu modul în care locuiești, nu cu cum arată, ci cu cum trăiești”, sugerează Wilkins.

„O casă caldă începe întotdeauna cu un plan de etaj care funcționează pentru tine, pentru stilul tău de viață, pentru că dacă nu se potrivește stilului tău de viață, nu se va simți niciodată confortabilă.”

Lui Wilkins îi place să mute mobila în funcție de sezon pentru o perspectivă nouă.

„În lunile mai reci, trageți scaunele mai aproape de șemineu”, spune ea.

„În lunile mai calde, orientați mobila spre ferestre, spre priveliștea exterioară. Această simplă schimbare poate menține camera plină de viață și, de asemenea, receptivă.”

Experiențe senzoriale stratificate

Un alt aspect important al unei case vesele pe timp de iarnă îl reprezintă experiențele senzoriale stratificate.

„Tonurile blânde, texturile naturale și sunetul influențează cât de siguri și relaxați ne simțim”, spune Garcia.

„Deschiderea scurtă a ferestrelor pentru aer proaspăt sau redarea unei muzici de fundal blânde poate schimba imediat temperatura emoțională a unui spațiu și poate crea o senzație de calm.”

Schimbați iluminatul

„Iluminatul este de fapt unul dintre cele mai puternice și mai neglijate elemente de design și instrumente pentru confort”, spune Wilkins pentru Realsimple

Reguli la bloc în 2026. Una dintre cele mai mari dispute dintre proprietari și asociațiile de proprietari porneşte de la lista de întreținere. Deși este percepută ca un simplu document informativ, aceasta are efecte juridice clare, iar de la data afișării sale încep să curgă termene legale prevăzute de Legea nr. 196/2018.

Reguli la bloc în 2026. Lista de întreținere stabilește obligații atât pentru proprietari, cât și pentru asociație, inclusiv termene de plată, posibilitatea aplicării penalităților și condițiile în care se poate ajunge în instanță.

Primul conflict apare atunci când proprietarul vede o sumă sau o repartizare cu care nu este de acord. Lista de întreținere nu este doar o informare lunară, ci documentul care declanșează obligații legale pentru ambele părți, scrie Capital. De la momentul afișării se stabilesc termenele de plată, de contestare, precum și eventualele penalități sau acțiuni în instanță.

Reguli la bloc în 2026. Termenul legal de plată: maximum 30 de zile

Lista de întreținere trebuie să conțină atât data afișării, cât și data scadentă. Conform art. 77 alin. (2) din Legea nr. 196/2018, termenul de plată al cotelor de contribuție este de cel mult 30 de zile calendaristice de la data afișării. Acest termen poate fi mai scurt, dar nu poate depăși limita legală, a transmis avocatul Gelu Pușcaș, specializat în dreptul asociațiilor de proprietari și litigii legate de administrarea proprietăților.

Penalitățile se aplică doar după alte 30 de zile

Penalitățile nu pot fi calculate imediat după expirarea termenului de plată. Asociația are dreptul să le aplice abia după trecerea a încă 30 de zile de la data scadenței. Art. 77 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 stabilește că penalitățile nu pot depăși 0,2% pe zi de întârziere și nu pot fi mai mari decât debitul principal. Orice depășire a acestor limite este nelegală.

Acțiunea în instanță, posibilă doar după 60 de zile de la scadență

Asociația de proprietari nu poate acționa imediat un proprietar în instanță pentru restanțe. Legea impune un termen minim de așteptare. Art. 78 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 prevede că acțiunea în instanță poate fi formulată doar după 60 de zile de la scadență, ceea ce înseamnă, în practică, aproximativ 90 de zile de la afișarea listei.

Proprietarul are dreptul să conteste lista de plată și să solicite explicații privind modul de calcul al sumelor. Cererea trebuie formulată în scris, iar președintele asociației este obligat să răspundă tot în scris, în termen de 10 zile.

Proprietarii au dreptul să consulte documentele care stau la baza calculelor din lista de întreținere. În cazul unui refuz, aceștia pot solicita verificări prin comitetul executiv, cenzor sau prin structurile specializate ale autorității publice locale.

Recuperarea datoriilor se prescrie în 3 ani

Dacă asociația nu acționează pentru recuperarea sumelor restante, dreptul de a le cere se prescrie. Termenul general de prescripție este de trei ani și începe să curgă de la data scadenței înscrise în lista de plată.