Recomandările FMI pentru România în privinţa taxării: impozite diferenţiate pe categorii de venit şi eliminarea scutirii pentru domeniile IT şi construcţii

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să reducă inegalitatea prin reforme prin care să repartizeze povara fiscală, cum ar fi o taxă de 20% pentru cei mai bogați 10% dintre români, un sistem de deduceri pentru românii cu cele mai mici venituri, eliminarea facilităților din IT și construcții sau înăsprirea taxării pe PFA și microîntreprinderi.

FMI susține că impozitul pe venitul persoanelor fizice (PIT) joacă un rol esențial în cadrul reformei globale pentru a echilibra considerentele legate de venituri, eficiență și distribuție. România se bazează pe un impozit pe venitul personal forfetar cu cea mai mică rată din UE, de 10%, și, în același timp, impune cele mai mari contribuții la asigurările sociale.

FMI recomandă astfel o serie de reforme pentru o impozitare optimă, printre care:

Introducerea de exemplu a unui impozit pe venit de 20% pe un segment de venituri din muncă. O combinație de impozit de 20% pe decilul superior al distribuției veniturilor (cei mai bogați 10%) și a impozitului actual de 10% pe restul distribuției veniturilor va crește veniturile cu 1% din PIB, fără a afecta majoritatea contribuabililor. „Acesta este un exemplu ilustrativ specific. În principiu, ar fi fezabile și alte bareme de impozit pe venit. Adoptarea unei noi tranșe superioare a impozitului pe venit ar fi în conformitate cu exemplele recente de țări care au renunțat la regimul de impozitare forfetară a veniturilor din impozite, cum ar fi Republica Cehă, Letonia, Lituania și Slovacia”, arată FMI, potrivit Economedia.

Eliminarea scutirilor de impozit pe venit în sectoarele IT și construcții (precum și a scutirii de impozit pe venit planificate pentru sectorul agricol). „Scutirile existente de impozit pe venit costă deja aproximativ 0,6% din PIB anual. Adăugarea unei scutiri de impozit pe venit pentru sectorul agricol ar crește cheltuielile fiscale. În general, pe baza principiului echității orizontale, a eficienței și a preocupărilor legate de scurgerile de venituri, aceste scutiri sectoriale sunt puternic descurajate”, arată FMI.

Îmbunătățirea sprijinului acordat în partea de jos a distribuției veniturilor, în mod ideal cu un credit de impozit pe venit care să fie eliminat treptat pe măsură ce cresc veniturile (un fel de deduceri ale taxelor, n.r.). „În comparație cu beneficiul existent al unui venit minim garantat, creditul fiscal pe venit este (i) condiționat de câștiguri (adică de furnizarea de forță de muncă); și (ii) mai generos. Cu toate acestea, generozitatea creditului fiscal pe venit este o alegere politică. De exemplu, dacă costul bugetar al creditului fiscal pe venit este de aproximativ 0,5% din PIB, atunci, împreună cu recomandările de reformă de mai sus (rata maximă de 20% și eliminarea scutirilor), acesta ar crește totuși veniturile din impozit pe venit cu aproximativ 1% din PIB, iar sistemul ar deveni mai echitabil. Este important de menționat faptul că creditul pentru impozitul pe venit îmbunătățește, de asemenea, eficiența prin încurajarea participării pe piața muncii. Cu toate acestea, necesită o capacitate administrativă puternică”, arată FMI.

Armonizarea cotei de impozitare a veniturilor din dobânzi, a redevențelor și a tuturor câștigurilor de capital la cel puțin 10%.

Impozitarea lucrătorilor independenți și a microîntreprinderilor ar trebui să fie consolidată pentru a elimina scurgerile de venituri și pentru a proteja integritatea sistemului fiscal, mai arată FMI.

Recomandările FMI includ:
– Liber-profesioniștii ar trebui să plătească contribuții de securitate socială asupra venitului lor net total, eventual până la un plafon (exprimat ca multiplu al salariului minim). Acest lucru ar reduce marja de manevră pentru arbitrajul fiscal – făcând, în principiu, ca liber-profesioniștii să fie indiferenți între munca liber-profesionistă și munca formală – și ar crește veniturile din contribuțiile de asigurări sociale cu 0,4% din PIB.

Adoptarea unui regim simplificat de impozitare a cifrei de afaceri pentru „microîntreprinderile cu salariați” sub un anumit prag al cifrei de afaceri (în mod ideal, în jurul pragului TVA, conform practicii comune). Cota de impozitare a cifrei de afaceri ar trebui să fie uniformă și stabilită la 1 până la 2%. Să se ia măsuri pentru a preveni divizarea artificială a societăților comerciale pentru a beneficia de regimul de impozitare a microîntreprinderilor.

„Entitățile juridice fără angajați” ar trebui să fie obligate să se supună regimului de impozit pe profit sau să fie o entitate transparentă în cazul în care beneficiarul efectiv este impozitat cu impozit pe venit. Cu un impozit pe profit de maxim 20%, proprietarul entității ar fi indiferent (din punct de vedere fiscal) între a fi impozitat în cadrul impozitului pe venit sau al impozitului pe profit. Reducerea pragului cifrei de afaceri din regimul simplificat (de exemplu, la 250.000 de lei ca limită superioară) și migrarea microîntreprinderilor fără angajați la impozitul pe venit, împreună, ar crește veniturile cu aproximativ 0,3% din PIB și, în mod important, ar elimina lacunele din sistemul actual.

FMI mai recomandă de asemenea și îmbunătățirea capacității administrative a ANAF în ceea ce privește impozitarea veniturilor, precum și a altor impozite.

Raportul FMI a fost realizat după ce o echipă condusă de Departamentul de Afaceri Fiscale al FMI a efectuat o misiune „la distanță” în România în perioada 9-19 mai 2022, pentru a asista autoritățile în revizuirea impozitării veniturilor persoanelor fizice.