europa
International

Poate Europa să respingă singură un atac rusesc?

După decenii de subinvestiții în apărare, reconstruirea unei baze industriale în europa ar necesita bani și timp – între cinci până la zece ani, estimează actuali și foști oficiali militari.

Poate Europa să respingă singură un atac rusesc? O întrebare care până de curând era subiect de ficțiune. Dar, în urma invaziei Ucrainei de către Kremlin și cu un Donald Trump în creștere în sondaje, aceasta este întrebarea cu care se confruntă brusc factorii de decizie europeni. Fostul – și posibil viitor – președinte al SUA le-a spus oficialilor Uniunii Europene că nu va veni în ajutorul continentului dacă acesta va fi atacat, a dezvăluit presa internaționlă.

Tipul de scenariu care îi ține treji pe planificatori

Anul 2027. Donald Trump se află în al treilea an al celui de-al doilea mandat. Ucraina încă se luptă, dar ajutorul occidental a secat, iar linia frontului este înghețată de luni de zile. În cealaltă parte a lumii, confruntarea din Taiwan între Beijing și Washington se înrăutățește.

Atunci președintele rus Vladimir Putin decide să lovească. Rachetele rusești lovesc baza aeriană Ämari din Estonia. Sute de mii de soldați din districtul militar rus Leningrad intră în estul Estoniei.

Primele trupe care vor fi lovite sunt cele din forța de prezență în avans consolidată a NATO, formată din 2.200 de militari multinaționali, condusă de Regatul Unit și susținută de aproximativ 10.000 de soldați estonieni și alți mii de voluntari locali.

Ei dau înapoi sub presiunea rusă, dar își îndeplinesc misiunea – trupele internaționale au fost plasate pe flancul estic NATO mai mult ca o capcană decât ca forță combatantă.

„Este mai mult simbolic decât militar, dar este important”, a spus Michel Goya, fost colonel în armata franceză și istoric militar, despre prezența actuală a NATO în Țările Baltice. „Arată solidaritate, că suntem gata să murim pentru Estonia. Mesajul către ruși e clar: Dacă vrei să invadezi Estonia, va trebui să-i omori pe britanici și pe canadieni.”


În acest scenariu, „cavalerul alb” nu are nicio intenție să vină să salveze Europa. Încă din timpul administrației Trump, SUA au redirecționat majoritatea trupelor și echipamentelor militare americane staționate pe continent către Indo-Pacific, iar asta a constituit deja un semnal important pentru Vladimir Putin. „Trump ar putea descuraja NATO să intervină printr-un simplu tweet”, a spus Benjamin Tallis, cercetător al think tank-ului german DGAP.

În câteva zile, Rusia ar controla estul Estoniei, unde se află o mare parte a minorității etnice ruse a țării. Kremlinul declară că regiunea s-a întors la patria-mamă și își extinde umbrela nucleară asupra teritoriilor nou cucerite. „Dacă rușii simt că pot scăpa de asta, ar ocupa părți din Estonia”, spune Daniel Fried, fost ambasador al SUA în Polonia.

Dilema Europei

Atacul surprinzător al Rusiei lasă Europa cu o dilemă. Putin nu a atacat întreaga alianță: ar trebui să riște represalii doar pentru părți din estul Estoniei sau să nu facă nimic în plan militar. A doua variantă nu doar că i-ar oferi lui Putin o victorie ușoară, ci ar transforma garanțiile de securitate ale articolului 5 din Tratatul NATO în hârtie fără valoare – este exact ce își dorește președintele rus.

„Putin și Rusia înțeleg că nu pot învinge NATO din punct de vedere militar, pot învinge NATO doar politic, făcând efectiv articolul 5 redundant”, afirmă Ed Arnold, cercetător pentru securitate europeană la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic.

Cât de probabil este un astfel de scenariu? Putin insistă că ideea este ridicolă: „Rusia nu are niciun motiv, niciun interes – niciun geopolitic, nici economic, politic sau militar – să lupte cu țările NATO”, a spus el în decembrie. Dar asta a spus-o și înainte să invadeze Ucraina.

Vulnerabilitatea Europei

Publicația Politico a analizat ce capacități are acum Europa, planurile sale de consolidare a acestora și implicațiile unui potențial sfârșit al Pax Americana. Toată lumea este de acord: în acest moment Europa este vulnerabilă. „Europa nu este doar nepregătită pentru război, ci nu se pregătește pentru război”, a avertizat Benjamin Tallis, de la think tank-ul german DGAP. Fără SUA, UE nu are nici echipamentul militar, nici forța pentru a face față Moscovei într-un conflict de mare intensitate. „Europenii nu au capacitatea de a se apăra, apărarea țărilor baltice ar necesita resurse militare americane serioase”, a spus fostul ambasador american Daniel Fried.

Fără Washington, Europa s-ar găsi probabil îngrozitor de sub-echipată. SUA au aproximativ 100.000 de soldați staționați în Europa, aproximativ o treime în Germania și cu o prezență mică, dar în creștere, în Polonia.

NATO a desfășurat forțe în avans în statele ”din prima linie”; cel mai mare dintre acestea va fi detașamentul condus de germani din Lituania (Bundeswehr a spus că va trimite 4.800 de soldați până în 2027).

Dar țările europene probabil că nu ar putut muta suficient de repede efective pentru a sprijini forțele supuse unui atac al Rusiei, susțin oficiali de rang înalt ai Alianței.

De la sfârșitul Războiului Rece, dimensiunea armatelor europene a scăzut. Multe țări europene au abandonat legile nepopulare de recrutare și au trecut la armate profesioniste. Între 1989 și 2022, numărul personalului militar al UE a scăzut, de la 3,4 milioane la 1,3 milioane.

Țările europene au fost de ani sub presiune americană pentru a spori cheltuielile militare. Încă din 2006, miniștrii apărării din NATO au convenit asupra unui obiectiv de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

Și totuși, în ciuda atacurilor Rusiei în Ucraina și a anilor de presiune de la Washington, anul trecut doar 11 dintre cei 31 de membri ai alianței și-au îndeplinit acest obiectiv – opt dintre acestea găsindu-se la granițe cu Rusia sau cu Ucraina.

O problemă și mai importantă: structura acestor cheltuieli. În vreme ce în Polonia alocările pentru apărare merg în principal la înzestare și infrastructuri, Italia și Spania alocă bani în principal pe cheltuieli de personal.

O nouă controversă: împreună sau separat?

Guvernele Uniunii Europene vor trebui, de asemenea, să decidă dacă doresc ca Bruxelles să joace un rol mai important în apărare. Estonia și Franța, susținute de președintele Consiliului European, Charles Michel, propun acum ideea unui împrumut comun al UE pentru a consolida capacitățile de apărare ale continentului. La sfârșitul lunii februarie, Comisarul pentru piața internă Thierry Breton își va prezenta Strategia industrială europeană de apărare. Potrivit documentelor interne, el ar putea solicita mai multe achiziții comune de armament, coordonarea bugetelor de apărare ale guvernelor pentru a deveni mai eficiente și sprijin pentru companiile de apărare din interiorul blocului. Breton a declarat la începutul lunii ianuarie că UE va avea nevoie de 100 de miliarde de euro pentru a stimula producția de apărare. Blocul poate fi la egalitate cu Rusia în 18 până la 24 de luni când vine vorba de fabricarea de arme, a adăugat el. Alți oficiali UE cer mai multă standardizare și interoperabilitate între forțele armate europene. Țările UE au 17 tipuri diferite de tancuri, SUA au doar unul, potrivit Institutului Jacques Delors. Dar ideea de a acorda Bruxelles putere în domeniul apărării este întâmpinată cu rezistență în unele capitale

blank