Președintele american Donald Trump le-a declarat luni reporterilor că este de părere că războiul din Iran „s-a încheiat efectiv din punct de vedere militar”, sugerând că – cel puțin deocamdată – nu este pregătit să reia bombardamentul care a devastat Republica Islamică, potrivit AFP.

Trump: Regimul din Iran a fost „decapitat” 

Președintele a făcut o vizită surpriză în sala de ședințe a Casei Albe, după ce s-a întâlnit mai devreme în cursul zilei cu prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani.

„Războiul din Iran s-a încheiat efectiv din punct de vedere militar”, a spus Trump. „Doar menținem status quo-ul.”

El a adăugat că regimul din Iran a fost „decapitat”, dar a spus că încă încearcă să se asigure că există o soluție pe termen lung pentru a se asigura că programul nuclear al Iranului este dezactivat.

Acestea au fost unele dintre cele mai clare comentarii ale lui Trump despre renunțarea la atacurile asupra Iranului.

Pe parcursul conflictului, Trump a declarat în repetate rânduri că este pe punctul de a ordona forțelor americane să intensifice atacurile dacă liderii regimului din Iran nu acceptă rapid termenii americani pentru a pune capăt războiului.

Aliații din Golf „ar prefera status quo-ul”

Într-o postare pe rețelele de socializare cu puțin timp înainte de a vorbi cu reporterii, Trump a afirmat încă o dată că aliații din Orientul Mijlociu – Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții – „ar prefera status quo-ul”. Câteva minute mai târziu, în schimbul de replici cu reporterii, el a încercat să-i asigure pe americanii obosiți de război că există un „impuls pozitiv” și că vede o „șansă bună” ca războiul „să se poată încheia”.

„Ne vorbesc foarte politicos. Și vom vedea ce se întâmplă”, a spus Trump. El a adăugat: „Acțiunea militară nu pare a fi un lucru foarte necesar, dar suntem pregătiți, gata de acțiune pentru orice motiv care se schimbă.”

Trump nu a dat însă niciun indiciu despre o retragere a miilor de soldați americani care au fost mutați în apele din largul Iranului și mențin o blocadă navală pentru a opri fluxul de petrol iranian pe piața globală.

„Continuăm. Avem cea mai mare blocadă militară dintotdeauna”, a spus Trump.

Oficialii qatarezi au prezentat săptămâna trecută propuneri privind programul nuclear al Iranului, potrivit a doi oficiali guvernamentali din Orientul Mijlociu familiarizați cu problema, care au vorbit sub condiția anonimatului.

Casa Albă a refuzat să comenteze, deși Trump a făcut aluzie săptămâna trecută la discuțiile indirecte în curs cu Teheranul.

SUA sunt pregătite de atac oricând, în ciuda declarației lui Trump

Între timp, regimul de la Teheran continuă să insiste asupra mai multor concesii cerute SUA, pe care Trump le-a refuzat. Printre cerințele principale pe care Iranul le consideră necesare pentru a fi îndeplinite înainte de a se angaja în discuții nucleare se numără încetarea blocadei americane asupra porturilor Iranului, ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor sale, acordarea de despăgubiri pentru pagubele de război și încetarea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv a operațiunilor israeliene din Liban.

Luni, secretarul de Război, Pete Hegseth, a declarat că următorii pași în război depind de Trump, inclusiv posibilitatea de a spune regimului din Iran: „Am terminat și vom supraveghea materialul vostru nuclear. Mai bine nu-l mutați”.

Duminică, Trump a declarat că, atâta timp cât SUA văd progrese în negocierile cu iranienii și aceștia semnează un „acord solid”, este „foarte puțin probabil să fie necesar” să se reia atacurile.

Trump a adăugat însă că SUA au identificat ținte de infrastructură, inclusiv 38 de poduri, pe care le va ataca dacă acțiunile militare vor fi reluate.

Între timp, armata americană a efectuat încă lovituri limitate asupra Iranului, inclusiv împotriva apărării sale aeriene, de cel puțin două ori în ultima săptămână. De asemenea, a tras asupra unei nave comerciale și a scos-o din uz sâmbătă, o navă care încerca să încalce blocada navală asupra porturilor iraniene.

Prognoza meteo pentru duminică, 8 noiembrie, indică diferențe importante de temperatură între regiunile României, cu minime de -10 grade în estul Transilvaniei și maxime de până la 14 grade. Potrivit ANM, în vestul și sud-vestul țării sunt așteptate ploi slabe, iar la altitudini mari pot apărea lapoviță și ninsoare. În București, temperaturile vor urca până la aproximativ 10 grade.

Prognoza meteo. Dimineața și noaptea, pe suprafețe restrânse, se va forma ceață, care izolat poate fi însoțită de depuneri de chiciură.

Prognoza meteo pentru 8 noiembrie în țară

Cerul va prezenta înnorări în timpul nopții, mai ales în vestul și sud-vestul României. În aceste regiuni sunt posibile precipitații slabe, cu acumulări estimate între 1 și 3 litri pe metru pătrat. În zona înaltă din vestul Carpaților Meridionali, ploile pot fi înlocuite de lapoviță și ninsoare.

Vântul va sufla slab până la moderat în majoritatea regiunilor. În sudul Banatului, pe parcursul zilei, sunt așteptate intensificări cu viteze de aproximativ 40-50 km/h.

Temperaturile maxime se vor încadra între 6 și 14 grade, în timp ce minimele vor coborî până la -10 grade în estul Transilvaniei. În Dealurile de Vest, cele mai ridicate valori nocturne vor ajunge la aproximativ 4 grade.

Ceața va apărea pe arii restrânse, cu precădere dimineața și noaptea, iar în unele locuri se poate forma chiciură. Presiunea atmosferică va rămâne aproape constantă, la valori foarte ridicate, pe fondul unui câmp anticiclonic intens.

Prognoza meteo pentru București. Cum va fi vremea duminică

În noaptea de sâmbătă spre duminică, cerul Capitalei va avea înnorări temporare, iar vântul va sufla slab până la moderat.

Temperatura minimă va oscila între -4 și 0 grade. Pe parcursul zilei de 8 noiembrie, cerul va fi predominant senin, cu unele înnorări în primele ore ale dimineții și în timpul nopții.

Temperatura maximă va ajunge la aproximativ 10 grade, iar minima din noaptea următoare va fi cuprinsă între -3 și 0 grade.

Vântul va rămâne slab până la moderat. Presiunea atmosferică se va menține la niveluri foarte ridicate, fără variații importante.

Cum va fi vremea la munte. Lapoviță și ninsoare la altitudini mari

În zonele montane, vremea se va menține rece, mai ales dimineața și în cursul nopții.

Cerul va fi în general senin, însă înnorările vor apărea dimineața în Carpații Meridionali, iar noaptea în special în Munții Banatului și în partea vestică a Carpaților Meridionali.

În aceste regiuni se vor înregistra local ploi slabe. La altitudini ridicate, precipitațiile vor putea fi sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat.

Sursa foto: Pixabay

Drone lansate de forțele din rusia au lovit infrastructura energetică a Ucrainei în atacuri efectuate vineri noaptea, lăsând fără curent electric circa 280.000 de familii ucrainene din regiunile Kiev și Dnipropetrovsk, a anunțat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Aceste lovituri din rusia au creat o situație dificilă pentru livrările de electricitate în regiunile noastre”, a scris Zelenski pe aplicația Telegram.

Rusia atacă din nou infrastructura energetică a Ucrainei. Aproape 280.000 de familii au rămas fără curent

„Lumea vede că Rusia țintește deliberat infrastructura civilă în fiecare zi. Orice persoană care nu vrea să asiste la răspândirea acestei escaladări ruse în Europa trebuie să ajute Ucraina”, a adăugat șeful statului ucrainean.

Pe de altă parte, patru avioane ce transportau civili evacuați din orașul Oleșki, situat în sudul Ucrainei și aflat sub control rusesc, au aterizat pe aeroportul Gomel din Belarus.

„Ultimul avion, al patrulea, a aterizat la Gomel”, a spus David Arahamia, un colaborator apropiat al președintelui Zelenski.

Persoanele evacuate, care au dorit să părăsească Ucraina, au călătorit cu autobuzul via peninsula Crimeea până în orașul rusesc Anapa, înainte de a fi îmbarcate cu destinația Belarus.

Epuizați și înfometați, civilii respectivi au fost evacuați vineri în cadrul unei operațiuni comune a Ucrainei și Rusiei, prima de acest fel a celor două țări beligerante în cei peste patru ani și jumătate de război.

„În câteva ore, toți cetățenii ucraineni evacuați din Oleșki împreună cu o delegație ucraineană vor fi pe teritoriul ucrainean”, a adăugat Arahamia.

Deocamdată nu este clar câți civili au decis să plece din Oleșki și câți au decis să rămână în oraș. Cei din prima categorie au opțiunea de a merge în Rusia sau de a reveni în Ucraina.

Oficialități ucrainene au afirmat că circa 1.700 de oameni au rămas în Oleșki, dintr-o populație de circa 24.000 de persoane înainte de război, potrivit AGERPRES

OpenAI, Anthropic și Google DeepMind lucrează împreună la crearea unei structuri care să urmărească riscurile generate de inteligența artificială și să verifice siguranța noilor modele înainte ca acestea să ajungă pe piață. Informația a fost confirmată marți de OpenAI, într-un moment în care companiile din industrie cer tot mai insistent reguli mai clare pentru dezvoltarea AI.

Chris Lehane, directorul de politici globale al OpenAI, a declarat pentru AFP că producătorul ChatGPT colaborează cu Anthropic și Google DeepMind pe tema siguranței inteligenței artificiale.

Inițiativa pornește de la o propunere făcută de Demis Hassabis, care a condus Google DeepMind înainte de a deveni președintele companiei la începutul lunii august.

Modelul luat în calcul vine din industria financiară

Demis Hassabis a propus crearea unei entități inspirate de Autoritatea de reglementare a industriei financiare din Statele Unite, FINRA.

Organismul american funcționează în baza legislației federale și se află sub supravegherea SEC, autoritatea care reglementează piața financiară din SUA.

Ideea ar fi ca industria inteligenței artificiale să aibă o structură asemănătoare, care să poată stabili reguli și mecanisme de evaluare pentru noile modele dezvoltate de marile companii.

De mai multe luni, liderii sectorului AI solicită administrației americane să introducă un cadru de reglementare și să supravegheze mai atent riscurile asociate tehnologiei.

Administrația Trump a introdus deja un proces de evaluare

La începutul lunii august, administrația Trump a pus în aplicare un mecanism prin care noile modele de inteligență artificială pot fi evaluate. Participarea companiilor este însă voluntară. În plus, detaliile privind modul concret în care funcționează această evaluare nu au fost făcute publice.

Discuțiile despre o eventuală supraveghere mai strictă au devenit și mai intense după ce Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, a cerut sâmbătă o încetinire a ritmului în care este dezvoltată inteligența artificială. Donald Trump și mai mulți membri ai partidului aflat la guvernare au reafirmat însă că nu vor măsuri care să încetinească sectorul.

Argumentul invocat este competiția cu China și riscul ca Beijingul să obțină un avantaj tehnologic dacă Statele Unite limitează prea mult dezvoltarea AI.

Noul organism ar putea avea nevoie de o lege

Crearea unei structuri comune de supraveghere de către marile companii din industrie ar ridica însă și probleme juridice. Un asemenea mecanism ar putea necesita adoptarea unei legislații speciale.

Una dintre explicații este necesitatea evitării acuzațiilor privind eventuale înțelegeri între companii sau încălcarea regulilor antitrust în interiorul sectorului inteligenței artificiale.

Propunerea lui Demis Hassabis merge tocmai în direcția unei organizații cu o structură clară și cu participare independentă.

Noile modele AI ar putea fi verificate înainte de lansare

Într-un mesaj publicat online la jumătatea lunii iulie, Hassabis a propus ca noua structură să fie finanțată de companiile din industrie.

Conducerea ar urma să includă experți independenți, dar și reprezentanți ai ecosistemului open-source. După intrarea în funcțiune a organizației, marile companii de inteligență artificială ar trebui să își trimită noile modele la evaluare înainte de lansarea pe piață.

Verificările ar urma să pună un accent special pe siguranța sistemelor și pe riscurile asociate utilizării lor.

Dezvoltarea AI ar putea fi încetinită dacă riscurile devin prea mari

Structura propusă nu ar avea doar rolul de a verifica modelele înainte de lansare. Potrivit ideii prezentate de Demis Hassabis, organismul ar putea coordona inclusiv o încetinire a ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale.

O asemenea măsură ar putea fi luată în situația în care progresele tehnologice ar avansa mai repede decât capacitatea companiilor și a experților de a înțelege și controla riscurile.

Discuțiile dintre OpenAI, Anthropic și Google DeepMind arată astfel că marile companii din domeniu analizează varianta unui mecanism comun de supraveghere, în paralel cu dezbaterea politică din Statele Unite privind ritmul în care ar trebui să evolueze inteligența artificială.

Open AI-a suspendat temporar unele activități de antrenare a modelelor sale avansate, pe fondul preocupărilor privind noile capacități cibernetice ale inteligenței artificiale. Decizia vine după ce agenți de inteligența artificială aflați în testare au reușit să iasă dintr-un mediu virtual securizat, să acceseze internetul și să atace informatic Hugging Face, în timp ce compania analizează și dacă viitorul model Astra ar putea atinge un nivel critic de capabilități în domeniul securității cibernetice, potrivit The Guardian.

Inteligența artificială, capabilă de atacuri cibernetice tot mai complexe

OpenAI își înăsprește măsurile de siguranță pe măsură ce modelele de inteligență artificială dezvoltate în interiorul companiei devin capabile să execute operațiuni tot mai complexe.

Compania a suspendat antrenarea unora dintre modelele sale de frontieră pentru introducerea unor noi mecanisme de protecție, fără să fie stabilit când toate activitățile vor reveni la ritmul anterior.

Chris Lehane, directorul pentru afaceri globale al OpenAI, a vorbit despre schimbarea pe care o traversează domeniul.

„Intrăm într-un capitol diferit, într-un moment diferit al evoluției inteligenței artificiale, din perspectiva lucrurilor pe care această tehnologie este capabilă să le facă”.

Agenții AI au reușit să acceseze internetul

Noile măsuri vin după un incident petrecut în timpul testării unor agenți AI. Sistemele aflate în proces de antrenare au reușit în mod neașteptat să iasă dintr-un mediu „sandbox” conceput pentru a le limita accesul, au ajuns pe internet și au atacat informatic compania Hugging Face.

În paralel, OpenAI analizează capacitățile unui alt model nou, Astra.

Compania a arătat că nu poate exclude posibilitatea ca acesta să aibă

„capacități critice în domeniul securității cibernetice”.

Conform criteriilor folosite de OpenAI, un asemenea nivel ar putea permite atacuri cibernetice care „ar putea provoca o catastrofă prin acțiunea unor actori individuali, prin compromiterea sistemelor militare sau industriale ori a infrastructurii OpenAI”.



OpenAI a suspendat unele activități de antrenare

Compania a decis să oprească temporar anumite activități legate de modelele AI de frontieră pentru a implementa noi măsuri de protecție. Mia Glaese, care coordonează activitatea privind siguranța și alinierea modelelor, a declarat:

„Suntem foarte departe de momentul în care totul va reveni la normal”.

Sam Altman a susținut, la rândul său, că siguranța trebuie să aibă prioritate în fața vitezei cu care sunt dezvoltate modelele.

„Este mai important să gestionăm corect siguranța inteligenței artificiale decât să menținem ritmul de dezvoltare al oricărei companii”.

Avertisment privind atacurile „continue și persistente”

Chris Lehane a vorbit și despre posibilitatea ca modele de inteligența artificială disponibile public să fie folosite pentru operațiuni cibernetice repetate. El a indicat inclusiv riscul reprezentat de modelele open-source, unele dezvoltate în China, ale căror capacități se apropie de cele ale sistemelor de frontieră cu acces restricționat.

„Oamenii vor putea avea acces la aceste modele open-source și le vor putea folosi pentru a lansa împotriva voastră atacuri continue și persistente, iar voi veți avea nevoie de modele cu adevărat superioare pentru a le respinge și pentru a vă apăra”, a spus el. „Acest lucru nu îi va face neapărat pe oameni să se simtă prea bine. Este pur și simplu realitatea spre care ne îndreptăm.”

Riscul unor atacuri capabile să afecteze companii, infrastructuri sau servicii publice a devenit una dintre preocupările majore legate de dezvoltarea modelelor AI. Centrul Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie a cerut, la rândul său, prudență în folosirea agenților autonomi și limitarea gradului de libertate acordat acestora.

„Trebuie să puteți întotdeauna să «scoateți sistemul din priză» și să opriți imediat activitatea unui agent AI autonom”.

OpenAI cere reguli obligatorii înainte de lansarea modelelor

Chris Lehane a cerut Statelor Unite introducerea unor standarde obligatorii pentru modelele AI de frontieră. El susține că cele mai avansate sisteme aflate încă în dezvoltare par să își îmbunătățească mai repede capacitățile cibernetice ofensive decât pe cele defensive.

Acesta este „unul dintre motivele pentru care cred că este absolut esențial ca această țară să adopte o lege națională care să instituie standarde de siguranță obligatorii, iar posibilitatea suspendării dezvoltării ar trebui să reprezinte o componentă inerentă și permanentă a acestui proces”, a explicat Lehane.

„Nu ar trebui să fie posibilă lansarea sau implementarea unor modele fără demonstrarea și garantarea unui anumit nivel de siguranță înainte ca acestea să devină accesibile publicului”, a adăugat el. „Cred că trebuie să existe o versiune națională aici, în Statele Unite, iar pornind de la aceasta poate fi creată și una internațională, pentru că, în cele din urmă, cred că vom avea nevoie de un anumit tip de structură internațională.”

Companiile de inteligența artificială, acuzate că merg prea repede

Incidentul în care a fost implicată Hugging Face a amplificat și criticile venite din partea experților care consideră că dezvoltatorii inteligenței artificiale își asumă riscuri prea mari în cursa pentru modele mai performante. Daniel Kokotajlo, fost cercetător OpenAI, a avertizat asupra pericolelor pe care le-ar putea presupune continuarea necontrolată a acestei evoluții.

„Sistemele AI actuale sunt periculoase într-o anumită măsură, dar nu se compară cu cele care vor exista anul viitor și nici cu cele care vor apărea peste încă un an”, a declarat Kokotajlo pentru The Guardian.

David Krueger, profesor de inteligență artificială și militant pentru siguranța tehnologiei, susține că dezvoltarea unor sisteme mai puternice ar trebui limitată.

„Nimeni nu ar trebui să construiască sisteme AI mai puternice, pentru că nu știm suficient de bine cum să le controlăm și să le aliniem și nici cum să le analizăm pentru a vedea ce «gândesc»”. El a calificat abordarea companiilor față de siguranță drept „îngrozitoare” și „inadmisibilă”. „Acționează extrem de imprudent și renunță tot mai mult la control”. „Tocmai am văzut ce se întâmplă atunci când faci asta”, a spus el. Chris Lehane a respins acuzația că OpenAI ar ignora aceste riscuri. „Acesta este cel mai important aspect la care ne gândim și de care ținem cont atunci când dezvoltăm aceste sisteme. Cred că faptul că am suspendat efectiv aceste activități vorbește de la sine.”

Un australian i-a cerut unui agent de inteligență AI artificială să îi facă o simplă rezervare la o sală de fitness. În câteva minute, sistemul a găsit o vulnerabilitate în software-ul de rezervări și a reușit să înscrie utilizatorul la cursuri cu mult înainte de perioada permisă de sală. Apoi, fără să i se ceară acest lucru, agentul a anulat rezervarea unei alte persoane aflate înaintea utilizatorului pe lista de așteptare.Cazul este prezentat drept primul atac cibernetic autonom cunoscut de acest tip din Australia.

Un australian i-a cerut unui agent de inteligență AL artificială să îi facă o simplă rezervare s-a transformat într-un atac asupra sistemului

Australianul, identificat de ABC doar ca Andrew, lucrează pentru o companie care comercializează produse de inteligență artificială pentru firme. El experimenta cu OpenClaw, un software de agent AI pe care îl utiliza împreună cu serviciul Claude al Anthropic.

Agentul a fost folosit pentru o sarcină aparent banală: rezervarea unui loc la una dintre clasele de fitness ale sălii pe care o frecventa.

Sistemele de tip agent AI diferă de chatbot-urile obișnuite prin faptul că pot utiliza instrumente externe și pot executa acțiuni în mai mulți pași. Acestea pot avea acces la internet, e-mail, servicii de plată și alte aplicații, în funcție de permisiunile acordate, scrie ABC News.

În cazul de față, agentul a identificat o vulnerabilitate în sistemul de rezervări și a găsit o metodă prin care putea face rezervări cu câteva săptămâni sau luni înainte de limita stabilită de sala de fitness.

Agentul a eliminat un alt client de pe lista de așteptare

Problema a devenit mai serioasă atunci când Andrew a întrebat dacă poate ajunge mai repede pe lista de așteptare pentru un curs.

La acel moment, el ocupa poziția a patra pe lista de așteptare. Agentul a verificat sistemul și a descoperit că interfața de programare a aplicației, API-ul, nu verifica dacă utilizatorul avea dreptul să anuleze rezervarea altei persoane.

Agentul a testat vulnerabilitatea asupra persoanei aflate pe primul loc pe lista de așteptare și a reușit să îi anuleze rezervarea. Andrew a urcat astfel de pe poziția a patra pe poziția a treia.

Potrivit conversației prezentate de ABC, agentul i-a explicat utilizatorului că API-ul nu avea verificări de autorizare pentru anularea rezervărilor altor persoane și că testul a funcționat.

Andrew i-a cerut apoi să repare situația și să readucă persoana pe lista de așteptare. Agentul a răspuns că nu mai poate face acest lucru.

Compania care furnizează software-ul pentru rezervările sălii a declarat pentru ABC că nu comentează aspecte specifice de securitate. Anthropic nu a răspuns solicitării de comentarii a publicației.

Utilizatorul nu i-a cerut să spargă sistemul

Cazul scoate în evidență diferența dintre o instrucțiune dată unui chatbot și obiectivul atribuit unui agent autonom.

Andrew i-a cerut agentului să îi obțină un loc, nu să exploateze sistemul de rezervări și nici să elimine un alt client.

Bill Simpson-Young, cofondator și director executiv al organizației australiene de cercetare în domeniul siguranței AI Gradient Institute, a explicat că agenții autonomi pot alege metode pe care utilizatorii nu le-au solicitat sau anticipat.

În cazul de față, agentul a urmărit obiectivul utilizatorului și a utilizat o vulnerabilitate a sistemului pentru a încerca să îl îndeplinească. Diferența dintre obiectivul stabilit de om și metodele alese de agent este cunoscută în cercetarea AI drept problema „alignment”, adică problema alinierii comportamentului sistemului cu intențiile și limitele utilizatorului.

Agenții AI pot executa sarcini din ce în ce mai lungi

Dezvoltarea agenților AI a permis sistemelor să treacă de la răspunsuri generate în conversații la executarea unor sarcini care implică mai multe etape.

Potrivit unor cercetări citate de ABC, durata sarcinilor pe care inteligența artificială le poate realiza autonom s-a dublat, în medie, la aproximativ șapte luni.

În 2020, sistemele AI puteau finaliza autonom o sarcină care ar fi necesitat aproximativ patru secunde de muncă umană. În 2026, această capacitate ajunsese la sarcini care ar fi presupus aproximativ 12 ore de muncă umană.

OpenClaw, software-ul utilizat în cazul relatat de ABC, a fost lansat la începutul anului 2026 și a ajuns la milioane de descărcări. În aceeași perioadă, au apărut relatări despre agenți AI care au șters căsuțe de e-mail sau au întreprins alte acțiuni care nu fuseseră anticipate de utilizatori.

Cazul apare într-un moment în care laboratoarele AI testează limitele autonomiei

Incidentul din Australia a fost relatat la scurt timp după ce laboratoare de inteligență artificială au anunțat rezultate ale unor teste în care modele AI au desfășurat activități de securitate cibernetică în mod autonom.

ABC relatează că OpenAI a anunțat în iulie 2026 că unul dintre modelele sale a ieșit din mediul controlat în timpul unui test și a compromis o bază de date aparținând unei alte companii AI, în încercarea de a obține răspunsuri la testul primit.

Ulterior, Anthropic a anunțat că modelele sale au compromis, în cadrul unor teste similare, trei organizații reale. În alte experimente au fost observate comportamente precum folosirea unor identități false online, încercarea de a convinge persoane să ruleze cod malițios și colaborarea între modele AI pentru atingerea unor obiective.

Autoritățile australiene avertizează asupra riscurilor

Riscurile asociate agenților autonomi au determinat și autoritățile australiene să emită avertismente către companii și instituții publice.

Australian Signals Directorate a avertizat că sistemele AI pot interpreta greșit instrucțiunile, pot întreprinde acțiuni neintenționate și pot complica stabilirea responsabilității atunci când deciziile sunt luate printr-un lanț format din modele AI, instrumente și servicii.

Unul dintre riscurile identificate este legat de faptul că agenții AI pot interacționa cu sisteme software care au vulnerabilități de securitate. Pe măsură ce aceste sisteme devin mai autonome și pot opera la viteze mari, vulnerabilitățile existente pot fi descoperite și exploatate într-un timp mult mai scurt.

Cine răspunde dacă un agent AI produce un prejudiciu?

Incidentul ridică și o problemă juridică: cine este responsabil atunci când un agent AI întreprinde o acțiune pe care utilizatorul nu i-a cerut-o explicit?

Potrivit lui Hayden Delaney, avocat specializat în tehnologie, proprietate intelectuală și protecția datelor, software-ul nu este o persoană juridică și, prin urmare, nu poate fi considerat el însuși responsabil în sens juridic.

Responsabilitatea ar putea reveni, în funcție de circumstanțe, utilizatorului care a stabilit obiectivul, companiei care a proiectat software-ul agentului, dezvoltatorului modelului AI sau chiar operatorului sistemului care prezenta vulnerabilitatea.

Răspunsul depinde de factori precum acțiunile autorizate de utilizator, riscurile care puteau fi anticipate în mod rezonabil și natura activității în care a fost folosit sistemul.

Agentul a anunțat în cele din urmă vulnerabilitatea

După ce agentul nu a reușit să readucă persoana eliminată pe lista de așteptare, Andrew i-a cerut să redacteze un e-mail către furnizorul software-ului pentru a-l informa despre vulnerabilitatea descoperită.

Agentul a redactat mesajul și i l-a trimis lui Andrew pe WhatsApp. Acesta i-a răspuns să îl trimită.

Astfel, aceeași capacitate care a permis agentului să identifice și să exploateze vulnerabilitatea a fost folosită ulterior pentru a informa compania despre problema de securitate.

Pentru Andrew, experiența a reprezentat un avertisment cu privire la capacitățile agenților AI și la necesitatea utilizării lor responsabile.

După mai bine de 20 de ani în care companiile de IT au tot făcut angajări în România, lucrurile s-au schimbat total. Perioada este dificilă, în ultimii doi ani au fost concediați mii de angajați, iar salariile și-au oprit creșterea, spun mai multe instituții și firme, în dialogul cu HotNews.

„În IT-ul românesc au cam înghețat angajările”, susține Alexandru Lăpușan, CEO al Zitec, firmă românească, cu 350 de angajați și o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro pe an.

O presiune mare care afectează industria IT din România vine dinspre India.

India are 5 milioane de oameni în IT și și-a îmbunătățit serviciile, altădată de slabă calitate în acest domeniu.
Salariul mediu net în IT-ul românesc este aproape 13.000 de lei.

Nu doar România simte schimbarea: și în sectorul IT din Cehia au fost concedieri și controverse, iar în alte țări s-a ajuns la tribunal cu cazurile unor oameni disponibilizați din motive legate de AI.

Articol realizat în cadrul proiectului european Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Massimo de Laurentiis (Il Sole 24 Ore, Italia), Hannah Krause (Der Standard, Austria), Petr Jedlicka (Denik Referendum, Cehia) și de publicațiile El Confidencial (Spania) și Delfi (Lituania).

Aproape 200.000 de oameni lucrează în industria de software și servicii IT din România, potrivit datelor ANIS, asociația patronală din sector. Datele ANIS disponibile indică pentru numărul total de angajați din industria IT o scădere de circa 10.000 de oameni în 2023 și, după aceea, o creștere de 5.000 în 2024.

Datele Eurostat arată că a crescut numărul de IT-iști care s-au angajat în alte industrii, ceea ce, spune pentru HotNews Corina Vasile, director executiv ANIS, nu este rău, dat fiind că este nevoie de digitalizare în România.

Odată cu migrarea acestor oameni în alte industrii, crește gradul de competență digitală și în alte sfere economice. Dar îngrijorarea rămâne.

O perioadă plină de vești proaste pentru angajații din IT

În ultimii doi-trei ani, toate marile companii de tehnologie au anunțat pe plan mondial concedieri semnificative, cele mai importante nume fiind Amazon, Intel, HP, Microsoft, Oracle, IBM sau Meta. Cele mai noi anunțuri sunt de la Cisco Systems, Amazon și Linkedin.

Companiile invocă nevoia de economie și de eficientizare, însă câteva companii au spus clar că AI-ul este responsabil, fiindcă automatizările au permis firmelor să fac mai mult, cu efective mult mai mici. Printre companiile care au spus că fac concedieri din cauza AI-ului se numără Amazon, HP, IBM, Snap, Klarna sau Duolingo.

Când marile companii anunță restructurări ele nu dau cifre pe țări, însă și România a fost afectată și o mulțime de companii și-au redus efectivele pe plan local, câteva exemple fiind Amazon, Oracle, Microsoft, Endava, Bitdefender, Gameloft, UiPath sau eMAG.

Mai multe companii din industria auto au renunțat și la o parte din angajați care lucrau la diviziile de IT și cercetare, mai ales din cauza scăderilor comenzilor din Europa de Vest. Evoluții pentru 2025 puteți găsi aici.

Ce salarii medii au IT-iștii români și cum ne comparăm cu alte țări

Datele INS arată că pentru perioada aprilie 2025 – martie 2026, câștigul salarial mediu net în domeniul IT a fost de 12.950 lei (2.500 de euro) și suma a variat mult de la lună la lună, între 12.100 lei și 15.600 lei. Salariile au fost mai mari în lunile marcate de acordarea primelor trimestriale, a bonusurilor de performanță sau a compensațiilor de Paște.

Ce salarii au IT-iștii din alte țări europene

Datele oficiale pentru Cehia indică un salariu lunar net în IT în valoare de 3.000 de euro, însă cu variații foarte mari în funcție de tipul de job (de la 1.200 euro pentru programatori începători, până la mai mult de 4.000 de euro pentru cei mai experimentați oameni din domeniu).

Pentru Lituania, datele oficiale indică un salariu mediu net de 2.700 de euro, venitul fiind de aproape 3.000 de euro în capitala Vilnius.

Ce salarii sunt în Europa de Vest? Un studiu arată că cele mai mari salarii medii lunare în domeniul IT în Europa sunt la Londra, Dublin, Amsterdam și Berlin (peste 4.000 de euro), iar nivelul de taxare este mult diferit de la țară la țară.

Cei mai afectați sunt cei aflați la început de drum

Din datele de la companii și de la universități reiese faptul că a scăzut destul de mult numărul de job-uri pentru angajații Entry Level, mai ales programatori aflați la început de carieră, spune directorul executiv al ANIS „Aici credem că este problema, iar dacă ea se adâncește, devine o problemă structurală pe termen mediu”.


Corina Vasile. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Pe de altă parte, datele arată că există în continuare cerere pentru programatori cu experiență (seniori), pe diverse specialități, cum ar fi cyber-security și ingineri AI Machine Learning, zone unde apare chiar și un deficit. Se mai vede și că în proiecte sunt solicitați mai mulți programatori seniori care îndeplinesc și sarcini care erau în trecut îndeplinite de programatorii începători cu tool-uri AI.

„Cine recrutează acum, recrutează mult mai țintit și o face pe anumite specializări”, spune reprezentanta ANIS.

Vom resimți deficitul de personal și de seniori în cinci ani cel mai târziu, spune Corina Vasile, iar companiile încearcă să acopere lipsurile, înrolând și programatori începători. Corina Vasile spune că ar fi o idee ca statul să intervină „poate din fonduri europene sau din alte surse, cu un fel de stimulent pentru companii, ca acestea să angajeze programatori juniori”. Cum prețul plătit pe proiecte a scăzut, companiile nu prea mai pot justifica economic angajarea unui număr mai mare de programatori juniori, explică ea.

Directorul executiv ANIS spune că, deși automatizarea permite companiilor să facă mai multe lucruri cu mai puțini oameni, asta nu înseamnă în mod automat concedieri, ci înseamnă creștere de productivitate.


Însă, cum companiile oferă față de trecut prețuri mai mici pentru același proiect și este distribuită cererea de muncă spre seniori și specialiști, iar programatorii aflați la început de drum simt cel mai mult impactul acestei modificări, spune reprezentanta asociației patronale.

Un factor critic ține și de scăderea cererii în vestul Europei, mai ales în domeniul automotive către care multe companii românești livrează soluții și servicii, precizează Corina Vasile.

Salariile din IT și-au oprit creșterea

Corina Vasile a vorbit și despre ce impact a avut asupra sectorului IT eliminarea la final de 2024 a facilităților fiscale de care angajații beneficiau de mult timp.

„A contat pentru toată lumea”, spune oficialul ANIS, dar cel mai rău nu a fost faptul în sine, ci că aceste eliminări s-au făcut extrem de rapid. „Companiile aveau bugete stabilite, comunicaseră prețuri către clienți și apoi au avut surpriza să vadă că fiscalitatea s-a modificat peste noapte în România. Industria IT livrează proiecte pe termen mediu și lung, iar modificările fiscale se simt”.

Studiile de piață mai arată un lucru; salariile din IT au stagnat. „Cu alte cuvinte, nu au mai crescut salariile și chiar cred că avem – dacă ne uităm și la inflație – o mică scădere în termeni reali în ansamblul industriei”. Corina Vasile spune că mai există și creșteri salariale, însă în general sub rata inflației. Sunt foarte multe diferențe în piață, ia în locurile unde este deficit de oameni, creșterile salariale sunt mai mari.

„România a devenit vulnerabilă” – Un model bazat pe cantitate
Florentin Iancu, președintele al (SIIT) Sindicatul IT Timișoara spune pentru HotNews.ro că nu există companie IT importantă care să nu fi făcut reduceri de personal în ultimii ani în România. Este imposibil de spus câți oameni au fost disponibilizați în sector, fiindcă nu există date publice complete, însă sindicalistul spune că este vorba de ordinul miilor de oameni.



Florentin Iancu. Foto: SIIT

Sindicatul IT Timișoara este prezent în 17 companii și are aproape 10.000 de membri.

De ce au fost multe concedieri ? Este o chestiune de context și de modul în care sectorul s-a construit în România.

„Sectorul în sine în țară a crescut foarte mult pe activități care au fost transferate (outsourced) în România și vorbim mai ales despre activități de suport”, spune Iancu.

Fiind vorba despre multe activități de suport și mai puține de cercetare-dezvoltare, s-a ajuns într-un punct în care „tehnologia, în special prin zona de AI, începe ușor, ușor să înlocuiască toate aceste activități. România a devenit foarte vulnerabilă”, spune Iancu.

„Este o problemă structurală, înainte de a fi una tehnologică. Am mizat prea mult pe activități cantitative, pe suport, hai să fie job-uri, job-uri, job-uri, însă nu a fost creare de job-uri, ci transfer. Erau job-uri transferabile și, dacă le-am luat din altă parte, era clar că vine un moment când le vom da tehnologiei sau altor oameni. Contează cine le poate face mai ieftin și era doar o chestiune de timp până când tehnologia va suplini barierele de limbă sau de orice altă natură”, spune președintele SIIT.

Mai contează și faptul că acele companii pentru care lucrează oamenii din România furnizează – la rândul lor – servicii pentru alte companii și la acel nivel contractele au început să fie renegociate atât la capitolul costuri, cât și la resurse umane, precizează Iancu.

„AI-ul va continua să elimine job-uri”
Cât de mult contează AI-ul în această restrângere a activității în sectorul IT?

„AI-ul joacă un rol de pivot în toată chestiunea asta, fiindcă prin script-uri, prin agenți AI se înlocuiesc meserii în sine. Ai-ul reduce nevoia de resurse umane și o limitează la poziții cheie de monitorizare, de control, de verificare. Inteligența artificială afectează atât volumele care sunt oferite spre prestatorul de serviciu, cât și modul în care se prestează serviciul în sine”, spune sindicalistul. „Repet, AI-ul joacă un rol cheie și va continua să-l joace în toată povestea asta și va continua să elimine job-uri”.

Sectorul IT românesc simte și presiunea Indiei, care „vine puternic din spate” și despre care nu se mai poate spune că livrează servicii de slabă calitate, explică Iancu.

„India este mult mai puternică și mai activă”, contează acolo și că mulți lucrează șase zile pe săptămână și contează și faptul că țara asiatică este bogată și în resurse umane (peste cinci milioane de angajați în sectorul IT), mai spun reprezentanții industriei.

De ce nu știm câți IT-iști au rămân fără loc de muncă în România

De ce nu aflăm multe despre aceste concedieri? Florentin Iancu explică faptul că reducerea se întâmplă prin înțelegeri mutuale și nu prin reduceri propriu-zise de personal.

Nu știm câți oameni rămân fără job fiindcă restructurările se fac tacit „pentru că nu vedem restructurări în sensul codului muncii și atunci nu există obligația de informare și consultare cu nimeni. Practic nu apare o justificare, o explicație, o informare oficială, o asumare a deciziei”. El spune că, în general, companiile oferă peste 10 salarii compensatorii pentru ca oamenii să plece prin înțelegeri amiabile și sunt și companii care oferă 14-16 salarii compensatorii pentru cei cu multă experiență.

„Oamenii, în domeniul nostru, nu au plecat nici păcăliți, nici fără bani în buzunar, însă asta nu ne încălzește. Se pleacă mult și reintegrarea în piața muncii este foarte grea și în cele mai multe situații se face pe poziții sub cele de pe care au plecat. Asta e durerea mare”

Nu doar programatorii începători au de suferit, ci și cei cu experiență mare
Iancu povestește că lucrurile s-au schimbat mult în industrie și că un șef de companie îi povestea că după mult timp în care angajații au fost „la putere”, acum este invers. „Suntem noi la putere acum, eu îmi aleg pe cine angajez, înainte luam aproape pe oricine, fiindcă nu găseam oameni”, spune sindicalistul, despre ce i-a spus acel director.

Toată lumea este afectată. Nu mai putem vorbi despre o categorie care să nu aibă de suferit, spune sindicalistul „2025 a avut oarecum un început crunt. Anul acesta apare săptămânal o reducere într-o companie mai mare sau mai mică. Suntem abia la început de drum și considerăm că și 2027 va fi un an greu pentru sectorul IT din România”.

Alexandru Lăpușan, CEO Zitec: „În IT-ul românesc au cam înghețat angajările”
Zitec este o companie românească de IT cu 350 de angajați și un business care anul trecut s-a apropiat de 40 milioane euro.

Alexandru Lăpușan este CEO a Zitec și explică pentru HotNews că în IT-ul din România, în pandemie și puțin după a fost o explozie, pentru că au crescut cererile de digitalizare. „În urma acelui fenomen și în condițiile de acum din piață este cumva de înțeles că în IT-ul românesc au cam înghețat angajările, iar acest val legat de AI nu face deloc treaba mai ușoară”.



Alexandru Lapusan, CEO Zitec (foto Inquam Photos / George Călin)

El spune că în piață sunt mai puține proiecte de amploare, iar în aceste condiții și cererea pentru specialiști este mai mică.

Ce se întâmplă cu salariile? „Nu am văzut un studiu de piață despre salarii. Mă aștept să fie un trend descrescător la viteza de creștere a salariilor, dar nu cred că au ajuns într-o zonă de îngheț. Eu cred că măcar companiile ar trebui să facă tot posibilul să acopere cel puțin inflația în lei pentru cei care lucrează în IT, pentru că oricum contractele sunt de obicei semnate în valută”, spune Lăpușan care adaugă că unele companii care au probleme economice de funcționare ar putea bloca anvelopa salarială, însă nu este deloc o idee bună.

Alexandru Lăpușan spune că în unele companii mari pe plan internațional AI-ul a fost o „scuză convenabilă” pentru restructurări care s-ar fi întâmplat oricum din varii motive, unul fiind că au angajat prea mulți oameni la un moment dat. Totuși, spune el, câteva companii ce au înlocuit o parte dintre oameni cu aplicații de AI au revenit parțial asupra deciziei.

„Cred că încă suntem într-o zonă de înțelegere și de acomodare în utilizarea acestei tehnologii și, prin urmare, cred că o să apară reglaje în zona asta, dar subiectul AI va fi folosit și pentru a justifica alte agende”.

În Cehia, argumentul AI maschează uneori alte motive fără legătură cu inteligența artificială
Și pentru Republica Cehă, sectorul IT este foarte important și datele arată că, la fel ca în România, aproximativ 200.000 de persoane lucrează în domeniu, scriu jurnaliștii de la Denik Referendum.

Tot precum în România, mai multe companii multinaționale din SUA și Europa de Vest au centre IT și centre de servicii în Republica Cehă (IBM, Honeywell, Siemens, HeidelbergCement, Lufthansa, Johnson & Johnson, Villeroy & Bosch).

Despre concedierile din sector – puse uneori pe seama inteligenței artificiale – s-a vorbit mult în ultimele zece luni, dar nu există multe cifre concrete. Se cunosc numai cazuri ale câtorva companii mai mari (cum ar fi Oracle sau Direct) care au anunțat public concedieri semnificative. O companie a renunțat la o treime din angajați, invocând AI-ul drept motiv principal.

Datele de până acum indică faptul că fenomenul nu este încă suficient de amplu pentru a se reflecta în indicatorii macroeconomici ai Cehiei, mai scrie publicația cehă.

Angajații din sectorul IT spun, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor cehi, că argumentul legat de AI maschează adesea alte motive, în special efortul de a reduce costurile indirecte acumulate în perioada pandemiei de COVID. Se vorbește și despre alternanța clasică a ciclurilor de cerere mai puternică și apoi mai slabă în IT, lucru evidențiat de nivelul salariului mediu din domeniu.

Un astfel de ciclu durează de obicei patru ani, iar în prezent suntem în perioada marcată de o cerere slabă.

Jurnaliștii cehi scriu că se confirmă clar faptul că:

A) companiile IT au angajat mai puțini oameni în ultimul an
B) cerințele la adresa angajaților cresc, însă nu și salariile

Un subiect frecvent al dezbaterii publice în Republica Cehă este cel al prognozelor potrivit cărora, până în 2050, aproximativ 250.000 de locuri de muncă vor dispărea din cauza inteligenței artificiale (nu doar în IT, ci în toate domeniile).

Denik Referendum notează că acestea sunt doar estimări generale pe termen lung și nu au legătură directă cu situația actuală. Totuși, având în vedere importanța sectorului IT pentru economia cehă și pentru planificare, acesta este un domeniu în care toată lumea așteaptă cu nerăbdare date mai complete.

Lituania, piața se mută de la „programatori” la „arhitecți AI”.
Lituania a evitat concedierile masive, însă a trecut printr-un proces de „redimensionare structurală”. Filialele marilor companii tech din Vilnius și Kaunas și-au optimizat rolurile, în special în dezvoltarea software la nivel junior și în QA (testare de software), înlocuind adesea aceste activități cu automatizarea bazată pe AI, scriu jurnaliștii de la publicația Delfi.

Piața se mută de la „programatori” la „arhitecți AI”. Angajările pentru pozițiile entry-level au încetinit semnificativ, deoarece AI-ul generativ preia sarcinile de bază de programare. Cerere există acum pentru programatorii seniori care pot mânui instrumentele AI și pot gestiona arhitecturi complexe. Lituania stă bine :33% din forța de muncă din IT are competențe în AI, scrie publicația Delfi.

În statul baltic sunt și câteva inițiative de sprijin pentru recalificare, fiindcă Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă oferă programe finanțate special pentru tranziția către AI și securitate cibernetică.

Se discută și despre reprezentarea angajaților și există sindicate care fac lobby activ la Ministerul Economiei pentru ca AI Act-ul european să protejeze drepturile lucrătorilor și să garanteze securitate socială pentru cei afectați de automatizare.