Inflația  din România a crescut în martie 2026, la 9,9% de la 9,31% înregistrată în martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o accelerare a scumpirilor la nivelul economiei, pe fondul creșterilor de prețuri la servicii și produse alimentare.

Inflația din România este din nou în creștere 

Potrivit datelor oficiale, indicele prețurilor de consum (IPC) s-a situat la 100,78% în martie 2026 față de februarie 2026, echivalentul unei creșteri lunare de 0,78%. Totodată, inflația acumulată de la începutul anului, raportată la decembrie 2025, a urcat la 2,3%.

În perioada aprilie 2025 – martie 2026, rata medie anuală a modificării prețurilor de consum a fost de 8,5% comparativ cu intervalul similar precedent. Conform indicatorului armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit la nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 9,0%, iar media pe ultimele 12 luni calculată pe aceeași bază s-a situat la 7,6%.

Serviciile, cea mai mare presiune asupra prețurilor

Cele mai mari scumpiri au avut loc în servicii, unde tarifele au urcat cu 11,05% față de martie 2025, peste dinamica înregistrată la mărfurile nealimentare (10,89%) și la produsele alimentare (7,67%). În primele trei luni din 2026, serviciile au marcat un avans de 11,3% comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce, în medie, prețurile din acest sector au crescut cu 0,9% de la o lună la alta.

Printre cele mai mari scumpiri se regăsesc în serviciile de îngrijire medicală, care au crescut cu 12,26% anual, serviciile de igienă și cosmetică, cu un avans de 14,12%, precum și alte servicii cu caracter industrial, unde creșterile au ajuns la 15,68%.

Restaurantele, cafenelele și cantinele au înregistrat o majorare anuală de 11,60%, iar serviciile de apă, canal și salubritate au crescut cu 15,49%, una dintre cele mai ridicate valori din această categorie.

Combustibilul și energia, impact major asupra inflației

În zona mărfurilor nealimentare, combustibilii au înregistrat o creștere anuală de 12,93%, fiind unul dintre principalii factori care au alimentat inflația.

Evoluțiile din sectorul energetic rămân extrem de volatile. Energia electrică a înregistrat o creștere anuală de 157,20%, în contextul schimbărilor privind plafonarea prețurilor, în timp ce energia termică a crescut cu 113,41%. În schimb, gazele naturale au consemnat o scădere anuală de 7,08%.

Alte creșteri importante au fost înregistrate la detergenți, unde prețurile au crescut cu 9,89%, la articolele chimice, cu 7,89%, dar și la cărți, ziare și reviste, unde majorarea a ajuns la 10,11%.

Prețurile la alimente au crescut cu peste 7% în ultimul an

În sectorul alimentar, prețurile au crescut cu 7,67% față de martie 2025, însă evoluțiile diferă semnificativ în funcție de produs. Pâinea s-a scumpit cu 9,86%, iar produsele de panificație au urmat aceeași tendință. Fructele proaspete au înregistrat un avans de 14,23%, iar ouăle au crescut cu 14,63%. Una dintre cele mai mari scumpiri a fost înregistrată la cafea, unde prețurile au urcat cu 23,29% anual. De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu peste 11%.

În schimb, există și produse care au consemnat scăderi de preț. Făina s-a ieftinit cu 3,38%, iar mălaiul cu 1,78% față de martie 2025, ceea ce arată o dinamică diferită în interiorul aceleiași categorii.

Mărfurile nealimentare au înregistrat și ele o creștere anuală de 10,89%, cu variații importante între categorii. Îmbrăcămintea s-a scumpit cu 7,05%, încălțămintea cu 6,19%, iar produsele de uz casnic și mobilierul au crescut cu aproximativ 5%. Mașinile de spălat au avut o creștere de 6,22%, iar articolele de menaj de peste 5%.

Produsele culturale și sportive au înregistrat creșteri de 7,81%, în timp ce autoturismele și piesele de schimb s-au scumpit cu 5,78%.

Noi atacuri ale forţelor ruse au avut loc marţi dimineaţă în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, a anunţat marți dimineața MApN, care precizează că o grupare de drone a fost detectată în apropierea spaţiului aerian românesc.

„În dimineaţa zilei de marţi, 14 aprilie, noi atacuri  ale rusilor care au reluat atacurile cu drone asupra obiectivelor civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în judeţul Tulcea. Ca urmare a detectării unei grupări de drone care evolua în apropierea spaţiului aerian al României (nord de Vâlcove), Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din nordul judeţului Tulcea, fiind transmis, la ora 03.48, un mesaj RO-Alert”, a transmis MApN.

Două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliţie Aeriană au decolat din Baza 86 Aeriană de la Feteşti, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în poziţii de tragere.

Nu au fost detectate pătrunderi în spaţiul aerian naţional. Alerta aeriană a încetat la ora 4.45.

MApN precizează că a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.

Țări aliate din cadrul NATO au anunțat luni că nu se vor implica în planul președintelui american Donald Trump de a bloca Strâmtoarea Ormuz, propunând în schimb să intervină doar după încetarea luptelor, o mișcare care riscă să-l înfurie încă o dată pe Trump și să accentueze tensiunile din cadrul alianței, scrie Reuters.

Trump a afirmat că armata americană va colabora cu alte țări pentru a bloca tot traficul maritim pe această cale navigabilă, după ce negocierile din weekend de la Islamabad (Pakistan) nu au reușit să aducă un acord pentru care să pună conflictului de șase săptămâni cu Iranul.

Armata SUA a precizat ulterior că blocada, care a început luni la ora 17:00 (ora României), se va aplica doar navelor care se îndreaptă spre sau vin din porturile iraniene.

De la începutul războiului, pe 28 februarie, Iranul a blocat în mare parte strâmtoarea pentru toate navele, cu excepția celor proprii. Teheranul a încercat să-și transforme controlul asupra strâmtorii într-unul permanent și, eventual, să perceapă taxe de la navele care utilizează această rută crucială pentru comerțul mondial, prin care trec o cincime din transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate.

„Blocada va începe în scurt timp. Alte țări vor fi implicate în această blocadă”, a susținut Trump duminică, într-o postare pe Truth Social.

Însă țările din NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, au transmis că nu se vor lăsa atrase în conflict participând la blocadă, afirmând în schimb că lucrează la o inițiativă de deschidere a căii navigabile.

Refuzul lor de a participa reprezintă încă un motiv de tensiune cu Trump, care a amenințat că va retrage SUA din alianța militară și care ia în calcul retragerea unor trupe americane din Europa, după ce mai multe țări au refuzat avioanelor militare americane accesul în spațiul lor aerian pentru misiunile de bombardamente asupra Iranului.

Presiune considerabilă

„Nu susținem blocada”, a declarat premierul britanic Keir Starmer pentru BBC.

„Decizia mea a fost foarte clară: indiferent de presiune, și a existat o presiune considerabilă, nu ne vom lăsa târâți în război”, a precizat Starmer.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis guvernelor europene că Trump dorește „angajamente concrete” în viitorul apropiat pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz, au declarat diplomați pentru Reuters săptămâna trecută.

NATO ar putea juca un rol în strâmtoare dacă cei 32 de membri ai săi ar ajunge la un acord privind formarea unei misiuni, a spus Rutte pe 9 aprilie.

Mai multe țări europene au precizat că sunt dispuse să ajute în strâmtoare, dar numai după ce ostilitățile vor înceta definitiv și se va ajunge la un acord cu Iranul că navele lor nu vor fi atacate.

Franța va organiza o conferință cu Marea Britanie și alte țări pentru a înființa o misiune multinațională menită să restabilească navigația în strâmtoare, a declarat luni președintele francez Emmanuel Macron.

„Această misiune strict defensivă, distinctă de părțile beligerante, va fi desfășurată de îndată ce situația o va permite”, a precizat Macron.

Inițiativa vizează stabilirea unor norme privind tranzitul în condiții de siguranță și coordonarea navelor militare care să escorteze petrolierele, a declarat Starmer luni, în parlamentul de la Londra.

„Vreau să fiu foarte clar: este vorba despre protejarea transportului maritim și susținerea libertății de navigație odată ce conflictul se va încheia. Obiectivul nostru comun este un plan coordonat, independent și multinațional”, a afirmat premierul britanic.

O întâlnire pentru elaborarea planurilor misiunii, la care vor participa aproximativ 30 de țări, inclusiv statele din Golf, India, Grecia, Spania, Italia, Olanda și Suedia, ar putea avea loc încă de joi, la Paris sau Londra, a dezvăluit o sursă franceză din domeniul diplomației.

Navele militare ar oferi siguranță fără a fi beligerante, a spus sursa, adăugând că Iranul și SUA vor fi informate cu privire la misiune, dar nu vor juca un rol direct.

O altă sursă diplomatică europeană s-a întrebat dacă Trump ar saluta o misiune acum, după ce a ordonat blocada.

„De vreme ce Trump folosește acum strâmtoarea ca pârghie proprie, oare mai dorește o misiune acolo?”, a spus sursa.

Strâmtoarea Ormuz ar trebui redeschisă prin diplomație, a declarat luni ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, adăugând că înființarea unei forțe internaționale care să o supravegheze ar fi complicată. El a solicitat NATO să-și restabilească relațiile cu Trump la summitul de la Ankara, programat în iulie.

Vremea de marți, 14 aprilie, va fi caldă, iar în majoritatea regiunilor țării sunt așteptate ploi, prognoza meteo emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Temperaturile maxime vor ajunge până la 22 de grade, iar minimele vor coborî până la 0 grade în anumite zone din țară.

Prognoza meteo emisă de ANM Cum va fi vremea în țară marți, 14 aprilie 

Conform ANM, cerul va fi temporar noros, iar izolat vor apărea ploi slabe în Banat, Oltenia și posibil în Crișana, precum și în zona montană, unde pe creste se vor semnala lapoviță și ninsoare. De asemenea, vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în sudul Banatului, unde vitezele vor ajunge la 50–70 km/h, iar în zona montană la 80–90 km/h. Totodată, pe parcursul zilei, pe alocuri, se vor înregistra rafale și în restul teritoriului, de 40–45 km/h.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 22 de grade, iar cele minime între 0 și 10 grade, cu valori mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei, spre -2 grade. De asemenea, dimineața și noaptea, izolat se va forma brumă, iar în sud-estul țării, cu o probabilitate mai mare, va apărea ceață.

Prognoza meteo pentru București

În București, cerul va avea înnorări temporare, iar condițiile meteo se vor menține schimbătoare pe parcursul zilei. Vântul va sufla slab și moderat pe parcursul zilei, cu unele intensificări, când vitezele vor ajunge la 40–45 km/h.

În aceste condiții, temperatura maximă se va situa între 15 și 16 grade, iar cea minimă între 4 și 6 grade.

Cum va fi vremea la munte

La munte, vremea va fi în general instabilă, cu cer temporar noros și precipitații slabe izolate, care pe creste vor apărea sub formă de lapoviță și ninsoare. În aceste condiții, valorile meteo vor varia.

Vântul va sufla slab și moderat, dar va avea intensificări în zonele înalte, unde rafalele pot ajunge la 80–90 km/h. Condițiile meteo vor varia pe parcursul zilei, în special în zonele de altitudine.