Rusia lansează pentru a doua oară în câteva zile acuzații mincinoase la adresa României. Oamenii lui Putin spun că în Germania și România se fabrică racehete Patriot, ceea ce este o imposibilitate.

Rusia, noi provocări la adresa României: „Produc rachete Patriot”! De ce acuzațiile lui Putin sunt aberații Analiștii militari ruși apropiați de Putin continuă să întrețină tensiunile dintre Rusia și NATO. La mijloc sunt România și Germania acuzate că fabrică arme pentru Ucraina. Evident, nu se aduce nicio dovadă.

Expertul militar Andrei Klintsevici spunea nici mai mult nici mai puțin că Rusia va fi atacată terestru în 2028, iar România va fi parte a acestei mișcări.

Detalii mai jos:

Omaneii lui Putin împrăștie minciuni pentru propagandă

„După părerea mea, astăzi nu este vorba despre desfășurarea unei producții complete de rachete Patriot în Ucraina, ci despre mutarea acesteia în afara țării. Pentru producția altor tipuri de armament se construiesc deja fabrici în Germania și România. Unitatea germană este orientată spre producția de rachete în interesul Kievului, în conformitate cu acordurile semnate anterior, iar proiectul românesc se află într-un stadiu mai incipient și va necesita mult mai mult timp”, a declarat expertul militar Iurii Knutov.

Decșarația este făcută în contextul în care Trump a anunțat că ar putea oferi Ucrainei licență pentru producția de rachete pentru sistemul Patriot.

Ce sisteme Patriot are România?

În prezent, Armata României dispune de trei sisteme Patriot operaționalizate, iar în următorii ani, va primi încă patru sisteme Patriot – unul drept compensare pentru sistemul donat Ucrainei, plus încă trei sisteme, achiziționate în faza a doua.

Fiecare sistem Patriot în configurația 3+ este compus dintr-un radar AN/MPQ-65, o stație de control a focului AN/MSQ-132 și patru lansatoare care pot trage câte 4 rachete PAC-2 GEMT sau câte 12 rachete PAC-3 MSE.

În ceea ce privește interceptorii Patriot, România a primit inițial 56 de rachete PAC-2 GEM-T şi 168 de rachete PAC-3 MSE. MApN a comandat și alte rachete iar livrările sunt în curs.

Rachetele PAC-3 MSE costă în medie 5 milioane de dolari bucata. Totuși, prețul variază în funcție de marimea comenzii.

Autoritățile române au invocat termenul de 30 mai 2026 pentru semnarea rapidă a contractelor de miliarde de euro prin programul SAFE. Însă Comisia Europeană arată că această dată privea doar derogarea pentru achizițiile făcute de un singur stat membru, nu regula generală.

Dacă România implementa filosofia programului SAFE impusă de Bruxelles – contracte la comun făcute de mai multe state, proceduri de achiziție transparente – termenul-limită marcat acum două săptămâni nu avea nicio relevanță pentru că fondurile erau disponibile până la sfârșitul anului viitor.

Miliardele din SAFE, pe repede înainte. Comisia Europeană: Termenul de 30 mai nu se aplica decât unei excepții

Acest termen a fost folosit în mod înșelător de către Guvernul României pentru a semna pe repede înainte și prin proceduri netransparente contractele făcute de către un singur stat membru. Practic, data de 30 mai 2026 invocată de autoritățile de la București, sub pretextul că altfel am pierde banii, era de fapt pentru cu totul alte contracte.

Analiza Newsweek România asupra tuturor contractelor semnate de România prin programul SAFE, în valoare totală de 16,7 miliarde euro, arată că doar un procent de 9% din total au fost achiziții făcute la comun cu alte state membre.

Restul au fost cumpărături decise de către un singur cumpărător: adică statul român.

Ce spune Comisia Europeană

România a transformat termenul de 30 mai 2026 într-o urgență publică pentru semnarea contractelor de miliarde de euro prin programul SAFE. Oficial, mesajul transmis a fost că trebuie să ne grăbim pentru a nu pierde finanțarea.

Răspunsurile primite de Newsweek România de la Comisia Europeană, Ministerul Transporturilor, CNIR, ANAP, CNSC, MApN și Curtea de Conturi arată însă o situație mai nuanțată: termenul exista, dar nu avea semnificația generală prezentată publicului.

Comisia Europeană, prin reprezentanța sa de la București, ne-a transmis că articolul 4 din regulamentul SAFE stabilește condițiile de utilizare ale instrumentului. Pasajul esențial este următorul: „Prin derogare de la alineatul (1) al prezentului articol, achizițiile efectuate de un singur stat membru sunt eligibile pentru sprijin în temeiul instrumentului SAFE în cazul în care un contract de achiziție a fost semnat cel târziu la 30 mai 2026.”

Comisia a mai precizat că nu comentează cazuri individuale de achiziții, planurile naționale ale statelor membre sau contractele individuale.

30 mai, termen doar pentru derogarea de la regulă

Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu spune că România pierdea întreaga finanțare dacă nu semna toate contractele până la 30 mai, ci că termenul era aplicabil unei derogări: achizițiile făcute de un singur stat membru. Aceasta este exact categoria care se abate de la logica principală a SAFE – achizițiile comune.

Chiar pagina publică a Ministerului Apărării Naționale despre programul SAFE precizează că „principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant”, iar achizițiile care implică un singur stat membru sunt permise „în mod excepțional”, doar pentru o perioadă limitată, cu condiția încheierii contractului până în mai 2026.

MApN: achiziții singulare vs. achiziții comune

Ministerul Apărării Naționale a confirmat pentru Newsweek România că în lista contractelor SAFE codurile sunt esențiale: litera S înseamnă „Singular”, iar litera C înseamnă „Comun”. Această precizare este importantă deoarece permite verificarea publică a tipului de achiziție folosit de România.

MApN a mai transmis că mecanismul național SAFE este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Ministerul Apărării Naționale stabilește criteriile operaționale și tehnice, Ministerul Economiei pe cele de localizare a producției și cooperare economică, iar Cancelaria emite cerințele pentru fiecare proiect.

Presa a scris recent că achizițiile prin programul SAFE au fost trecute din subordinea MApN la Cancelaria Prim-Ministrului tocmai pentru că existau suspiciuni privind intențiile unor generali în legătură cu aceste contracte.

Ministerul Transporturilor: termenul nu se aplică infrastructurii

În cazul infrastructurii, contradicția este și mai evidentă. Ministerul Transporturilor a transmis Newsweek România că termenul de 30 mai 2026 „este aplicabil tuturor contractelor finanțate prin programul SAFE care sunt încadrate în categoria single procurement”.

În același răspuns, ministerul susține că proiectele de infrastructură duală A7/A8 „nu se încadrează în această categorie”, fiind tratate drept „achiziții comune”, realizate în cooperare cu Ucraina și Republica Moldova. Concluzia: „Acest termen nu este aplicabil acestor investiții.”

Totuși, instituția recunoaște că a organizat întâlniri de lucru și schimburi de corespondență oficială cu CNAIR și CNIR, în care au fost analizate „măsurile necesare pentru accelerarea etapelor administrative și a procedurilor de atribuire”. Ministerul spune că a monitorizat permanent procedurile și a solicitat beneficiarilor „adoptarea tuturor măsurilor administrative necesare pentru respectarea calendarului prevăzut de Regulamentul SAFE.”

De ce atâta grabă dacă termenul nu conta?

Aceasta este contradicția-cheie: dacă termenul de 30 mai nu era aplicabil infrastructurii A7/A8, de ce a fost nevoie de accelerarea procedurilor pentru respectarea calendarului SAFE?

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) confirmă aceeași linie. Compania arată că achizițiile realizate de un singur stat sunt excepționale și au avut termen-limită până la 30 mai 2026, în timp ce achizițiile comune pot fi semnate până la 31 decembrie 2027.

CNIR susține că tronsoanele A7 și A8 intră în această a doua categorie și că „acest termen nu a influențat procedurile CNIR.”

Dar CNIR recunoaște în același răspuns că a întreprins „toate diligențele necesare pentru respectarea calendarului de implementare a proiectelor SAFE”, inclusiv prin „finalizarea cu celeritate a evaluării tehnice și financiare”.

Mai mult, două contracte A8 au fost semnate chiar înainte de termenul invocat public: Tronsonul 1 Târgu Neamț/Moțca – Târgu Frumos pe 28 mai 2026 și Tronsonul 3 Lețcani – Iași pe 29 mai 2026.

CNSC: autoritățile au invocat riscul pierderii finanțării

Documentele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) transmise Newsweek România arată că urgența SAFE a fost invocată efectiv în procedurile de achiziție.

Într-un dosar privind Drumul Expres Suceava – Siret, autoritatea contractantă a cerut soluționarea cu celeritate a contestațiilor „astfel încât caracterul de urgență al procedurii de achiziție să nu cadă în derizoriu și să nu se piardă finanțarea europeană a acestui proiect de interes național/european și transfrontalier.”

În alte dosare CNSC, contestatorii au reclamat termene scurte, publicarea unui număr mare de clarificări cu puțin timp înainte de termenul-limită, acces limitat la dosarul achiziției, confidențializarea excesivă a ofertelor și verificarea insuficientă a ofertelor câștigătoare.

ANAP: proceduri urgente și negocieri fără anunț

Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) confirmă că OUG 62/2025 a creat cadrul prin care autoritățile puteau recurge la proceduri urgente.

Agenția a transmis Newsweek România că autoritățile contractante care efectuează achiziții în comun prin SAFE pot recurge la proceduri în regim de urgență sau chiar la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu termene reduse.

ANAP mai spune un lucru important: nu a primit solicitări de consiliere metodologică privind achizițiile SAFE din partea CNAIR, CNIR, Ministerului Transporturilor sau Guvernului.

Curtea de Conturi a transmis Newsweek România că aceste contracte reprezintă investiții „de valoare și complexitate ridicate”, cu „impact strategic asupra utilizării resurselor financiare publice”, ceea ce justifică analizarea oportunității includerii unor misiuni de verificare în programul instituției.

Instituții care nu au oferit niciun răspuns

Jurnalisti au transmis întrebări și către Guvern/Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Finanțelor și CNAIR. Până la momentul redactării acestui articol, aceste instituții nu au transmis răspunsuri. Dacă o vor face, le vom publica de îndată.

Ceea ce rezultă însă din răspunsurile celorlalte instituții contactate România este clar: termenul de 30 mai 2026 a fost real, dar aplicabil unei excepții, și anume achizițiile făcute de un singur stat. Nu era un termen general de pierdere a finanțării din programul SAFE. Această excepție a fost transformată într-o urgență administrativă și politică pentru semnarea accelerată și prin proceduri netransparente a unor contracte de miliarde de euro.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a atacat pe premierul interimar Ilia Bolojan și pe liderii USR în primele declarații făcute după consultările politice de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan.

Grindeanu anunță că PSD nu va susține legea salarizării. Liderii celorlalte partide au evitat să facă declarații presei la ieșirea de la întâlnire.

Grindeanu a anunțat că PSD nu va susține actualul proiect al legii salarizării și a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, acuzând totodată USR că încearcă să modifice legislația privind integritatea în funcția publică pentru a rezolva problemele unor lideri ai partidului.

„PSD nu ocupă în acest moment nicio funcție în Guvern. De aceea, strategia domnului prim-ministru Bolojan, demis, de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită”, a declarat Sorin Grindeanu. El a mai spus că PSD nu acceptă ca PNRR să fie folosit „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”.

Grindeanu a lansat un atac și la adresa USR și a președintelui formațiunii, Dominic Fritz. „Suntem total împotrivă ca domnul Fritz să își rezolve problemele de integritate prin modificarea legii”, a afirmat liderul PSD. „Nu vom accepta ca, în grupul de lucru privind jalonul referitor la integritatea în funcția publică, USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale altor useriști condamnați definitiv de Înalta Curte”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD, atac la guvern pe tema inflației

Președintele PSD a atacat guvernul și cu privire la datele INS privind inflația, criticând situația economică a României și acuzând partidele rămase la guvernare că ar ignora realitatea. „România continuă să aibă cea mai mare inflație din Europa – 10,4%. De asemenea, energia s-a scumpit cu 60%, iar benzina și motorina cu peste 22%. Avem 10 luni de cădere consecutivă a consumului. O creștere exponențială a șomajului și un val nemaiîntâlnit de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 pe zi”, a declarat luni Grindeanu.

„De asemenea, ne împrumutăm cu aproximativ 900 de euro pe oră, adică cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în 2024”, a mai spus Grindeanu, care a susținut că, în cadrul discuțiilor de la Cotroceni, nu a observat o preocupare reală față de problemele economice ale României, ci doar o continuare a discursului politic orientat împotriva PSD. „Nu am văzut nicio preocupare față de situația economică reală a României, ci doar continuarea unui discurs politic împotriva PSD”, a afirmat el.

Declarațiile lui Grindeanu vin într-un context politic tensionat, după eșecul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Consultările de la Cotroceni au reliefat divergențe majore între partide, mai ales pe tema legii salarizării și a jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Prognoza meteo. Vremea trece printr-o perioadă de instabilitate accentuată, luni, 13 iulie, în cea mai mare parte a țării. Meteorologii anunță fenomene extreme, descărcări electrice și cantități însemnate de apă în mai multe regiuni climatice, în timp ce valorile termice vor înregistra scăderi ușoare față de mediile normale ale acestei perioade din an.

Crina Dobre, consultant politic: La protestele din 2017 am fost niște idioți utili, entuziaști

Prognoza meteo, 13 iulie. Vreme marcată de instabilitate atmosferică accentuată și temperaturi în scădere. Unde cade grindină

În Muntenia, Dobrogea, Moldova, estul și sud-estul Transilvaniei gradul de instabilitate atmosferică va fi ridicat, astfel că mai ales ziua vor fi perioade cu înnorări temporar accentuate, averse torențiale (local de 15…25 l/mp și izolat peste 30…40 l/mp), descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze la rafală de 50…70 km/h) și pe arii restrânse vijelii și grindină de mici și medii dimensiuni (1…3 cm).

Locuitorii din aceste zone trebuie să se pregătească pentru episoade scurte, dar foarte intense, de fenomene convective, care pot crea probleme în trafic sau în gospodării din cauza volumului mare de apă căzut într-un interval scurt de timp.



Cum va fi vremea în restul teritoriului și la munte

În restul teritoriului, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare și pe suprafețe mici averse (1…10 l/mp), după-amiaza la munte, în Oltenia, precum și în vestul și centrul Transilvaniei. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări ziua în sud-vest și pe crestele montane (rafale în general de 40…60 km/h).

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19…20 de grade în sud-estul Transilvaniei și 31 de grade în sud-vestul și vestul Olteniei, iar cele minime se vor încadra între 9 grade în depresiunile Carpaților Orientali și 19 grade pe litoral. Din punct de vedere termic, vestul țării rămâne ceva mai ferit de răcirea accentuată, menținându-se valori de vară.

Prognoza meteo specială pentru București

În București, Vremea se menține în general instabilă, iar valorile termice vor fi ușor sub cele specifice datei. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate îndeosebi după-amiaza și seara, când vor fi averse (15…20 l/mp și izolat peste 25 l/mp), descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (viteze în general de 40…60 km/h) și grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1…3 cm). Temperatura maximă va fi de 26…28 de grade, iar cea minimă de 14…16 grade Celsius.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declanșat un val intens de consultări la nivel înalt în cursul zilei de duminică. După anunțul oficial privind plecarea premierului Iulia Svîrîdenko, liderul de la Kiev a primit pe rând mai mulți oficiali de rang înalt, miniștri și lideri strategici. Această serie de întrevederi succesive vine într-un moment de maximă presiune pentru țară, marcat de atacurile constante asupra infrastructurii critice, anunță Reuters.

Schimbări majore la Kiev. Volodimir Zelenski pregătește numirea unui nou premier

Ziua de duminică a debutat cu discuția dintre președintele Volodimir Zelenski și premierul demisionar Iulia Svîrîdenko. Șeful statului a anunțat că aceasta va părăsi conducerea executivului pentru a prelua o nouă direcție de importanță majoră în relațiile cu un partener-cheie extern. Această plecare deschide calea unei restructurări guvernamentale de amploare, într-o perioadă în care Ucraina are nevoie de stabilitate economică și sprijin internațional solid.

Imediat după această întâlnire, speculațiile privind numele viitorului premier au început să apară în spațiul public. Surse citate de publicația Ukrainska Pravda indică faptul că pe lista scurtă a candidaților pentru funcția de șef al guvernului se află patru nume importante din administrația actuală: Serhii Korețki, Denis Șmîhal, Mihailo Fedorov și Ihor Terehov. Toți aceștia au avut discuții separate cu președintele în aceeași zi.



Securitatea energetică în vizorul președintelui

O altă întrevedere crucială a fost cea cu Serhii Korețki, președintele consiliului de administrație al Naftogaz și lider al Ukrnafta. Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința pentru gestionarea eficientă a acestor companii de stat strategice, subliniind că interesele naționale au fost protejate cu succes într-un sector extrem de complex. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea rezilienței energetice în fața atacurilor rusești care vizează stațiile de benzină și rețelele din regiunile de frontieră și de pe linia frontului.

Ulterior, președintele s-a consultat cu Denis Șmîhal, actualul ministru al energiei și fost premier, o altă figură centrală pe lista potențialilor succesori la conducerea executivului. Tema centrală a fost necesitatea implementării unor măsuri mult mai decisive pentru protejarea obiectivelor strategice de infrastructură de pe întreg teritoriul național. Deși există acorduri solide la nivel interguvernamental pentru reconstrucție și energie, Zelenski a punctat că acestea nu mai sunt suficiente și că este nevoie de o accelerare a acțiunilor în următoarele luni.

Priorități absolute pentru apărare și afaceri interne

Agenda președintelui ucrainean a inclus și o analiză profundă a situației de securitate internă alături de Ihor Klîmenko, ministrul afacerilor interne. Cei doi au discutat despre provocările urgente cu care se confruntă statul, căutând soluții rapide și alocarea de resurse suplimentare pentru îndeplinirea misiunilor din teren.

Pe dimensiunea militară, Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu ministrul apărării, Mihailo Fedorov. Dialogul a vizat continuarea procesului de transformare structurală în cadrul Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Președintele a subliniat că reformele interne sunt esențiale pentru menținerea motivației soldaților și pentru asigurarea eficientă cu personal a brigăzilor de luptă aflate în prima linie.

Modelul de reziliență de la Harkov extins la nivel național

Seria de consultări de duminică s-a încheiat cu o discuție importantă între șeful statului și primarul orașului Harkov, Ihor Terehov. Dialogul s-a axat pe colaborarea dintre autoritățile centrale, regionale și locale, precum și pe identificarea nevoilor stringente ale comunităților afectate de război.

Volodimir Zelenski a apreciat în mod deosebit modul în care administrația din Harkov a reușit să sprijine populația civilă în condiții extreme. Planurile de reziliență locală dezvoltate aici sunt considerate un succes, motiv pentru care președintele a propus ca această experiență practică să fie extinsă rapid și în alte orașe și comunități din Ucraina. În contextul actual, capacitatea liderilor locali de a gestiona crizele curente îi plasează pe aceștia direct în mecanismul de luare a deciziilor de la Kiev.

Președintele Nicușor Dan va discuta luni-dimineață, 13 iulie, cu liderii partidelor noi variante pentru deblocarea crizei politice. Noile soluții sunt, de fapt, vechi.

Prima din cele trei variante: un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu pentru o perioadă de un an, apoi o rotativă cu un guvern de dreapta.

A doua: un guvern politic condus de Alexandru Nazare.

Trei: un guvern tehnocrat condus tot de Nazare, susțin surse politice pentru Adevărul. Șeful statului ar prefera a treia soluție, dar totul depinde de liderul PNL, Ilie Bolojan.

PSD acceptă rotația premierilor, cu o condiție: Sorin Grindeanu să fie desemnat acum prim-ministru, PSD să formeze un guvern minoritar, iar anul viitor să demisioneze și să vină rândul lui Siegfried Mureșan. Însă pe fondul neîncrederii între partide, liberalii vor ca Mureșan să fie prima variantă, iar Grindeanu să mai rămână un an în opoziție.

În urma blocajului dintre PNL și PSD, președintele Nicușor Dan încearcă să găsească o variantă de compromis. Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, e soluția preferată de șeful statului, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

Nazare e acceptat de PSD, cu condiția ca social-democrații să-și păstreze portofoliile din guvernul Bolojan. De partea cealaltă, liberalii ar urma să rămână și ei cu ministerele actuale, dar să vină cu nume noi la Interne, Finanțe și Educație, în locul miniștrilor Cătălin Predoiu și Mihai Dimian. Practic, Ilie Bolojan și-ar putea impune miniștri fideli în noul cabinet.



În cazul în care Bolojan refuză, președintele Nicușor Dan va propune a treia soluție: un guvern condus de Alexandru Nazare, dar care să fie format din miniștri tehnocrați, susțin sursele citate. Cabinetul ar trebui să reziste până la alegerile parlamentare din decembrie 2028.

Hubert Knirsch (foto), Ambasadorul Germaniei în R.Moldova, a spus, marți, că „Aș pune sub semnul întrebării că aveți aceeași limbă și aceeași religie cu România”.

În cadrul emisiunii televizate „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, reprezentantul Germaniei la Chișinău a răspuns întrebării realizatorului Vitalie Călugăreanu, despre posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României, sunt două state suverane, dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta.

Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România.

Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite.

Statele moderne europene au o limbă oficială dar sigur au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, a spus Knirsch.

Întrebarea a venit în contextul în care realizatorul a vorbit despre unirea Moldovei cu România, ca un „plan B” al acestei țări, în caz de neintegrare a Chișinăului în Uniunea Europeană.