De când n-aţi mai trimis şi n-aţi mai primit o felicitare?

Vă adresez, sincer, o întrebare şi, evident, aştept răspunsurile voastre tot sincere: de când n-aţi mai scris, cu stiloul sau pixul pe hârtie o scrisoare? De când n-aţi mai trimis o felicitare de Paşti sau de Crăciun, cuiva drag? Scrisă pe hârtie, eventual cu un desen imprimat pe una din părţi, pe care s-o puneţi, frumos, în plic, apoi la poştă… Nu SMS de pe telefonul mobil. Nu mail de pe calculator sau laptop. Nu of-line de pe mess. Nici măcar una de aia imprimată de comerciant cu un mesaj de duzină. Nu, o felicitare scrisă de voi, concepută de voi, trimisă apoi de voi către o destinaţie oarecare… În blocul vecin sau la capătul lumii. Nu contează, emoţia e aceeaşi. N-aţi mai scris, ştiu… Nici eu nu am mai făcut asta. Evident, ca voi toţi uzez de alte mijloace de comunicare. Pe hârtie mai scriu doar listele de cumpărături. Şi, uneori, cine ştie pe ce şerveţel, bilet de tramvai sau chiar hârtie igienică, vreo însemnare care mi se pare esenţială pentru vreun viitor articol sau viitor roman. După ce, evident, mă caut trei ore de pixuri ori stilouri prin geantă şi ajung să scriu cu creionul de ochi. Că, pe urmă nu mai găsesc mai nimic din ce notez, că nu mai ştiu pe unde le pun, e altă mâncare de peşte… Dar parcă îmi e dor să scriu o scrisoare cuiva. Măcar o felicitare, care nu solicită atât de mult nici inspiraţia, nici mâna cu care aşterni alea câteva cuvinte acolo. Ştiţi ceva? Câte SMS-uri de la familie, de la rude, de la prieteni mai păstraţi în telefon? Câte mail-uri mai vă încurcă în imbox? Şi câte felicitări de mai demult mai aveţi printre cărţi şi caiete vechi? Zic – şi nu de dragul de a face vânzare la felicitări celor de la poştă, ori pe unde se mai găsesc aceste lucruri – să trimitem de sărbătorile acestea măcar o felicitare. Dacă ne e jenă să facem asta faţă de alţii, care ne pot considera învechiţi, mă gândesc să ne-o trimitem de la poştă chiar nouă. Căci, de când n-am mai primit noi o felicitare? De când, serios, n-aţi mai primit o felicitare? E un lanţ, nici nu trimitem, nici nu primim… Şi, dacă începem acuma?