Ieri a ajuns la audieri şi o bătrână de 85 de ani

 dosar_retrocedari_transilvania_poza_98922800

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au audiat, vineri, peste 20 de persoane în calitate de martori în dosarul referendumului, în care inculpat este și vicepremierul Liviu Dragnea.

Locuitori din comunele Țigănești și Ciuperceni din județul Teleorman, în majoritate persoane în vârstă, au fost chemați la instanța supremă pentru a le spune judecătorilor dacă au votat sau nu la referendumul organizat în iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Printre persoanele care s-au prezentat în instanță a fost și o bătrână de 85 de ani, care abia se deplasa folosindu-se de un baston. Ea a reușit cu greu să rostească câteva cuvine și a semnat cu dificultate declarația dată în fața magistraților.

Tot la acest termen, în sala de judecată au fost citite și declarații ale unor martori date anterior la poliție. A surprins declarația unui ofițer de marină din satul Poiana, comuna Ciuperceni, care le-a spus polițiștilor că, deși numele său apare pe o listă suplimentară, el nu a votat în iulie 2012, deoarece se afla la Constanța cu serviciul.

Alți martori au declarat la poliție că nu au votat la referendum, deoarece erau plecați la muncă în Spania, însă au aflat apoi de la anchetatori că numele lor apăreau pe listele suplimentare ca votanți.

De asemenea, magistrații au audiat și șapte inculpați din acest dosar, unii dintre ei făcând declarații hilare. Astfel, la întrebarea judecătoarei Lavinia Lefterache dacă este de acord să presteze muncă în folosul comunității, în condițiile în care instanța îl va găsi vinovat, un reprezentant al Partidului Conservator a răspuns: „Depinde de muncă, că doar nu mă apuc să car pietre. Am și eu ceva carte”.

Un alt inculpat a fost întrebat dacă este simpatizant al UDMR, având în vedere că a reprezentat acest partid la o secție de votare dintr-o comună din Teleorman. „Puțin. Simpatizez, așa…”, a fost răspunsul.

Și Marin Poporschianu, reprezentantul UNPR într-o secție de votare, a fost întrebat de magistrați cum a ajuns să participe la referendum. „Eram pe stradă, cu câțiva prieteni. A venit cineva cu mașina, a oprit lângă noi și m-a întrebat dacă vreau să fac parte din comisia de votare. Mi-a zis că e remunerată”, a răspuns acesta, ridicând din umeri la întrebarea dacă avea încredere în acea persoană.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 septembrie 2014, dată până la care Parchetul General trebuie să transmită instanței ce soluții a dat în dosare referitoare la fraudarea referendumului, dosare separate sau disjunse din cel instrumentat de DNA.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.

 

 

Citeste si...  Mariana Bitang şi Octavian Bellu, despre ADEVĂRATELE MOTIVE ale RETRAGERII