Manfred Weber și Siegfried Muresan
Featured, Politic

Manfred Weber și Siegfried Mureșan susțin că guvernele trebuie să respecte statul de drept pentru a avea acces la fonduri europene

Manfred Weber și Siegfried Muresan susțin că Instituţiile europene se afla într-un moment important al negocierilor în ceea ce priveste bugetul Uniunii şi al planului de redresare. Iar în tot acest context apar ameninţări de blocare a bugetului care ar trebui să sprijine statele UE să îşi revină din criza provocată de pandemie.

Europarlamentarii Manfred Weber şi Sgfried Mureșan au explicat într-un interviu dat presei din românia cum va funcţiona mecanismul de condiționare a fondurilor europene de statul de drept şi cum va putea folosi România fondurile UE din planul de redresare.

Manfred Weber și Siegfried Mureșan interviul pe scurt:

Care este rolul mecanismului privind statul de drept

Trebuie să vorbim despre independența sistemului judiciar, despre libertatea presei, care ne erată că acestea pot lupta eficient împotriva corupției – o chestiune extrem de importantă pentru toată Uniunea Europeană.

Este un acord istoric care reușește să lege fondurile europene de mecanismul obligatoriu al statului de drept și principiilor care stau la baza acestuia.

Europa a fost fermă, a reușit să ajungă la un acord prin care condiționăm banii europeni de aceste principii de bază și de garantarea lor, mai bună, pe viitor.

Acesta este săptămâna compromisului. Cred că ultimele zile au fost foarte pozitive. Deci, avem un real prilej, la nivel național dar și în Parlamentul European, să rezolvăm acum problemele.

Și sperăm ca mesajul de la Viktor Orban să nu fie cel final pentru că Europa are nevoie de acești bani – a declarat Manfred Weber

Europarlamentarii Manfred Weber şi Sgfried Mureșan au explicat

Cum poate folosi România fondurile UE din planul de redresare economică
Sunt şase piloni importanţi, şase direcţii spre care trebuie să se îndrepte banii, în primul rând este ecologizarea, apoi digitalizarea, în al treilea rând este coeziunea economică, iar aici vor fi fonduri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru industrializare. Apoi al patrulea pilon se referă la coeziunea socială, sunt categorii de persoane, inclusiv tineri şi copii care se confruntă cu sărăcia şi care vrem să devină o prioritate. Numărul cinci – întărirea instituţiilor, bani pentru instituţiile publice, care am văzut în timpul crizei Corona că au nevoie să fie extinse, modernizate, în special spitalele. Iar numărul şase – să ajutăm oamenii să nu devină victimele epidemiei, să modernizăm şi să adaptăm sistemul educaţional. Acestea sunt cele şase direcţii în care Parlamentul European ar vrea să vadă că se îndreaptă banii. E nevoie de cooperarea cu sectorul privat pentru că dezvoltarea economiei se face în special în mediul privat, în zona afacerilor mici şi mijlocii. Să ne concentrăm asupra IMM-urilor şi să le ajutăm din aceste fonduri de recuperare – Siegfried Mureșan.

Manfred Weber și Siegfried Mureșan au eplicat:

Cum văd europarlamentarii rezultatul alegerilor din SUA

Trebuie să aşteptăm pentru confirmarea rezultatului (…) Felul în care facem politică se va schimba fundamental şi este în interesul Europei. Trebuie să lucrăm la o Europă care se situează la acelaşi nivel cu Statele Unite, care are aceeaşi influenţă şi putere economică cu a Americii. Iar asta înseamnă că trebuie să consolidăm piața unică europeană, înseamnă că trebuie să creăm un pilon european de apărare militară pentru Europa împreună cu statele membre. Și asta înseamnă și mai ales în domeniul digital, să creăm o suveranitate digitală pentru Europa care să nu depinde atât de mult de companiile americane sau chineze, când vorbim despre viitorul erei digitale. Așadar, există punctele în care trebuie să ne ridicăm, trebuie să fim mai încrezători în noi înșine și și să creăm cu adevărat acest tip de putere europeană – Manfred Weber.

Ne așteptăm la o mai bună cooperare între cele două părți ale Atlanticului. Dar Uniunea Europeană și statele membre trebuie să devină mai puternice, economia trebuie să devină mai puternică, trebuie să profităm la maximum de potențialul nostru economic – Siegfried Mureșan.

În continuare, interviul acordat presei de Manfred Weber şi Siegfried Mureșan:

Pentru început, haideți să discutăm despre stadiul negocierilor pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și, cel mai important, despre negocierile pentru fondul alocat planului de redresare economică. Domnule Weber, vă rog…

Manfred Weber: Rezultatul întâlnirii de la Consiliul din iulie a fost un mare succes. Europa a demonstrat solidaritate, în special în perioada Coronavirus, când va trebui să facem față unei majore crize economice.

Manfred Weber și Siegfried Mureșan au spus acum suntem întruniți la Parlamentul European, locul în care discutăm despre prioritățile bugetare pentru viitorul Europei.

Avem, în continuare, câteva puncte pe agendă: de exemplu, să consolidăm viitoarele orientări bugetare, să alocăm mai mulți bani pentru cercetare, pentru lupta împotriva Coronavirusului și a cancerului, prin programul de sănătate.

Dorim, de asemenea, să întărim protecția granițelor, prin consolidarea Frontex, ca organizație. Sunt priorități la care deja ne-am gândit, sau la care încă ne gândim.

Rezultatul e bun în acest moment iar președintele german al Parlamentului și Parlamentul European au o viziune comună asupra modului în care putem progresa și suntem în fața unui acord bun pentru viitorul Europei.

Jurnalist: Domnule Mureșan, unde se află România, în acest moment al negocierilor?

Siegfried Mureșan: Adevărul este, așa cum spunea și domnul președinte, că Uniunea Europeană, ca o consecință a acestei situații, are cel mai mare plan de redresare economică disponibil: 750 de miliarde de euro.

Această sumă, împreună cu bugetul tradițional al Uniunii Europene, înseamă că statele membre ale uniunii vor putea primi în următorii ani mai multe fonduri ca niciodată, iar asta este valabil și pentru România.

Pentru România, în iulie, la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis a reușit să negocieze aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii șapte ani, din Bugetul UE și din cel destinat Planului de redresare economică.

Vestea bună este că Parlamentul European susține aceste alocări. Acordul la care s-a ajuns la MFF nu este contestat. Sumele alocate fiecărui stat sau guvern, din Planul de redresare economică, au fost agreate deja chiar în această săptămână.

Ieri, Parlamentul European a votat în comisiile de Buget, Economie și Afaceri Monetare, mandatul pentru negocierile finale cu Consiliul. Iar acest mandat susține exact sumele și criteriile de alocare decise de Consiliul European.

Așadar, sumele negociate de prim-miniștrii și președinții statelor membre, în iulie, sunt stabilite exact așa cum au fost negociate.

Dar noi, în Parlamentul European, am dorit să obținem ceva mai mult în anumite domenii pe care le considerăm de interes atât pentru viitorul Uniunii Europene cât și pentru fiecare stat membru în parte.

Iar aici am reușit să negociem cu Consiliul fonduri suplimentare pentru cercetare și pentru controlul granițelor, domeniu important pentru România, pentru că noi asigurăm securizarea graniței externe a Uniunii Europene cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagră.

Așadar un sprijin important, bani mai mulți pentru protejarea drepturilor și valorilor din Uniunea Europeană. Acestea sunt semnale serioase ale Parlamentului European că ceea ce este benefic pentru întreaga Uniune Europeană este benefic și pentru statele membre și, bineînțeles, pentru România.

Jurnalist: Au apărut și unele, provocări, dacă le putem spunem așa. Am văzut recent că Ungaria amenință bugetul Uniunii cu dreptul de veto din cauza condiționării legate de statul de drept. Cum comentați? Dar mai întâi, explicați-ne ce este acest mecanism legat de statul de drept și în ce situații s-ar aplica? De ce ar nemulțumi țări precum Ungaria?

Manfred Weber: Mecanismul statului de drept sună poate puțin prea tehnic, de fapt, trebuie să vorbim despre independența sistemului judiciar, despre libertatea presei, care ne erată că acestea pot lupta eficient împotriva corupției – o chestiune extrem de importantă pentru toată Uniunea Europeană.

Acestea sunt aspectele pe care le avem în minte iar noi, parlamentarii Partidului Popular European, ne-am luptat ca pentru ca mecanismul statului de drept să devină obligatoriu în următorii cinci ani. Mecanismul e destul de clar: nu vom cheltui banii contribuabililor europeni în state membre care nu sunt capabile să asigure aceste principii de bază pentru stilul de viață european.

Este prima dată când reușim acest lucru, l-aș numi chiar un acord istoric care reușește să lege fondurile europene de mecanismul obligatoriu al statului de drept și principiilor care stau la baza acestuia. Sunt sigur că mulți oameni din toată Europa, majoritatea covârșitoare a cetățenilor din România, la mine acasă în Germania, în Franța, în Spania, peste tot în Europa, oamenii se așteaptă ca noi să gestionăm fondurile și să guvernăm țările dar și Uniunea Europeană urmând principiile care fundamentează statul de drept.

De aceea Europa a fost fermă, a reușit să ajungă la un acord prin care condiționăm banii europeni de aceste principii de bază și de garantarea lor, mai bună, pe viitor.

Jurnalist: Domnule Mureșan, cum comentați poziția Ungariei și ce ne puteți spune în plus despre mecanismul statului de drept?

Siegfried Mureșan: Cum am spus deja, Uniunea Europeană va aloca, în următorii ani, mai mulți bani ca niciodată până acum. Și e clar că, cu cât bugetul este mai mare, cu atât trebuie să fim mai siguri că banii ajung la oameni.

Iar guvernele care pun în pericol valorile europene, independența justiției, care nu luptă cum trebuie împotriva corupției, care nu asigură independența instituțiilor cheie din stat, libertatea presei, așa cum spunea și Manfred Weber, nu vor primi sprijinul fondurilor europene.

Aceasta a fost mereu poziția Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup din Parlamentul European, poziția Partidului Național Liberal, partid major în PPE, și poziția mea. Tot timpul am votat în Parlamentul European pentru această corelare, iar noi ca Parlament European, am cerut acest lucru, de la începutul lui 2019.

Propunerea legislativa a comisiei a primit sprijin major din partea grupului PPE, de asemenea a fost sprijinită și de parlamentarii europeni ai Partidului Național Liberal, care au votat favorabil.

În ce privește statele membre: cele 27 de state membre nu au putut ajunge la o poziție comună, de aceea chestiunea a fost blocată. Acum însă, din fericire, s-au pus de acord și, în urma negocierilor care au avut loc între statele membre și Parlament, s-a ajuns la un acord.

Deci, mesajul e clar. De la 1 ianuarie 2021, toate fondurile europene, atât din bugetul obișnuit cât și din Planul de redresare economică vor fi condiționate de mecanismul statului de drept.

Guvernele vor trebui să respecte statul de drept, independența sistemului judiciar ca să acceseze fondurile. Iar asta se aplică, egal, tuturor guvernelor.

Ați menționat mai devreme un stat membru. Am văzut și la noi în țară, în trecut, politicieni care puneau sub semnul întrebării independența justiției; evident, acum nu mai este cazul.

Ceea ce vreau să spun foarte clar este că toți politicienii care apără independența justiției vor sprijini un astfel de mecanism. Dacă veți auzi politicieni vorbind împotriva unui astfel de mecanism este un semn clar că intenționează să afecteze această independență și buna funcționare a acestor instituții.

Noi, ca membri PPE, am apărat mereu acest mecanism, credem că e potrivit, va intra în vigoare de l ianuarie 2021 și e în primul rând în interesul beneficiarilor de fonduri europene.

Un lucru important asigurat de Parlamentul European în timpul negocierilor este următorul: dacă un guvern nu se conformează mecanismului privind statul de drept, iar Comisia Europeană ar fi în situația de a suspenda fondurile europene, atunci beneficiarii finali nu ar trebui să fie afectați. Guvernul va trebui să asigure el plata fondurilor către beneficiari.

Dacă guvernul plănuiește să construiască o autostradă și încalcă principiile statului de drept, autostrada va putea fi construită, iar guvernul va plăti din bani publici.

Este foarte important ca beneficiarii finali, populația, fermierii, comunitățile locale să nu sufere iar asta a reușit Parlamentul European să se asigure, în timpul negocierilor, dacă un guvern nu se conformează mecanismului privind statul de drept.

Sancțiunile ar trebui să-i afecteze doar pe cei care nu respectă acest mecanism, adică guvernele iresponsabile; beneficiarii finali nu trebuie și nu vor avea de suferit.

Jurnalist: Domnule Weber, cum vor putea fi rezolvate divergențele. Vor putea aceste divergențe să amâne adoptarea bugetului?

Manfred Weber: Acesta este săptămâna compromisului. Cred că ultimele zile au fost foarte pozitive. Deci, avem un real prilej, la nivel național dar și în Parlamentul European, să rezolvăm acum problemele.
Și sperăm ca mesajul de la Viktor Orban să nu fie cel final pentru că Europa are nevoie de acești bani.

Europa are nevoie de siguranță și certitudine financiară pentru anii următori, trebuie să investim acum ca să ne sprijinim afacerile, în special afacerile mici și mijlocii care sunt baza și coloana vertebrală a economiei europene, atât în România cât și în restul Europei; aceste afaceri au nevoie de certitudine iar marele semnal este că Europa este de partea voastră!

Deci, Europa investește și chiar sporește investițiile în Europa. Un alt element important este că nu ne concentrăm doar pe stabilizarea economiei în criza Coronavirus dar, de asemenea, împrospătăm, repunem economia pe baze moderne.

De aceea investițiile în sectorul digital, în date, investițiile în materie de schimbări climatice sunt lucruri care ne vor aduce în final noi produse și condiții de viață mai bune în Europa. Toate acestea sunt investiții benefice pentru viitor.

Ceea ce trebuie să facem este să folosim banii pe care îi avem la dispoziție, pentru adevărate investiții de viitor. Competiția cu China, chiar cu SUA fie și cu Biden la conducere, va fi tot mai plină de provocări pentru noi, ca europeni. Sunt sigur că nu ne rămâne decât să câștigăm competiția la nivel global, dacă ne unim forțele și rămânem împreună.

Jurnalist: Cum va putea România folosi cele 30 de miliarde de euro din Fondul de Redresare?

Siegfried Mureșan: Este clar că nu vom putea ajunge la economia de dinainte de Coronavirus. Noi cetăţenii ne-am adaptat comportamentul. Acum facem acest interviu în mediul digital şi cred că ne situăm în trei oraşe diferite ale Europei. Probabil nu ne-am fi gândit să facem acest lucru înainte de Coronavirus. Este clar că oamenii își schimbă comportamentul. Consumăm mai mult din anumite produse și servicii şi mai puţin din altele, consumăm mai multe produse digitale.

De aceea Europa va folosi banii din Fondul de Redresare pentru modernizarea şi recuperare, să-i ajute pe cei care au nevoie, dar în acelaşi timp pentru modernizarea economiei. Ajutorarea celor care sunt în nevoie înseamnă ajutor pentru întreprinderile afectate, dar înseamnă în acelaşi timp modernizarea sectorului public, extinderea capabilităţilor sale în materie de sănătate, modernizarea spitalelor, investiţii în noi tehnologii, tehnologii moderne pentru spitale. Să-i ajutăm pe cei care au nevoie, dar şi pentru modernizarea economiei. Să o facem mai digitalizată, să îmbunătăţim infrastructura, să o facem mai sustenabilă, să o îmbunătăţim aşa cum a propus Parlamentul European pentru Fondul de Recuperare. Sunt şase piloni importanţi, şase direcţii spre care trebuie să se îndrepte banii, în primul rând este ecologizarea, apoi digitalizarea, în al treilea rând este coeziunea economică, iar aici vor fi fonduri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru industrializare. Apoi al patrulea pilon se referă la coeziunea socială, sunt categorii de persoane, inclusiv tineri şi copii care se confruntă cu sărăcia şi care vrem să devină o prioritate. Numărul cinci – întărirea instituţiilor, bani pentru instituţiile publice, care am văzut în timpul crizei Coronavirus că au nevoie să fie extinse, modernizate, în special spitalele. Iar numărul şase – să ajutăm oamenii să nu devină victimele epidemiei, să modernizăm şi să adaptăm sistemul educaţional.

Acestea sunt cele şase direcţii în care Parlamentul European ar vrea să vadă că se îndreaptă banii. E nevoie de cooperarea cu sectorul privat pentru că dezvoltarea economiei se face în special în mediul privat, în zona afacerilor mici şi mijlocii. Să ne concentrăm asupra IMM-urilor şi să le ajutăm din aceste fonduri de recuperare.

Jurnalist: Domnule Weber aţi menţionat mai devreme alegerile din Statele Unite. Care sunt perspectivele legate de aceste alegeri şi care va fi impactul acestora asupra relaţiei dintre SUA şi Europa?

Manfred Weber: În primul rând trebuie să aşteptăm pentru confirmarea rezultatului final şi încheierea întregului proces. Am încredere deplină în instituțiile americane, nu au nevoie de niciun fel de lecții din partea Europei legate de democraţie, ei ştiu foarte bine cum să se descurce cu asta chiar dacă au fost câteva declaraţii critice din partea lui Donald Trump, dar sunt sigur că ei se vor descurca. Şi este clar că vom continua cooperarea dintre Europa şi America împreună cu Joe Biden, un politician cu multă experienţă, el ştie cât de importantă este cooperarea transatlantică.

Drept urmare, vom avea un partener care să ne fie alături, care să vrea să fie constructiv, alături de care vom ajunge la o înţelegere, care înţelege pe deplin întregul tablou al zilei, Coronavirus, lupta împotriva schimbărilor climatice, competiţia cu China pot fi rezolvate doar dacă lucrăm la această cooperare transatlantică într-un mod pozitiv, împreună. El înţelege asta, de aceea cultura, stilul felul în care facem politică se va schimba fundamental şi este în interesul Europei. Pe de altă parte aş vrea să subliniez că asta nu înseamnă că Big Brother al Americii s-a întors şi putem continua ca înainte. Cred că acest lucru nu se va întâmpla, cred că avem nevoie să lucrăm la suveranitatea europeană.

Trebuie să lucrăm la o Europă care se situează la acelaşi nivel cu Statele Unite, care are aceeaşi influenţă şi putere economică cu a Americii. Iar asta înseamnă că trebuie să consolidăm piața unică europeană, înseamnă că trebuie să creăm un pilon european de apărare militară pentru Europa împreună cu statele membre. Și asta înseamnă și mai ales în domeniul digital, să creăm o suveranitate digitală pentru Europa care să nu depinde atât de mult de companiile americane sau chineze, când vorbim despre viitorul erei digitale. Așadar, există punctele în care trebuie să ne ridicăm, trebuie să fim mai încrezători în noi înșine și și să creăm cu adevărat acest tip de putere europeană. Deci vom avea un partener bun, dar asta înseamnă și mai multă responsabilitate pentru Europa, per ansamblu.

Siegfried Mureșan: Sunt de acord cu declaraţia preşedintelui. Este clar că în ultimii ani, agenda de la Washington și agenda noastră în Uniunea Europeană, aceste agende au fost diferite. Nu trebuie să uităm că în urmă cu patru ani, când președintele Trump a venit la conducere, negociam cu Statele Unite ca un acord comercial şi ne aşteptam să facem anumite progrese acolo. Preşedintele Trump a venit la putere şi a spus stop.

Am fost de acord să abordăm schimbările climatice, ceea ce se întâmplă, doar foarte puține grupuri minoritare nu cred în asta. Dar există dovezi științifice copleșitoare care demonstrează că aceste schimbări climatice provocate de om se întâmplă. Am stabilit un plan, la Paris ne-am luat angajamente cu privire la reducerea poluării. Dar apoi a venit președintele Trump și, din păcate, a spus că Statele Unite nu mai participă la acest plan. De asemenea, la nivel de politică externă SUA şi UE au realizat mai multe lucruri împreună în anii precedenţi. Dar în aceşti patru ani agenda s-a schimbat, o veste proastă pentru statele membre UE.

O veste proastă şi pentru România pentru că pentru că suntem un stat membru cu angajamente al Uniunii Europene, cele mai multe beneficii în ceea ce privește creşterea economia derivată din apartenența noastră la Uniunea Europeană, suntem membri ai NATO și securitatea Europa și statele noastre membre, până în prezent, de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, s-a bazat în primul rând pe apartenența noastră la NATO și pe progresul nostru alături de Statele Unite. Statele membre, inclusiv România, am intrat în UE, în NATO şi avem, în mod tradițional, o relație bună și importantă cu SUA. Și faptul că în ultimii patru ani, relația transatlantică a fost mai tensionată a fost o veste proastă pentru statele membre UE. Evident, ne așteptăm la o mai bună cooperare între cele două părți ale Atlanticului. Dar exact așa cum a spus președintele Weber, sunt de acord şi doresc să subliniez asta, noi, ca Uniune Europeană și statele membre ale UE, trebuie să devenim noi înșine mai puternici, economia trebuie să devină mai puternică, trebuie să profităm la maximum de potențialul nostru economic, al celor 150 de milioane de cetăţeni.

Suntem cea mai mare piață unică, cea mai mare economie, dacă luam 27 de state membre. Deci, trebuie să profităm la maximum de puterea noastră economică, trebuie să ne reformăm, să ne asigurăm că economia noastră modernă poate câştiga într-o economie digitală. Da, securitatea naţională este foarte importantă, la fel şi parteneriatul cu SUA în materie de securitate, aşa cum am mai spus şi înainte, este garanția securității Europei de după cel de al Doilea Război Mondial. Dar, evident, există lucruri pe care le putem face mai bine, statele membre UE împreună cu NATO, nu în contradicție cu aderarea noastră la NATO, ci împreună cu NATO.

Deci, în privința acestei competiţii globale cu Statele Unite, cu China, putem să supraviețuim doar dacă sunteți puternici şi uniţi. Şi am văzut în negocierile privind Brexitul că 27 de state membre ale Uniunii în negocieri foarte complicate pot avea o agendă comună şi pot rămâne unite şi sunt sigur că ştim asta. Drept urmare în viitoare relaţii transatlantice nu ar trebui să ne aşteptăm la minuni peste noapte, dar putem fi siguri că relația va fi mai strânsă și mai bună. Dar noi, ca Europă, ar trebui să știm exact ce vrem și să vorbim cu o singură voce.


Jurnalist: În final, care este mesajul dumneavoastră pentru românii şi pentru cetăţenii UE, în general, legat de îngrijorările aduse de pandemie.

Manfred Weber: Principalul meu mesaj este că împreună suntem mult mai puternici decât separat. Și acesta este mesajul meu principal. De exemplu, astăzi semnăm primul contract cu compania care ne va furniza vaccinul în următorii ani.

Drept urmare, o companie germană împreună cu una americană şi europenii au făcut acest lucru pentru toţi europenii, nu doar pentru germani, francezi, spanioli ci şi pentru români, bulgari, pentru ca toți europenii să aibă acelaşi acces la acest vaccin și este un succes major pentru noi. Iar asta oferă un semn clară că împreună suntem mult mai puternici decât singuri. Și acesta este întregul mesaj al Europei. Și în lumea de mâine, trebuie să fim și mai uniți decât astăzi, pentru că altfel ne vom pierde modul de viață european, puterea de a ne apăra modul de viață european.

Siegfried Mureșan: Aţi întrebat care este rolul UE în depăşirea acestei pandemii, unul dintre acestea este că încă de la începutul pandemiei UE i-a ajutat pe cei afectaţi. Pacienții afectați de Coronavirus într-un stat membru relocaţi în alte state membre, UE a furnizat echipamente, ventilatoare pentru ţările cu cea mai mare nevoie, achiziţii comune, au foste create rezerve europene comune de echipamente medicale.

Am permis utilizarea de fonduri UE în timpul crizei acolo unde erau cele mai necesare, mai multă flexibilitate, persoane care au primit ajutoare de şomaj sau ajutoare pentru muncă cu jumătate de normă în România, ei trebuie să ştie că o parte din bani vin din UE, deoarece Uniunea a permis utilizarea banii pentru asta, iar guvernul României a propus programe pentru a atrage banii. Și acest lucru s-a întâmplat și în multe alte state membre ale UE. Ajutorul din partea Uniunii Europene a fost concret și a făcut o schimbare în teren, acum lucrăm să ajutăm și pe termen mediu, iar negocierile privind bugetul Uniunii Europene s-au încheiat cu succes în aceste zile, iar negocierile privind pachetul de recuperare UE de 750 de miliarde de euro vor fi finalizat cu succes în următoarele săptămâni. Și, după cum a spus şi președintele Weber, vom avea şi un vaccin, de asemenea, cu o mare contribuție europeană. Iar acest lucru este ceva foarte important, deoarece știm cu toții, cel mai probabil sfârşitul pandemiei va fi adus de un vaccin. Astfel, companii europene cu ajutorul banilor de la UE fac cercetări pentru realizarea unui vaccin care să fie disponibil oamenilor din întreaga Europă. Asta se întâmplă şi despre asta ar trebui să fie ideea de Uniune Europeană. Şi despre asta este şi este cea mai bună modalitate de a ajuta cetăţenii europeni în aceste vremuri.

blank