Din victoria istorică obținută de conservatorii pro-Brexit din Marea Britanie la alegerile parlamentare se pot trage trei lecții.

”Prima este că, după trei ani de circ politic, democrația britanică și-a revenit. Voința populară exprimată la referendumul pentru Brexit din 2016 va fi respectată, că unora le place sau nu. A fost o mare greșeală ca unii să considere că rezultatul referendumului putea fi inversat. La alegerile de pe 12 decembrie, o mare majoritate a decis ca voința poporului să fie respectată și Marea Britanie să iasă din UE.

”Să facem Brexitul” nu a fost doar un slogan, ci o marcă a maturității democratice de a pune voința populară mai presus de propriile convingeri, oricare ar fi prețul. Partidul Liberal Democrat, pro-european, a făcut campanie pentru a anula Brexitul și a fost spulberat la alegeri pentru aroganța aceasta”, scrie Les Echos.

”A doua lecție este o consecință a celei dintâi: Regatul Unit va ieși din UE până pe 31 ianuarie. Parlamentul va da lumină verde. Având cea mai puternică majoritate începând din 1987, premierul Johnson va avea mână liberă să negocieze un acord pentru relațiile viitoare cu UE, fără a fi supus presiunii aripii radicale pro-Brexit”.

A treia lecție identificată de publicația franceză privește Partidul Labursit, dar și un alt partid de centru-stânga din UE, PSD-ul și conducerea sa. ”Jeremy Corbyn, liderul laburist, a fost ales în 2015 prin manevre ale aparatului de partid și prin epurarea unor militanți. Acum, electoratul a avut ocazia de a sancționa această deturnare a partidului lor și i-au administrat cea mai dură înfrângere începând din anii 1930. Laburșitii vor trebui să-și conceapă o politică credibilă și să renunțe la liderul lor de neales”.

”A patra lecție este una existențială. Partidul Național Scoțian, care militează pentru un nou referendum pentru independență, a obținut un scor record. Presiunea asupra Londrei va fi considerabilă. Legăturile constituționale dintre națiunile Regatului vor fi puse la încercare mai mult ca niciodată. Conservatorii vor reuși să scoată țara din UE, dar riscă să piardă Regatul Unit”, scrie Les Echos.

Mai putem adăuga o a cincea lecție data de alegerile de pe 12 decembrie. Marea Britanie nu poate fi acuzată că este o democrație tânără și neexperimentată. Ei bine, alegătorii din aceasta patrie a democrației au ales un partid în al cărui Manifest electoral stătea scris: ”După Brexit, trebuie să privim și la aspectele mai largi ale constituției noastre: relația dintre guvern, parlament și justiție”. Electoratul britanic nu a privit justiția si nici pe magistrați ca fiind intangibili.

Reacții internaționale
Statele UE și SUA saluta victoria lui Boris Johnson și a conservatorilor, în timp ce presa liberală din Regatul Unit vorbește nici mai mult nici mai puțin decât de ”alegerea unui dictator” și despre perspectivele sumbre ale Marii Britanii.

Declarația președintelui României, care își exprima ”mulțumirea față de rezuiltatul obținut la alegerile din Marea Britanie” pot părea suprinzătoare. Însă aceeași abordare au avut-o și premierii Spaniei, Portugaliei, în timp ce cancelara Angela Merkel și premierul olandez Mark Rutte au fost ceva mai rezervați, însă și ei mulțumiti de faptul că la Londra va exista o majoritate parlamentară clară.

Majoriatea obținută de Paridul Conservator pro-Brexit este cea mai mare începând din perioada în care partidul era condus de Margaret Thatcher. Deputații conservatori au fost aleși pe un program pro-Brexit, iar aceasta înseamnă ca nu vor mai exista blocaje parlamentare în calea ieșirii din UE. Apoi, cu o majoritate disciplinată, premierul Johnson va putea negocia un acord pentru ieșirea din UE, fără piedicile eventale din partea brexiterilor radicali.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a sugerat în declarația sa că nu acesta este rezultatul cel mai bun pentru Rusia. ”Sperăm mereu ca forțele politice care câștigă alegerile, indiferent de țară, să adere la dialog și să se concentreze pe stabilirea unor relații bune cu țara noastră. Însă nu știu în ce măsură sunt potrivite asemenea așteptări în cazul conservatorilor britanici”, a spus Dmitri Peskov.

Președintele SUA a fost entuziast. ”Felcititări Boris Johnson pentru această mare victorie. Marea Britanie și SUA vor fi libere acum să încheie un acord comercial nou, după Brexit. Acest acord poate fi mai mare și mai profitabil decât orice acord ar putea fi încheiat cu UE. Bravo Boris!”, a scris președintele Trump, pe Twitter.

Citeste si...
Șeicul din Dubai vrea să-și răpească și tortureze propriile fiice

Alegătorii s-au săturat de agresivitatea, aroganța și insultele liberalilor
Au existat lideri europeni care au ales alt mod de a saluta victoria lui Boris Johnson. ”Oamenii s-au săturat pur și simplu de politica agresivă a extremiștilor liberali, care nu știu decât să interzică, să dea ordine, să insulte, să urască. Sunt meschini, aroganți, fanatici și, mai presus de toate, inumani”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al președintelui ceh Milos Zeman, un politician criticat în UE pentru pozițiile sale pro-ruse și pro-chineze.

Într-un mod similar abordează victoria lui Boris Johnson și publicația conservatoare Daily Telegraph. ”Mica bulă londoneză este în stare de șoc. Institutele de sondare, experții – chiar și mulți conservatori ursuzi – nu au întrevăzut una dintre cele mai dramatice realinieri din istoria britanică. Să nu va înșelați, căci la asta asistăm în această seară, facem istorie. Mulți nu ne-am gândit că vom vedea căzând zidul roșu al laburiștilor în cursul vieții noastre. Însă, în această seară, el s-a făcut pulbere sub ochii noștri”.

Presa liberală: Boris Johnon este un ”dictator ales”
Presa liberală este însă în doliu. The Independent se teme că Boris Johnson va profita de majoritatea confortabilă pentru a abroga legea din 2011 care prevede organizarea alegerilor parlamentare din cinci în cinci ani. ”Daca va fi abolită, premierul se va bucura de libertatea totală de a declanșa alegerile în cel mai bun moment politic pentru el și va putea manipula economia pentru a câștiga alegerile. Cu alte cuvinte, Johnson va avea mai multe puteri decât a avut orice alt premier pe timp de pace – aproape ca un dictator ales. Rămâne de văzut cum își va exercita aceste atribuții”.

Pe aceeași linie, cotidianul The Guardian este îngrijorat de reformele pe care Boris Johnson le pregătește pentru justiția britanică. Manifestul Partidului Conservator pentru aceste alegeri a inclus următoarea afirmație: ”După Brexit, trebuie să privim si la aspectele mai largi ale constituției noastre: relația dintre guvern, parlament și justiție”. Pentru analiștii liberali este limpede că e vorba despre o răzbunare a premierului, căruia nu i-a plăcut deloc când parlamentul și Curtea Supremă l-au împiedicat să scoată Marea Britanie din UE, în precedentul mandat. A fost lovit de judecătorii care au decis că este ilegal ca premierul să suspende activitatea parlamentului. O altă măsură pe care o poate lua Boris Johnson este aceea de a redesena circumscripțiile electorale în favoarea conservatorilor și de a introduce un sistem de date de identificare pentru alegători, ceea ce ar descuraja participarea la vot a tinerilor și a imigranților. Analiștii liberali sunt speriați că afirmația din Manifestul conservatorilor poate însemna orice – organizarea alegerilor atunci când decide majoritatea, restrângerea prerogativelor Curții Supreme, restrângerea prerogativelor regale, posibilitatea ca premierul să poată declara război.

Tristețe și în redacția The New York Times, care titrează că ”Boris Johnson va schimba Marea Britanie pentru totdeauna” și, evident, nu în bine. ”Mulți alegători se vor uita acum la o țară pe care nu o mai recunosc și vor căuta explicații” pentru rezultatul de joi seara, scrie The New York Times. Ziarul american mai adaugă pe lista spaimelor liberalilor și posibilitatea ca guvernul Johnson să ducă o politică împotriva romilor și a altor populații nomade, inclusiv prin confiscarea bunurilor lor. ”Așa cum britanicii au învățat anterior, conservatorii știu să profite de majoritățile lor. Acum au o majoritate sănătoasă și cinci ani pentru a o folosi”, scrie NYT.

Începe scenariul Trump – insinuări despre imixtiunea Rusiei
Desigur, nu au lispit din presa britanică speculațiile despre implicarea Rusiei în aceste alegeri. The Guardian a cultivat încă din luna noiembrie această teorie, plecând de la decizia guvernului Johnson de a nu face public un raport al comisiei parlamentare pentru servicii și securitate națională despre imixtiunea Rusiei în afacerile interne din Marea Britanie. Însă electoratul britanic nu a fost influențat – o lecție si pentru atacurile și impeachmentul inițiat de democrații americani împotriva președintelui Donald Trump. În articolele despre posibila imixtiune a Rusiei, The Guardian subliniază și o realitate din politica britanică: ”Politicienilor noștri le place să vorbească dur despre Rusia, însă acțiunile lor concrete sunt o altă poveste”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.