Featured, Politic

Viitorul politic al lui Ciolacu și Orban se decide în următoarele 5 luni

Guvernul Ludovic Orban a fost demis săptămâna trecută de Parlament cu cel mai mare număr de voturi înregistrat la o moțiune de cenzură după 1989, stabilind un record în acest sens. După consultarea partidelor parlamentare, președintele Klaus Iohannis l-a propus tot pe Ludovic Orban să formeze un nou guvern, cu aceiași miniștri și cu un program de guvernare aproape identic cu primul. PSD a reclamat la Curtea Constituțională a României (CCR) existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Parlament pentru gestul șeful statului de a-l desemna prim-ministru pe premierul tocmai demis printr-o majoritate fără precedent și despre care inclusiv partidul din care provine (PNL) a spus că nu o să-l voteze. Votul în plenul reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului Ludovic Orban II a fost stabilit să fie acordat în data de 24 februarie, ora 16.00.

S-a intrat într-o criză politică.

PNL vrea ca Parlamentul să respingă învestirea Guvernului Ludovic Orban II, să respingă și următoarea propunere de premier, pentru a se ajunge la anticipate. Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

PROBLEMA MAJORĂ este calendarul.

Alegeri parlamentare anticipate NU pot fi organizate mai devreme de începutul lunii iulie, potrivit legislației actuale: minimum 60 de zile pentru dizolvarea Parlamentului, plus 90 de zile pentru alegeri parlamentare.

Dacă nu se schimbă legea în Parlament sau dacă nu se publică în Monitorul Oficial ordonanța de urgență emisă de guvernul Ludovic Orban I pentru scurtarea termenelor de organizare a alegerilor parlamentare, se va intra cu alegeri anticipate, dacă se va ajunge acolo, în perioada concediilor de vară (6 sau 10 iulie).

Pentru liberali nu este o variantă fericită: o prezență scăzută la urne, din cauza concediilor, va avantaja PSD pentru că are cel mai disciplinat electorat.

În cazul în care social-democrații vor tergiversa în Parlamentul votul de învestitură a unui nou guvern, liberalii iau în calcul să depună și ei la CCR o plângere. S-ar intra pe un teren neexplorat, pentru că nicăieri în legislație nu sunt indicate termene precise pentru acordarea votului de încredere a unui guvern, astfel că PSD pare să aibă avantaj, însă doar CCR poate să facă lumină și evoluția politică ar depinde de acest lucru.

PSD nu va vota învestirea unui guvern liberal.

Însă până acolo, social-democrații se gândesc să nu participe deloc la vot până când CCR nu va lămuri dacă desemnarea lui Orban respectă Constituția sau nu. Momentan îi au aliați pe Pro România și susțin că împreună au majoritate astfel încât să nu se facă cvorum de ședință în plenul reunit al Parlamentului pentru un vot de învestitură. Dacă PSD și Pro România reușesc să formeze o majoritate în Parlament, pot face astfel încât actualul Guvern interimar să rămâne în funcție, cu puteri reduse, până la toamnă: pentru că nu se poate ține ședința de vot pentru un nou guvern, înseamnă că guvernul propus nici nu este respins, nici nu primește votul de învestitură. PSD poate să blocheze astfel anticipatele.

PSD are la îndemână numeroase instrumente să mai tragă de timp: pe lângă boicotarea ședințelor de plen, social-democrații pot bloca și audierea miniștrilor în Parlament dar pot amâna și programarea ședințelor de plen.

În cel mai recent CEX PSD, desfășurat luni la Parlament, mai mulți lideri printre care Paul Stănescu și Lia Olguța Vasilescu au spus că social-democrații ar trebui să provoace alegeri parlamentare anticipate. La finalul ședinței, liderul interimar PSD Marcel Ciolacu a evitat să spună foarte clar dacă social-democrații vor sau nu anticipate, dar a spus ca PSD este pregătit pentru anticipate și că nu se teme de o asemenea situație.

Ciolacu și Orban exclud un ‘deal’

Ce este foarte interesant este că în toate partidele se vorbește neoficial despre o înțelegere subterană între PNL și PSD astfel încât să fie alegeri anticipate simultan cu alegerile locale.

Liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Ludovic Orban, au negat vehement că ar exista o asemenea înțelegere (unii îi spun „blat”). Au exclus și că ar putea ajunge pe viitor la un asemenea acord. Cu toate astea, în continuare se vorbește despre existența unui plan comun PSD-PNL care va duce la anticipate. Varianta avansată este 21 iunie.

În acest moment, fără acordul PSD, nu se poate ajunge la anticipate în mai sau în iunie, când ar trebui să aibă loc alegeri locale.

Și Marcel Ciolacu și Ludovic Orban au în buzunar, spun surse apropiate de cei doi, câte o mică surpriză. „Își joacă viitorul politic”, au spus sursele citate, despre cei doi lideri, a căror poziție în partidele lor depinde de rezultatul alegerilor locale și parlamentare (anticipate sau la termen).

blank