Vicepremierul Ungariei face presiuni verbale pentru autonomia celor 1.665 de secui din România.
Aflat la Universitatea de Vară „Balvanyos” de la Băile Tuşnad, la o dezbatere pe tema „Miza alegerilor din anul 2014 în Ungaria şi în Uniunea Europeană”, Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei, a reafirmat că Guvernul de la Budapesta sprijină comunitatea maghiară pentru obţinerea autonomiei „cu toată greutatea sa”.
El a spus că ţările în care maghiarimea este în minoritate trebuie să conştientizeze că „drepturile colective sunt, la nivelul comunităţii, drepturi ale omului”, acordarea autonomiei nefiind un gest extrem.
„Drepturile minorităţilor sunt drepturi ale omului. În ceea ce priveşte autonomia, maghiarii nu vor face niciodată altceva decât s-a întâmplat deja în Uniunea Europeană (UE – n.r.). Şi atunci, punem întrebarea: dacă pentru alţii se poate, dacă altora li se permite, atunci de ce nouă nu ni se permite? Dacă am putea accepta faptul că în UE există ceva ce este permis pentru alţii şi pentru maghiarime, pentru Secuime nu, atunci am declara că ne considerăm cetăţeni ai UE de rangul doi. Deci, autonomia nu este un extremism, nu este un gest extrem, pe care îl vrem, autonomia nu a fost debitată de maghiari, ci este ceva acceptat pentru alţii”, a spus vicepremierul Ungariei.
Aflat în preajma campaniei electorale din 2014. Semjen Zsolt a venit după voturile noilor cetăţeni maghiari, a celor care au cerut recent cetăţenie dublă statului ungar. În discursurile sale vrea să obţină autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, respectiv pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, o suprafaţă totală de circa 17.000 de km pătraţi. Menţionăm că din datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, la recensământul din 2011 doar 1.665 de persoane s-au declarat de etnie secuiască, aceasta fiind în realitate minoritatea care poate cere şi poate reprezenta autonomie sub numele Ţinut Secuiesc.