Evreii, sârbii şi romii din Croaţia au participat miercuri împreună, pentru prima dată în ultimii 5 ani, la ceremonia oficială de omagiere a victimelor de la Jasenovac, considerat „Auschwitz-ul croat”, după ce îl boicotaseră pentru a denunţa ascensiunea „revizionismului” în această ţară, informează AFP.
Vezi în ce ţară, și de ce, înalți demnitari au renunțat la distanțarea socială
Vezi în ce țară Miercuri, în timpul celei de-a 75-a aniversări de la destructurarea lagărului, reprezentanţi ai sârbilor, romilor, evreilor şi croaţilor antifascişti au participat la comemorări alături de înalţi reprezentanţi croaţi, pentru a omagia victimele în faţa monumentului în formă de petale de floare, înălţat în memoria lor, scrie Agerpres.
Din imaginile filmate la ceremonie rezultă că înalții demnitari croați și invitații lor au renunțat la normele de „distanțare socială” fără teama că ar fi expuși contaminării cu noul coronavirus.
Vezi în ce ţară, și de ce, înalți demnitari au renunțat la distanțarea socială
Ei au explicat că s-au alăturat ceremoniei în acest an pentru a-şi arăta solidaritatea în timpul pandemiei de coronavirus şi a lansa un dialog despre intoleranţă cu autorităţile.
„Lucrurile nu s-au schimbat, însă dată fiind situaţia dificilă provocată de coronavirus (…), am decis să participăm la ceremonie”, a declarat Ognjen Kraus, responsabil al unei organizaţii ce reuneşte mai multe asociaţii evreieşti.
„De asemenea, am întins mâna (guvernului) pentru a vorbi despre probleme arzătoare (…) şi a şterge petele imprimate Croaţiei de revizionismul istoric. Vrem acţiuni, nu vorbe”, a spus Ognjen Kraus.
Lagărul de la Jasenovac a fost condus de regimul ustaş care a persecutat şi masacrat sute de mii de sârbi, evrei, romi şi opozanţi croaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Guvernul conservator croat a fost criticat în ultimii ani pentru slăbiciunea ripostei sale în faţa unei resurgenţe a ideologiei ustaşe.
Aceste grupuri care reprezintă victimele, care organizează din 2016 propria lor ceremonie de omagiere, au fost cu precădere indignate de inaugurarea la Jasenovac a unei plăci comemorative pe care era inscripţionat un slogan al regimului ustaş pronazist: „Za Dom Spremni” (Gata pentru Patrie). Placa, montată de foşti paramilitari ultranazişti croaţi a fost înlăturată, însă pentru a fi instalată la circa 10 kilometri distanţă de lagăr.
În Croaţia ustaşă, efemerul Stat Independent Croat (NDH) aliat Germaniei naziste, care îngloba de asemenea întreaga Bosnie, existau aproximativ 80 de lagăre de detenţie.
Lagărul de exterminare de la Jasenovac a fost cel mai mare şi mai brutal dintre ele. Numeroşi deţinuţi au fost exterminaţi cu lovituri de ciocan, cuţit sau lapidaţi.
Numărul victimelor constituie un subiect controversat, mai ales după războaiele sângeroase care au caracterizat destrămarea fostei Iugoslavii în anii 1990. Estimările variază de la circa 83.000, potrivit Muzeului de la Jasenovac, la 700.000 de victime, potrivit surselor sârbe. Memorialul Holocaustului de la Washington evaluează la rândul său numărul victimelor la 100.000.