Infractorii informatici încearcă să atace bazele de date și să cripteze informații vitale pentru tratarea pacienților. O astfel de grupare, formată din români și moldoveni, a fost destructurată în urmă cu o săptămână. Hackerii după ce au spart site-urile unor DSP-uri județene, suspecții ar fi încercat să compromită și rețelele unor unități sanitare. Autoritățile recunosc problema și încearcă, de la cel mai înalt nivel, să securizeze serverele vulnerabile.
„Am văzut o intensificare a atacurilor de tip phishing, targetând prin această situație de covid. Da, au fost creșteri spectaculoase, între ghilimele.
Au fost atacuri asupra unor spitale, unități medicale”, spune Cristian Istrate, expert în securitate cibernetică.
Ciprian Istrate este expert în securitate cibernetică. Susține că firma pentru care lucrează a detectat, în ultimele luni, din ce în ce mai multe astfel de atacuri online.
Amenințările asupra unităților sanitare nu sunt, însă, frecvente.
Până acum, cele mai multe grupări internaționale de infractori cibernetici de hackerii aveau un „cod etic”. Nu atacau spitale, pentru că ei sau rudele lor ar fi putut să aibă nevoie de serviciile medicale. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat.
În cel mai rău tip de scenariu, un atac informatic asupra unui spital de boli infecțioase, spre exemplu, ar putea să aibă consecințe grave. Dacă bazele de date în care sunt stocate informațiile cu privire la tratamentul pe care medicii îl administrează acestor pacienti sunt compromise, cei aflați în ATI ar putea să moară. Orarul de administrare și cantitatea de medicamente necesare sunt stocate pe acele computere vizate de infractorii informatici.
Dacă atacul are succes, atunci toate datele sunt blocate, iar pentru deblocare se cer sume mari de bani.
De la decretarea stării de urgență, serviciile de informații au acordat o atenție deosebită acestor amenințări.
Încă un pericol virtual
STS, spre exemplu, a avut grijă să asigure comunicațiile între instituții și a creat linii speciale. Sesiunile de teleconferințe și videoconferințe au crescut de peste 10 ori, fiind modul principal de comunicare între reprezentanții Parlamentului, ai Președinției, Guvernului, ai Ministerelor de Interne, Sănătate sau ai Curții Constituționale.
Dar nu numai atacurile informatice reprezintă o problemă.
„Este în atenția tuturor atacul de acum pe rețelele de socializare pentru a deforma realitatea, pentru a da informații false, pentru a explica că virusul nu există, pentru a minimaliza atenția populației și de a crea grupuri care să vină împotriva unor oameni care implementează soluții pentru a preveni răspândirea infecției”, avertiza în urmă cu câteva zile Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
De la începutul stării de urgență, autoritățile au închis câteva site-uri care promovau știri false despre pandemie și au deschis mai multe dosare penale.