Raportul de ţară pe 2019 în 30 de ani, singurul traseu de cale ferată modernizat în România a fost cel dintre Bucureşti şi Constanţa. O lucrare de un miliard de euro, pentru care, spun procurorii DNA, mita a urcat la 20 de milioane de euro. Din Capitală, trenul direct face doar două ore până la malul mării, acolo unde unele staţiuni celebre cândva sunt pe cale de dispariţie.

Raportul de ţară pe 2019: Stresaţi de ciudatele privatizări guvernamentale, zeii distracţiei au părăsit Olimpul românesc. Perla litoralului de altădată… şi-a pierdut splendoarea. Iar localnicii …speranţa.

Vezi cum arată raportul de ţară pe 2019:

Raportul de ţară pe 2019 în 30 de ani, singurul traseu de cale ferată

„Am ajuns în punctul în care nu mai am de la ţara asta nicio aşteptare. Doar dezamăgiri- Nimeni nu are nici cel mai mic interes să facă ceva. Nu le pasă, pur şi simplu!- Probabil sunt prea preocupaţi de furat, decât să facă turismul să meargă”, spune Mihaela, localnică din Olimp .

Sezonul estival a început oficial de luna trecută. Degeaba. S-au dus peste patru săptămâni dar în staţiunea Olimp… turiştii sunt rari şi deloc încântaţi de ce văd. Emil a venit cu soţia. Pentru 5 nopţi de cazare au plătit 600 de lei, în tichete de vacanţă. De mâncat… mai puţin la terasă, mai mult de la alimentară.

Vezi cum arată raportul de ţară pe 2019:

Raportul de ţară pe 2019 în 30 de ani, singurul traseu de cale ferată

„Aici, în partea asta, când m-am uitat… pe cuvânt, era dezastru. (- Care-i explicaţia?) Unde te uiţi… privat, privat, privat. Şi… nu face nimic! Păi să veniţi la Braşov. Eu sunt de la Braşov. La noi acolo e boboc, tăticule. (- Aveţi vreo posibilitate de relaxare, de distracţie, dincolo de plajă, aici?) – Nu! N-am găsit nimic! – Bate vântul! Toată lumea vopseşte, toată lumea… Bine… se pregăteşte”, spune Emil, turist.

Mimi priveşte marea de pe-un şezlong, lângă plaja prezidenţială Neptun. Ţărmul este curat aici, nisipul fin, fără scoici înţepătoare. Îi place locul, dar… o şochează lipsa de respect faţă de turişti pe care a întâlnit-o din loc în loc.

„Am intrat într-o toaletă. Erau două instalaţii şi nu funcţiona niciuna. Deci… robinetele erau defecte. Lipsă de organizare şi interes. Pentru că, vedeţi, ei îşi urmăresc propriile lor interese”, spune Mimi, turistă.

Fosta perlă a litoralului din vremea comunistă, complexul hotelier Amfiteatru-Panoramic-Belvedere, este acum ruină. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului i-a vândut acum 11 ani cele 750 de camere pentru… 22 milioane de euro. Proprietarul l-a exploatat o vreme, apoi… l-a lăsat în voia ruginii şi-a păianjenilor.

Marius are o terasă-restaurant sub ruinele complexului, pe plajă şi… aşteaptă resuscitarea staţiunii. Este convins că renovarea celebrului complex hotelier poate relansa şi Olimpul şi Neptunul, depotrivă. Acum trei ani, ansamblul a fost cumpărat de un investitor cunoscut în industria turismului: libanezul Muhammad Murad. A anunţat că îi va reda strălucirea, dar… încă nu a început treaba.

„Tot am aşteptat un sprijin din partea ministerului şi din partea primăriei. Din păcate, e foarte greu. Aşa cum ştiţi, birocraţia ne omoară pe toţi. Dar am luat decizia să fac acest proiect indiferent de situaţia avizelor necesare şi alte probleme care sunt, încât la 1 iunie să fie gata! (- Adică 1 iunie anul viitor?! )- Da, la 1 iunie anul viitor! Îmi asum să fac această lucrare, această renovare. Şi chiar dacă e la limita legalităţii, mă angajez la un lucru: la 1 iunie fix inaugurez acest complex pe care-l aşteaptă foarte multă lume”, spune Mohammad Murad, om de afaceri.

Până atunci, Marius şi restul investitorilor mărunţi încearcă să reziste. Pesimisul îi umple însă ca algelele plaja.

Citeste si...  Asiaticii, în vizită în Bucureşti

„A venit turistul, s-a pus pe şezlong şi-n zece minute, pleacă. Caută altă plajă. Eu mor. Nu mai pot să fac nimic. Plăteşti chiria, pentru ce? Să ai plaja făcută, să nu fie algă, să nu miroasă. Nu? Că d-asta plătim! Să vină turistul, să aibă condiţii. Şi noi n-am putut să curăţăm plaja. (- De ce?) – De ce! Pentru că Apele Române au închiriat. Au un singur utilaj pe toată staţiunea asta. Un singur utilaj”, spune Marius Ciobănel, investitor la Olimp.

Alexandru are afacere tot pe plaja Olimp. Şi el pierde clienţi din cauza ruinelor din jur. Investiţiile timide parcă îi dau curaj, dar încă se teme.

„Nu are cum să fie mulţumit niciun turist care vede ruinele din spatele meu. Cel mai important lucru pentru Olimp ar fi să aibă grijă primăria locală, să nu devină o a doua Mamaia. Construcţiile alea absolut nebune, fiecare de capul lui, pe plajă, pe lângă plajă, pe după plajă, să fie bloc cu faţa la alt bloc şi aşa mai departe”, spune Alexandru Filip, investitor la Olimp.

Gavrilă administrează un hotel şi-un restaurant, la Neptun. A deschis porţile de Paşte, a angajat personal şi… aşteaptă profitul. Când l-am întâlnit… avea restaurantul gol, iar pe şezlonguri… bătea vântul.

„Au fost de 1 Mai, de Paşte, dar între timp s-au împuţinat. Avem şi-acum câţiva turişti, este ok. Sperăm ca de la sfârşitul acestei săptămâni să începem în plin”, spune Gavrilă Mocanu, investitor.

Plin sau nu, acest sezon estival va fi mai scurt decât anul trecut. Oamenii de afaceri de pe litoral sunt foarte supăraţi pe schimbările făcute de ministerul Educaţiei.

Pierderi şi pustiu… şi la Costineşti, fosta staţiune a tineretului.

Marea a înghiţit plaja, spre vest, către epavă şi muşcă hulpavă din mal. În goană, ei a rupt în două un mic restaurant şi ameninţă clădirile de pe faleză. Paşa are pensiune la doar câţiva metri de malul care se tot surpă. Şi tremură pentru investiţia lui.

„Nu se poate la zece metri de mare să nu ai plajă! În 2005, am început construcţia pensiunii. Aici aveam 20 de metri de plajă. Pentru cei de vârsta mea se ştie că aici începeau nudiştii. Şi era plajă, plajă. 20 de metri. – Eu am pensiunea la 20 de metri. Dacă continuă… Şi n-o mai asigură nimeni pensiunea, fiind condiţiile acestea”, spune Paşa Stila, investitor la Costineşti.

Toamna trecută, Guvernul a început a doua fază a proiectului de combatere a eroziunii coastelor. Cifrele oficiale spun că statul are 752 de milioane de euro pentru protecția falezelor, de la Constanța, zona Cazino, până la Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter, Venus, Aurora, Saturn şi 2 Mai. Deocamdată, ca şi celelalte staţiuni, Costineştiul aşteaptă …în tăcere …şi fum.

Staţiunea este amorţită. Pe vremea socialismului, cei peste 35 de ani nu se puteau caza la Costineşti. Bucata aceasta de mare era rezervată tinerilor. Acum, investitorii locali primesc pe oricine, dar nici aşa atmosfera nu este prea animată. Doar câţiva turişti şi localnici dau culoare plajei necernute. Chioşcurile de suveniruri sunt închise, discoteca Tineretului zăvorâtă, celebra Ring la fel, restaurantele… aşijderea.

După o lună de sezon estival… aşa stă treaba. Avem 245 de kilometri de litoral pe care îl exploatăm haotic. Parte din el este ticsit cu ruine şi lipsuri. Anul trecut, conform patronatelor, pe la marea noastră au ajuns cu 8% mai mulţi turişti decât în anul 2017. Plusul l-au adus cluburile Mamaiei şi festivalul Neversea. La Costineşti şi Olimp turismul scade an de an. Peisajul croit de nepăsare… displace. Alungă turişti, năruie calcule de afaceri şi pune beţe în roate economiei.