CCR va discuta, pe 3 iulie, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind proiectul de modificare a Legii societăților nr. 31/1990, prin care persoanele condamnate pentru fapte de corupție nu mai au interdicția de a avea calitatea de fondator al unei societăți, conform Mediafax.

Ce răspuns i-a dat CCR preşedintelui Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a trimis CCR, marți, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990.

„Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990 a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în data de 20 aprilie 2019. Prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ, legea criticată contravine unor norme și principii constituționale”, arată sesizarea comunicată de Administrația Prezidențială.

Președinția reclamă că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu încălcarea competenței primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul și soluția adoptată de Camera Deputaților.

„În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituționalitate nesocotește și principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, arată comunicatul Președinției.

Potrivit Președintelui expunerea de motive a legii criticate arată că intenția inițiatorilor a fost aceea de a elimina interdicția de a fi fondatorul unei societăți pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție.

Administrația Prezidențială notează că, în viziunea inițiatorilor legii, faptele de corupție „au un subiect calificat și privesc exercitarea unor atribuții în domeniul public”, iar „săvârșirea unei infracțiuni care privește exercitarea unor atribuții într-o funcție sau demnitate publică nu influențează activitatea unei societăți din mediul privat”.

„Așadar, scopul inițiativei legislative l-a constituit eliminarea interdicției de a avea calitatea de fondator al unei societăți pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție”, a transmis Administrația de la Cotroceni.

Obiectul propunerii legislative a fost următorul: „Articol unic: Legea nr. 31/1990 Legea societăților, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 1066 din 17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: Art. 6 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: « (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată, sau pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege. »”.

Forma legii supusă votului de către Senat a fost cea a inițiatorului legii, iar în urma votului exprimat în ședința din data de 2 mai 2018 Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990 cu următorul conținut: „Articol unic. – Alineatul (2) al articolului 6 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: « (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege. » ”.

Citeste si...  Când îşi poate intra Klaus Iohannis "în DREPTURI". Cererile pe care le-a făcut au de aşteptat mai bine de o lună

Răspuns dat de CCR preşedintelui Klaus Iohannis

Klaus Iohannis atrage atenția că „prin forma inițiatorului și a celei votate de către Senat se urmărea eliminarea interdicției de a fi fondatorul unei societăți pentru persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție”.

„Din compararea celor două forme (cea a inițiatorului, respinsă de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților), se poate observa că în forma adoptată de Camera decizională este schimbat în mod fundamental conținutul legii criticate. Potrivit acesteia din urmă, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăți, persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracțiunile prevăzute în cuprinsul normei”, mai arată sesizarea transmisă CCR.

Răspuns dat de CCR preşedintelui Klaus Iohannis

Președinția transmite că prin raportare la dispozițiile art. 66 alin. (1) din Codul penal, „observăm că nu există o astfel de pedeapsă complementară, cea a interzicerii dreptului de a exercita calitatea de fondator al unei societăți, iar dispozițiile art. 66 alin. (1) lit. g) fac referire la «dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii»”.

„Necorelarea acestor dispoziții și neclaritatea textului supus controlului de constituționalitate poate conduce și la interpretarea că, distinct de cele reglementate de art. 66 alin. (1) din Codul penal, legiuitorul a instituit prin această lege o pedeapsă complementară distinctă. Din această perspectivă, semnalăm că potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică, în conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (1) din Constituție. Având în vedere aceste aspecte, adoptarea legii deduse controlului de constituționalitate în temeiul art. 76 alin. (2) din Constituție, ca lege ordinară, încalcă normele constituționale mai sus-amintite”, conform comunicatului de la Cotroceni.

Administrația Prezidențială notează că printre pedepsele complementare reglementate la art. 66 alin. (1) lit. a)-o) din Codul penal nu se regăsește pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a exercita calitatea de fondator, iar pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g), cea referitoare la interzicerea exercitării dreptului „de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii” nu se suprapune decât în unele cazuri cu situația în care persoanele condamnate s-au folosit de calitatea de fondatori pentru a săvârși infracțiuni din categoriile enumerate de lege.

Președintele notează că în lipsa corelării legislative cu Codul penal, instanța de judecată nu poate stabili pedeapsa complementară care vizează calitatea de fondator al unei societăți. Potrivit Administrației de la Cotroceni, sancțiunea nu este prevăzută de Codul penal.

„Consecința imposibilității de aplicare, prin hotărâre judecătorească definitivă, a pedepsei complementare a dreptului de a exercita calitatea de fondator pentru infracțiunile prevăzute de normă, conferă acesteia neclaritate și impredictibilitate, contrar exigențelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale”, conform sursei citate.

Președinția arată că o astfel de reglementare lasă fără obiect interdicția legii sesizate, fiind o normă care nu va putea fi aplicată niciodată.

Președintele transmite că „o astfel de dispoziție este neclară atât pentru judecători (inducându-se ideea că legea reglementează o pedeapsă complementară distinctă), cât și pentru alte categorii de destinatari: persoanele care doresc să fondeze o societate sau chiar pentru persoanele din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului, instituție cu atribuții în înregistrarea societăților prevăzute de Legea nr. 31/1990”.