Campania electorală pentru europarlamentare încă nu a început, dar partidele în împânzit România cu bannere și corturi cu însemne electorale și lozinci. Majoritatea mesajelor denotă o abordare a problemelor naționale, nu una care să fie integrată în discursul privind problemele europene.
Vezi ce mesaje au partidele pentru a ne convinge să le votam la europarlamentare
Majoritatea sloganurilor folosite momentan denotă o abordare a problemelor locale, naționale, și nu una care să fie integrată în discursul privind problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, a spus pentru MEDIAFAX sociologul Ciprian Necula.
„Toate mesajele pe care le-am văzut au o doză importantă de anti-europenism: «Nu suntem cetățeni de mâna a doua, vrem să fim și noi acolo printre primii». Mesajele partidelor în contextul alegerilor pentru Parlamentul European adresează poziția României din perspectiva unei entități complexate de istorie”, a afirmat Ciprian Necula.
Vezi ce mesaje au partidele pentru a ne convinge să le votam la europarlamentare
PSD: “Patrioți în Europa. România merită mai mult!”
Sociologul consideră că principalul partid de la guvernarea României, Partidul Social Democrat, prezintă un mesaj de tip “naționalist, șovin și lipsit de respect față de Europa”.
“Din punctul meu de vedere, PSD, în ultimii ani, nu mai are treabă cu social-democrația, ci este un nou PRM. Asta pentru că Liviu Dragnea și partidul lui este asigurat de către foști lideri ai PRM, oameni care nu și-au pierdut identitatea și școala în care s-au format alături de Vadim Tudor. Mesajul PSD intră foarte ușor în tipul de mesaje pe care Vadim Tudor le folosea în campanie: «Patrioți înainte de toate». Asta se înscrie cumva în tipul de discurs pe care liderii PSD l-au tot adus, acuzând Europa de presiuni suplimentare față de biata patrie în care Liviu Dragnea apare și spune «nu vrem mai mult decât și noi să trăim», dar nu așa cu capul supus, ci să fim demni și în față. Asta e metodă de contraatac la indicațiile Comisiei Europene, ale oficialilor europeni, care observă în România un trend negativ în ceea ce înseamnă statul de drept, iar acest mesaj se înscrie cumva în campaniile din ultimii ani ale PSD, naționalistă, șovină și lipsită de respect față de Europa”, a declarat acesta.
PNL: „România în primul rând/ E timpul României”
Al doilea partid ca mărime, Partidul Național Liberal, are, de asemenea, un mesaj „naționalist”, care contravine ideii de unitate europeană, susține Ciprian Necula.
“Europa înseamnă mai mult decât cineva de a fi «în primul rând». Există o asociere între anumite state care, teoretic, împreună ar putea să o ducă mai bine decât individual. «România în primul rând» denotă un soi de naționalism pe care PNL mizează în alegerile europarlamentare și sunt convins că nici mesajul final nu va fi altfel. Ca și în imnul «Deșteaptă-te române», «România în primul rând» sugerează că până acum n-am fost, vom fi de acum în colo”, a declarat Necula.
ALDE: „În Europa cu demnitate/ #EUrespectROMÂNIA”
Sociologul afirmă despre partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) că are un discurs care nu se apropie de “ceea ce trebuie să însemne alegerile europarlamentare”.
„Au avantajul unor europarlamentari care au migrat spre ALDE, pe Renate Weber, care are experiență, este unul dintre cei mai vizibili europarlamentari români, dar una peste alta ne întoarcem iar la această mocirlă, adică demnitate pentru români, de parcă până acum n-ar fi existat demnitate pentru români. Cum traduce oare ALDE demnitate pentru români? Mai puțină intervenție a Comisiei Europene în modul în care statul de drept este aplicat în România? Cu siguranță că ALDE își dorește ca UE, (Jean-Claude-n.red.) Juncker sau alții, să stea la ei acasă, să nu se bage ei în ciorba noastră locală, că noi suntem balcanici. Un discurs îndepărtat de ceea ce trebuie să însemne alegerile europarlamentare, în care să vedem o perspectivă românească privind UE”, declarat Ciprian Necula.
Alianța 2020 USR-PLUS: Mergem la victorie!/ Vrem o Românie fără penali și fără hoție/ Semnați ca să aveți ce să votați
În ceea ce privește alianța USR-PLUS, sociologul consideră că discursul lor se axează pe opoziția cu marile partide pentru a-și strânge susținători, dar se concentrează tot pe problemelele naționale, nu cele europene.
“Aici este un mesaj îmbrăcat altfel, pentru că mesajele PNL și PSD se referă la poziția României în raport cu UE, cu alte state din UE, cu frustrarea și complexul românului de-a lungul secolelor de a fi întotdeauna la masa mai săracă, întotdeauna între puteri, întotdeauna e cineva deasupra noastră. Mesajul USR-PLUS se referă la raportul dintre această alianță și votanții lor. E un alt tip de discurs, de dialog. În declarațiile pe care le-am văzut și din partea membrilor USR și din partea membrilor PLUS, nici ei nu se dezic de acest trend naționalist în care noi nu mai vrem cu capul în jos față de UE, din cealaltă perspectivă, meritocrată, să avem oameni care să poarte un dialog cu reprezentanții Comisiei Europene. Dar este acest iz de «și noi vrem să fim pe acolo, pentru că până acum n-am fost, pentru că până acum a fost PSD», nu pentru că România este neapărat țara cu o istorie de supunere față de ceilalți. Publicul e diferit. Acest tip de discurs a mai fost de-a lungul timpului. Chiar și Victor Ponta și toată lupta lor cu Băsescu a fost în acest ton, adică să ieșim victorioși pentru că până acum acest om, dictatorul României Traian Băsescu, domină tot și resursele și etc. Toată campania USL a fost constituită în opoziție cu Traian Băsescu. Acum USR și PLUS își construiesc campania în opoziție cu clasa politică dominantă, în special PSD, dar și la liberali se referă”, a spus Ciprian Necula, pentru MEDIAFAX.
PMP: „Uniți în Europa”
Necula crede că mesajul „mai european” al Partidului Mișcarea Populară vine ca urmare a experienței ca șef de stat a membrului de onoare al partidului, Traian Băsescu.
“N-aș fi sub nicio formă un personaj care să susțină vreodată viziunea PMP, confuză de altfel, dar «Uniți în Europa» are un iz politic European și vine dintr-un slogan european, «unitate în diversitate», «uniți în Europa». Există un fond pentru asta. Cred că experiența de acum a lui Traian Băsescu se vede în această dispută. Se vede pentru că înțeleg miza acestor alegeri. Singurii care au mesaj mai european deocamdată sunt cei de la PMP, așa cum e formulat”, a declarat Ciprian Necula.
PRO România: „Fii și tu alături de Victor Ponta/ Corina Crețu”
Sociologul consideră că mesajul partidului PRO România este adecvat perioadei de strângere de semnături, fiind în aceeași categorie cu USR-PLUS, de partid nou venit pe scena politică.
“Fiind partid nou, mic, față de partidele clasice, au nevoie să-și adune semnăturile și un public țintă în jurul lor, și atunci au constituit campania asta în jurul unor mesaje care țin de existența partidului, vino cu noi, că noi vrem schimbarea. Asta face și USR-PLUS. E același tip de strategie. Asta pentru că sunt partide mai mici și au nevoie de consolidare în primul rând, de a fi cunoscute. Am văzut la ei mesaje că noi avem unul dintre cei mai importanți oameni din UE, respectiv Corina Crețu, a doua pe listă. Au un avantaj din punctul ăsta de vedere dar nu-l folosesc acum decât ca metodă de a aduce semnături și suporteri pentru partidul lor. Așa este corect, ca ei să obțină semnături pentru candidații lor. Mesajele USR-PLUS și Pro România sunt mesaje cinstite în această etapă pentru strângere de semnături”, a declarat sociologul Ciprian Necula.
UDMR: „Europa puternică, Transilvania prosperă”
Sloganul Uniunii Democratice a Maghiarilor din România este un factor mobilizator pentru electoratul lor “captiv”, potrivit sociologului.
“Un mesaj regional, care să rezoneze cu electoratul lor. Nicio legătură cu scopul acestei campanii de a strânge semnături. Bazinul electoral al UDMR se află în Harghita și Covasna, în special, în Mureș, în Transilvania. Sloganul lor este un factor mobilizator pentru electoratul lor captiv. Este aceeași logică ca și PSD, PNL, pentru că este un soi de regionalism, de naționalism local. Este o manipulare ieftină, de tip naționalistă, la nivel local de această dată. Mesajul de tipul UDMR poate intra într-un fel sau altul în contradicție cu unele valori ale UE sau poate consolida, dacă vorbim despre puterile locale și regionale, care au și ele un sens în Uniune”, a declarat Ciprian Necula.
Uniunea Națională pentru Progresul României este unul dintre partidele care și-a făcut mai puțin simțită prezența în spațiul public. Mesajul electoral al acestora este “Împreună pentru o Europă prosperă! Schimbăm România în bine! Dumnezeu, Onoare, Patrie”.
Partidul Democrației și Solidarității (Demos) este o formațiune de stânga nou venită pe scena politică care strânge semnături pentru a candida pentru prima dată la alegerile europarlamentare. Mesajul acestora pentru strângerea de semnături este “Semnează pentru Europa Solidară”.
Partidul România Unită (PRU) are sloganul electoral “România mare unită și suverană” pentru aceste alegeri.
În același timp, unii candidați independenți ce doresc să participe la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai și-au afișat corturi pentru strângerea de semnături.
George Simion, președintele platformei Acțiunea2012, care promovează unirea Republicii Moldova cu România, se prezintă în perioada de strângere de semnături cu sloganul “Susține un tânăr ca tine/ România Mare în Europa”.
Un alt exemplu de candidat independent ce caută susținere pentru alegerile europarlamentare din acest an este avocatul Peter Costea, președintele Alianței Familiilor din România, care pledează pentru cauza sa prin mesajul “Semnează pentru Renașterea Europei”.
Sociologul Ciprian Necula este de părere că principalele partide românești, care se află și cel mai frecvent în spațiul public, nu discută despre agenda comună a Uniunii Europene și problemele care necesită o soluționare coordonată.
“Noi trebuie să fim acolo, dar nu e despre ceea ce ar trebui să facă Europa, ci ce trebuie să facem noi în Europa ca să fim egali cu ceilalți. Nivelul nostru de discurs nu este despre UE că ar trebui să reducă poluarea în Europa cu atâtea procente, vorbim de România în Europa. De aceea, din punctul meu de vedere, mesajele nu au treabă cu UE, ci cu România. Acești oameni au rămas provinciali și legați cumva de spațiul românesc în contextul în care candidează pentru alegerile europarlamentare. Un europarlamentar, indiferent că e român, bulgar sau german, are aceeași poziție în toate statele membre ale UE. Sigur, e trimis de România, de Bulgaria, dar ei reprezintă UE. Viziunea pe care o așteptam de la aceste partide e să vedem care este propunerea lor pentru UE. Dacă își doresc să fie egali cu membrii din alte țări, atunci vino cu o poziție despre UE. Noi avem frustrați, complexați, care vorbesc despre același tip de campanie electorală într-un context mai larg, european, care funcționează la publicul în România. Degeaba îi spui lui tanti Aglaia despre reducerea emisiilor de carbon la nivelul UE, când e mult mai interesantă bârfa noastră locală, hăhăiala politică ca stil de interacțiune”, a declarat pentru MEDIAFAX Ciprian Necula.
El susține că nu a văzut din partea unui partid discuții privind incluziunea socială a unor grupuri de minorități în România și în Europa.
„N-am văzut la niciun fel de politician din niciun partid, mesaje care să împingă spre reconcilierea disesensiunilor sociale pe care le avem în Europa, pe marginea musulmanului, modul în care ne raportăm la musulmani, everi, rromi, mai ales în România. Acestea nu apar în niciun discurs în acest moment, ba sunt subiecte ascunse cumva. În cazul rromilor, ei nu sunt doar o problemă românească, sunt o problemă europeană. Asta ține de modul în care încerc să fugă de responsabilitate politicianul român. La nivel european se numește coeziune socială. Avem fonduri pentru coeziune socială în România pe care nu le folosim. Dezbaterile despre ceea ce înseamnă UE, ceea ce ar trebui să fie, care este viziunea noastră, a UE, lipsește. Depinde foarte mult cum este pus accentul în această campanie pe ceea ce partidele ne vând ca ideologie pentru următorii cinci ani de UE”, a afirmat sociologul Ciprian Necula.
Lectorul universitar Miroslav Tascu Stavre a declarat, pentru MEDIAFAX, că, la nivelul Uniunii Europene, pentru mandatele de europarlamentar vor face campanie atât cei care susțin proiectul european, cât și eurosceptici.
“Nu numai la noi, ci întreaga bătălie din 26 mai va fi între cei care susțin cumva ideea europeană și a construcției europene și tot mai mulți eurosceptici. Suntem cumva în trendul ăsta mai general. Mă așteptam ca după perioada de dinaintea aderării la familia europeană să fie cumva valorizată pozitiv ideea de Europa. Partidele, fiind în precampanie și neavând rigorile formale legate de modul în care comunică, își testează sloganele. Mă îndoiesc că-și vor schimba fundamental sloganul sau mesajul”, a afirmat Miroslav Tascu Stavre.
El susține că alegerile europene trecute s-au bazat pe o „euroignoranță” în ceea ce privește dezbaterile publice.
“Experiența alegerilor europene arată că mai degrabă au fost teme românești sau cu specific local până acum puse pe agendă. Vine la pachet cu o euroignoranță. Suntem mai bine de zece ani acolo și nu prea ne e clar, e mai la distanță ce face Bruxelles, care sunt competențele, unde-i problematica sau politică europeană și ce ține de noi. Cumva cred că sunt speculate aceste cunoștințe precare legate de Uniunea Europeană”, a spus acesta.
Stavre pune rata scăzută de participare la alegerile europarlamentare trecute pe seama lipsei familiarității publicului român cu mediul politic de la Bruxelles.
Vezi ce mesaje au partidele pentru a ne convinge să le votam la europarlamentare
“Alegerile europene n-au fost până acum atât de importante, rata de participare fiind foarte mică constant, mult sub media alegerilor locale care sunt cele mai de interes și mai aproape de cetățean, sau cele parlamentare, prezidențiale. Prezidențialele sunt mai personalizate și acolo lucrurile sunt mai simple, se învârt în jurul unui personaj. Alegerile europene sunt o chestie încă difuză în percepție și în capacitatea de înțelegere și analiză mai profundă. În discursul public, tipul ăsta de probleme n-ajung și când ajung este reprodus sub forma «Bruxelles ne spune, ne obligă», cumva personalizând. Nu există ideea asta că noi suntem acolo, noi facem regulile după care jucăm. Mă așteptam, fiind în acceași perioadă cu Președinția Consiliului UE, atenția către temele europene să fie mai mare”, a mai declarat Miroslav Tascu Stavre.
Totodată, acesta consideră că problemele presante cu care s-au confruntat unele state membre nu au afectat în mod direct România.
“Nu am avut probleme europene care să ne lovească în plin, criză de migrație etc. S-a instalat un fel de blazare, desi acum 10 ani eram printre cei mai eurooptimiști la nivelul așteptărilor, fiind afară”, a mai afirmat Stavre pentru MEDIAFAX.
Vezi ce mesaje au partidele pentru a ne convinge să le votam la europarlamentare
Perioada de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din 26 mai se încheie la sfârșitul zilei de 28 martie, termen până când partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, alianțele electorale și candidații independenți trebuie să depună și să înregistreze listele cu candidați.
Perioada oficială de campanie electorală în România începe pe 27 aprilie și se termină pe 25 mai la ora 7:00. În această perioadă, afișajele electorale sunt reglementate de către Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
Potrivit legii, vor fi interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. De asemenea, folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală va fi interzisă.
“Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică”, mai arată legea.