Vaccinul împotriva COVID19 este așteptat cu nerăbdare în toată lumea. Găsirea lui a deschis o cursă a laboratoarelor de cercetare și, foarte probabil, va genera profituri importante pentru primele mari companii care vor reuși să își scoată produsele pe piață. Medicii atrag însă atenția că apariția unui vaccin nu va opri, ca prin minune, pandemia. 

La nivel mondial sunt 200 de laboratoare care lucrează la producerea unui vaccin anti-COVID.

„Trecem printr-o tragedie și luminița de la capătul acestui tunel este, fără îndoială, un vaccin”, spune Gindrovel Dumitra, președintele grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Până acum, o singură companie a terminat toate etapele de testare și urmează să depună documentele pentru aprobare în SUA, apoi în Europa.

„Apariția vaccinului este o speranța pentru noi toți, pentru că lupta nu este în spital, ci în comunitate. Noi, ca să reducem aceste forme severe, trebuie să reducem numărul de cazuri de îmbolnăviri”, punctează medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Cel mai rapid vaccin din istorie
Vaccinul anti-Covid este primul din istorie fabricat atât de repede, în mai puțin de un an. Oficialii spun că la începutul anului viitor, vom avea un vaccin pe piață.

„În mod normal un vaccin este elaborat în perioade de timp care sunt de ordinul anilor – 5 ani, 8 ani, 10 ani – dar evoluțiile care au fost în domeniul științific în ultimii ani au facilitat și o accelerare a procesului de descoperire de noi vaccinuri. Dacă ne uităm în cazul Ebola, un vaccin a fost pus la punct într-un interval de timp de aproximativ 5 ani”, arată Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Mobilizarea a fost foarte mare și cred că sunt câteva componente importante care au determinat o evoluție atât de accelerată. Prima dată, este alocarea de resurse, echipele de cercetare au fost mărite și au avut ca obiectiv principal să lucreze vaccinul. Apoi, alocarea financiară și din partea companiilor, și element unic până acum, implicarea tuturor statelor, plus componenta de colaborare între companii, dar și o colaborare între zona privată, publică și de reglementare”, explică Marius Geantă, președintele Centrului de Inovație în Medicină.

Cât timp ne va proteja vaccinul anti-COVID?
Cu un număr de infectări în creștere la nivel mondial, sisteme medicale la limită și medici epuizați, singura salvare ar putea fi vaccinul. Una dintre necunoscute este cât timp ne va proteja?

„Este greu de estimat acest lucru în acest moment, pentru că studiile sau primele persoane vaccinate au fost vaccinate undeva în vară, deci în lunile august-septembrie, deci este greu de spus deocamdată care e perioada de valabilitate a acestui vaccin. Asta ține foarte mult și de eventualele mutații pe care virusul le poate suferi pe măsură ce trece timpul. Pe de altă parte, este vorba și de nivelul de anticorpi generați de vaccin, care teorectic, cel puțin, ar trebui să garanteze o imunitate pe o perioadă de un an”, spune Dan Zaharescu, directorul ARPIM.

„Dacă ne protejează șase luni și reușim să vaccinăm o parte mare de populație, este clar că nu putem decât să câștigăm”, punctează Ciprian Gândac, medic ATI.

„Este un vaccin care necesită rapel, în general este specific vaccinurilor gripale care sunt administate pentru prima dată unui organism și la copii, și la adulți și aceasta este o provocare în plus, pentru că dacă am un număr de persoane care sunt vaccinate, peste 28 de zile aceleași persoane trebuie să revină pentru a doua doză de vaccin”, subliniază Dan Zaharescu.

Cât de sigur e vaccinul?
Specialiștii spun că, deși vorbim de un vaccin fabricat foarte repede, serul îndeplinește toate condițiile de calitate.

„Discutăm despre un vaccin care a fost testat, care se testează, conform standardelor”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.

„În mod tradițional, analiza acestor date se făcea după ce toate erau colectate, acum avem un engagement foarte timpuriu al autorităților de reglementare, care au evaluat datele pe măsură ce ele erau produse, iar asta a mărit foarte mult viteza”, explică Marius Geantă.

Logistica, o provocare. Pentru prima dată, este implicată Armata
România trebuie să pregătească rapid strategia și condițiile de vaccinare anti-COVID pentru momentul în care serul va fi pus pe piața europeană. Transportul și condițiile de depozitare vor fi principala provocare.

„Statul român este obligat în acest moment să construiască rețeaua prin care să putem administra un vaccin sigur, repet, într-o unitate scurtă de timp. Adică, ar fi inacceptabil ca vaccinul să fie disponibil, iar noi să n-avem cum să-l administrăm. Este foarte posibil ca aceste condiții de transport să difere de la un producător la altul, pentru că în acest moment, datele pe care le avem vorbesc despre vaccinuri care pot fi stocate la temperaturi foarte scăzute, minus 70 – minus 80 de grade Celsius, altele la minus 20 de grade Celsius, iar altele pot fi stocate, depozitate și apoi administrate la temperaturi normale pentru un vaccin. Asta înseamnă să te pregătești pentru oricare dintre situații”, spune medicul Gindrovel Dumitra.

„Din momentul în care a fost fabricat, el trebuie administrat în maximum trei săptămâni. Este o provocare uriașă. Și în aceste trei săptămâni, trebuie ținut la temperaturi de minus 70 de grade, deci în recipienți cu gheață carbonică. Nu este un exercițiu la îndemâna oricui”, evidențiază Dan Zaharescu, vorbind despre vaccinul fabricat de Pfizer.

Pentru prima dată, într-o campanie de vaccinare este implicată Armata.

„Armata are un model organizare ierarhic, există ordine care se execută, nu se discută și atunci, din acest punct de vedere, e o garanție. Noi avem, pe de o parte, acest model, pe de altă parte avem modelul, să spunem, civil al direcțiilor de sănătate publică și vedem cât de mult diferă situația de la un județ la altul. Atunci când vorbim despre vaccinare, nu ne putem permite să avem această diferență de la un județ la altul”, punctează Marius Geantă.

Un mare obstacol: dezinformarea
Principala temere a medicilor este însă alta: cum va ajunge informația la oameni. România are expriența unei campanii de vaccinare eșuate, în 2008, cu vaccinul anti-HPV. Atunci, vocea antivacciniștilor a fost mult mai puternică decât cea a autorităților. Pentru a evita o nouă situație de acest fel, în campanie sunt implicați și specialiști în combaterea dezinformărilor.

„Am teamă, nu pot să spun că nu, punctul vulnerabil îl va reprezenta comunicarea, e un aspect foarte important, pentru că vom avea, să zicem, coincidențe. Gândiți-vă că astăzi sau săptămâna aceasta vom avea un număr de îmbolnăviri, în momentul în care vom fi în campanie de vaccinare, de la acele îmbolnăviri, până vaccinul va reuși să producă anticorpi, se pot îmbolnăvi un număr de persoane și vor începe să apară mituri, vor începe să apară tot felul de discuții. Din punctul meu de vedere, asta reprezintă cea mai mare emoție”, spune Gindrovel Dumitra.

„Întotdeauna vor fi oameni care vor fi împotriva lor, sunt convins. Eu unul personal, cred în vaccinuri, se vede că au fost eradicate boli foarte grave, boli incurabile, ca variola, fără vaccin eram terminați”, spune Ciprian Gândac, medic ATI.

Câte doze de vaccin a comandat România
În momentul în care vaccinul anti-COVID va fi aprobat pe piața europeană, el va ajunge în România în mai multe tranșe. Autoritățile au comandat 10,7 milioane de doze. Primele vaccinate vor fi cadrele medicale.

„Gândiți-vă că în acest moment ne aflăm într-un război, acum suntem soldați într-un război, în fiecare zi pierdem oameni, ostași: medici, asistente, brancardieri, ambulanțieri. Dacă populația nu are încredere în actul de vaccinare și mai ales în vaccinul respectiv, atunci degeaba am fabricat vaccinul!”, spune Gindrovel Dumitra.

„Acest proces de vaccinare este parte dintr un proces amplu european, noi nu suntem izolați, aceleași preparate se vor folosi și în vestul Europei, este un amănunt esențial ca să sporească încrederea noastră pentru vaccinare”, arată Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor.

„Vaccinul este arma în plus pe care o avem, de exemplu în comparație cu pandemia de acum 100 de ani, când nu am avut genul acesta de intervenție, atunci a contat că populația globului era net mai mică decât acum și mobilitatea persoanelor era mult mai redusă. Aceste două elemente, de fapt, reprezintă elementul de risc față de acum 100 de ani”, punctează Marius Geantă.

Specialiștii avertizează, însă, că masurile de protecție trebuie menținute până când peste 70% din populația României va fi imunizată.


Citeste si...
11 medici, din Suceava, infectați cu coronavirus