Una, alta, mai multe…
La sărbătorile mari, la nunţi, la botezuri, la naştere, la moarte, oricând şi oricum, avem noi, românii, superstiţii. O fi fiind bine, n-o fi fiind… Am petrecut, vara trecută, mai multe zile la ţară. M-am confruntat, am văzut, am auzit mai multe lucruri care m-au făcut să îmi pun întrebări. Întâi, un copil bătea de scândura gardului un măr. De pe şanţul unde erau strânse „la parlament”, s-au zborşit imediat la micuţ mai multe băbuţe: „Mă, drace, nu mai bate mărul, că plouă cu piatră!” Că a fost coincidenţă sau adevăr, nu ştiu, cert este că, în aceeaşi zi, peste sat a căzut ploaie serioasă cu grindină mare. Apoi, găina care cântă cocoşeşte mi-a atras atenţia: „Hai să-mi tai şi mie găina asta, vecine, că a cântat cocoşeşte şi o pun la oală!” Sau: „Nu mânca pepene de pe capacul pe care l-ai făcut când ai tăiat pepenele, că îţi cade părul”. Aşa că, m-am mai documentat, curioasă, şi vă prezint ce-am mai aflat. Cică dacă spargi oglinda, e prăpăd. Şapte ani de ghinion! Fată frumoasă, ia lenjeria intimă pe dos, ca să nu te mai deochi. Dacă mănânci din oală, plouă la nunta ta. Dacă îţi ard obrajii, te vorbeşte cineva de rău. Verşi sarea, te cerţi. Nu sta în colţul mesei, că nu te mai măriţi. Dacă ai strungăreaţă, ehei, îţi cam place iubitul. Dacă ai vârtejuri în cap, ţii mai mulţi bărbaţi. Te mănâncă talpa piciorului, faci drum. Nu-ţi tăia unghiile seara, că mor oile. Dacă speli rufe lunea, te urăşte lumea. Dacă drumul e cu crăpături, ocoleşte-le, nu le sări, că aduce ghinion să le sari. Dacă scapi o cratiţă jos şi ea se opreşte cu gura în jos, îţi găseşti iubit. E ghinion mare dacă dai laptele în foc. Plus că, se spune, crapă ugerul vacii. Te mănâncă nasul, te cerţi ori iei, Doamne fereşte, bătaie. Dacă scapi lingura jos, îţi vine iubitul de departe. Nu da săpunul personal în mână cuiva, că e semn de ceartă. Nu te şterge odată cu altcineva pe prosop, ca e hai mare pe urmă. Bagă o rămurică de busuioc în portofel, că ai noroc la bani. Dă-te trei paşi înapoi şi scuipă peste umăr, dacă te întâlneşti pe drum cu popa. Să nu dai cuiva foarfeca din mână, că e ceartă cu bărbatul. Dacă te-ai apucat de cusut ceva la un obiect de vestimentaţie cu care eşti îmbrăcat, să ţii o aţă în gură, că altfel îţi coşi minţile şi norocul. Să nu laşi masa nestrânsă după ce ai mâncat, că stă Maica Domnului în genunchi. Să nu arunci pâinea, că plânge Fecioara Maria de ea. Să începi măturatul dinspre uşă spre restul camerei, ca să vină lumea la tine şi casa să îţi fie plină de prieteni. Dacă cineva îţi iese cu găleata goală în cale, înseamnă că o lungă perioadă viaţa îţi e seacă. Să nu tai unghiile copilului până la botez, că fură. Nu amesteca în oală cu cuţitul, că ţi se pune junghi. Dacă scapi pieptenele jos, păţeşti o mare ruşine. Dacă te mănâncă urechea, plouă. Nu mătura pe cineva, că nu se mai căsătoreşte. Nu merge încălţat doar cu un pantof că moare cineva. Dacă ai vărsat apă pe podea, nu o şterge cu piciorul, că dai cu piciorul norocului. Nu fluiera în casă, că rămâne pustie. Nu sta pe prag, că nu mai vine ursitul. Dacă te împiedici şi cazi, te căsătoreşti. Nu mânca din farfura pusă în poală că îţi mănânci norocul. Dacă te întorci din drum, îţi merge rău toată ziua.Cuţitul cu tăişul în sus, înseamnă ceartă în familie. Nu cumpăra hăinuţe copilului înainte să vină pe lume, că se întâmplă nenorocire mare. Să nu se vadă două mirese, că uneia îi moare copilul la naştere. Nu pleca din casă păşind cu stângul. Nu târşâi picioarele, că fuge norocul. Şi cele deja cele celebre, despre care au auzit şi copiii mici: marţi, trei ceasuri rele, data de 13 care aduce ghinion, pisica neagră, trecutul pe sub scară, cucuveaua care cântă sau câinele care urlă… Acuma, dacă e aşa sau nu, ştie doar Dumnezeu. Dar e bine, poate, să ştim şi cum gândesc azi oamenii de la ţară.