Sebastian Burduja, vicepreședinte PNL și președinte PNL Sector 1 a argumentat, într-un interviu acordat unui post Tv, de ce este important ca tinerii să meargă la vot în acest weekend și de ce președintele Klaus Iohannis merită un al doilea mandat în fruntea statului.

Ce mesaj aveți pentru tinerii care nu sunt siguri dacă vor ieși la vot duminică?

Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, la o distanță considerabilă de candidatul PSD, fiind marele favorit și pentru cel de-al doilea tur. Acest lucru nu trebuie să ne țină confortabil în fotolii, în această duminică. Din contră, e un moment important, în care avem șansa să dăm o lecție de neuitat Partidului Social Democrat, un partid care a guvernat ani de zile împotriva românilor.

Tinerii au ieșit la vot și în primul tur, chiar dacă mulți analiști au spus exact contrariul. Un comunicat al Consiliului Tinerilor din România ne informează că pe 10 noiembrie au votat 1.915.610 de tineri cu varsta intre 18 și 34 de ani în țară, respectiv 258.769 în diaspora.

Am încredere că vor ieși chiar mai mulți tineri în turul al doilea. Dacă ne uităm la protestele masive din ultimii ani, pe teme delicate pentru societate, cred că este foarte clar că societatea noastră a trecut prin transformări semnificative și românii înțeleg – și își asumă – că implicarea nu este opțională, ci obligatorie.

Cu atât mai mult cu cât, chiar în anul în care se împlinesc 30 de ani de la Revoluție, avem șansa să încheiem victorios încă o luptă cu formațiunea politică ce a dus mai departe relicvele comunismului și a încercat să subjuge justiția și statul de drept, distrugând în paralel și economia națională, și prestigiul României în plan internațional.

Pe 24 noiembrie avem șansa să scriem o pagină importantă a istoriei democrației românești: cea în care am ieșit masiv la vot. Pentru viitor, pentru România normală. Așadar, mesajul meu e simplu: duminică ne vedem la vot!

Ce înseamnă, pe scurt, România normală?

După ultimii 3 ani în care lupta cu PSD a fost zilnică, a început construcția a ceea ce numim România Normală, în parteneriat cu un guvern PNL de profesioniști adevărați și integri. România pe bune, pe muncă și pe merit. România oamenilor potriviți la locul potrivit.

Visul meu rămâne întoarcerea acasă a milioanelor de români alungați din țara lor și se regăsește foarte bine în construcția acestui proiect de țară propus de Klaus Iohannis. Astfel, România normală este țara în care toți cei plecați să se întoarcă și din care nimeni să nu mai vrea să plece.

Este țara în care politicienii sunt în slujba cetățenilor, guvernată de oameni competenți. În România normală fiecare cetățean se simte respectat și se poate bucura de servicii publice de calitate, în condiții civilizate.

O Românie normală înseamnă instituții ale statului care să funcționeze după reguli clare şi care să ofere siguranță şi protecție cetățeanului cinstit, o Românie normală înseamnă ca puterile statului să aibă reguli clare de funcționare şi să fie respectate.

România normală este cea educată, sănătoasă și în care nu stăm blocați pe șosele în timp ce principalele proiecte de infrastructură de transport zac abandonate prin sertare. România normală înseamnă o guvernare bugetară responsabilă, care apără echilibrele economice și sprijină principalii piloni de dezvoltare economică sănătoasă: investițiile private și publice.

Citeste si...  Iohannis acuză: Guvernul Dăncilă, prin bugetul ruşinii, a distrus şi cultura

România normală este cea care sprijină dezvoltarea sustenabilă a comunităților, antreprenoriatul și investițiile. Cea în care ne simțim în siguranță. În România normală, expresia „nicăieri nu e ca acasă” nu este doar o nostalgie, o transpunere în cuvinte a dorului de casă, ci o realitate la care fiecare dintre noi putem pune umărul. Duminica asta, cu buletinul și ștampila în mână.

Enumerați trei motive importante pentru care Klaus Iohannis este cea mai bună opțiune.

1. Dacă ne uităm la ultimii trei ani, principala tema pe agenda publică a fost justiția. Tunurile puse de PSD pe statul de drept și încercările repetate de a captura actul de justiție au fost blocate de președintele Klaus Iohannis, prin toate mijloacele constituționale pe care le-a avut la dispoziție. Prima bătălie importantă câștigată a fost imediat după alegeri, când PSD pregătise faimoasa ordonanță 13, care pregătea salvarea lui Dragnea și nu numai.

Au urmat multe alte bătălii purtate de Președintele Iohannis, pentru a proteja legislația anti-corupție, atacată de PSD pe toate fronturile, fie că vorbim de legile justiției, Codul Penal, Codul de Procedură Penală sau de legea ANI.

2. Klaus Iohannis are experiența necesară și știe ce are de făcut pentru a fi un președinte care să reprezinte eficient interesele românilor. A dovedit, în repetate rânduri, că este apreciat în toată lumea, la nivel înalt. De la Washington la Paris, de la Bruxelles la Londra, în toate forurile și instituțiile internaționale, președintele României este privit și primit cu respect și apreciere. Am stat 12 ani în SUA și am avut șansa să studiez și să lucrez la nivel înalt – de la Stanford la Harvard, de la ONU la Banca Mondială.

Peste tot am înțeles un lucru: contează enorm să fim reprezentați cu demnitate și competență. Președintele Iohannis a dovedit cu vârf și îndesat că are capacitatea de a ține România pe un traseu pro-occidental, chiar și cu Parlamentul și Guvernul care au fost potrivnice acestei direcții. Totodată, Președintele a reparat, cu eforturi și merite deosebite, tot răul pe care PSD l-a făcut în plan extern.

3. Klaus Iohannis a fost președintele care a folosit, cel mai des, atribuțiile constituționale de a superviza corectitudinea unor acte normative. Președintele a cerut reexaminarea unor legi de 85 de ori, mai mult decât în mandatele anterioare ale fostului președinte, de exemplu. Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu 75 de acte normative, aprobate de majoritatea parlamentară PSD. 52 dintre sesizări au fost admise.

De asemenea, Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneția în privința modificărilor aduse Legilor justiției și Codurilor penale.

În fine, Președintele a convocat, potrivit atribuțiilor constituționale, Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei și grațierii, a modificărilor aduse prin ordonanțe legislației din justiție și a legilor penale și introducerea posibilității sesizării CCR și de alte instituții decât Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările Președintelui și, ca un prim efect, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii.