Olandezul Frans Timmermans a rămas singurul candidat al Partidului Socialist European în vederea succesiunii lui Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei Europene (CE), după retragerea slovacului Maros Sefcovic.
”Începând de astăzi, PSE are un singur candidat comun puternic – Frans Timmermans. El reprezintă o schimbare de direcţie pentru Europa şi va pune justiţia socială, egalitatea şi (dezvoltarea) durabilă în centrul programului nostru electoral”, a anunţat preşedintele Partidului Socialist European (PSE) Serghei Stanişev, citat într-un comunicat al formaţiunii.
Maros Sefcovic şi-a anunţat personal retragerea din cursă, luni. El a fost primul candidat oficial la învestirea S&D (Socialişti şi Democraţi), al doilea cel mai important grup politic în Parlamentul European (PE), după Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta). Socialiştii europeni se întrunesc în Congres, în perioada 7-8 decembrie, la Lisabona.
”În calitate de diplomat de profesie şi sportiv cu sufletul, înţeleg puterea SPIRITULUI DE ECHIPĂ”, a scris pe Twitter slovacul, în vârstă de 52 de ani, însărcinat în prezent cu dosarele Energiei în cadrul Executivului european.
În acest mesaj, el şi-a exprimat susţinerea faţă de Frans Timmermans, colegul său în cadrul Comisiei prezidate de Jean-Claude Juncker.
Sefcovic explică, într-o scrisoare adresată preşedintelui PSE, pe care a făcut-o publică el însuşi, că a luat această decizie după două dezbateri cu Timmermans.
”Mă asociez necesităţii de a continua într-un spirit de unitate, de creare a unui front comun şi de concentrare a energiei noastre asupra pregătirii unei agende politice puternice”, a scris el.
Fiecare familie politică europeană urmează să-şi desemneze canddiatul în vederea preluării şefiei Comisiei, în urma alegerilor europene, prevăzute în mai 2019.
PPE, cea mai importantă formaţiune în hemiciclul european, va alege între germanul Manfred Weber şi finlandezul Alexander Stubb, în Congresul său, joi, la Helsinki.
Parlamentul European (PE) cere Consiliului European, alcătuit din şefii de stat şi de guverne ai ţărilor membre UE, să susţină nominalizarea la preşedinţia Comisiei a capului de listă – sau „Spitzenkandidat”, potrivit termenului german, utilizat adesea – al partidului care va obţine cel mai mare număr de mandate în alegerile europene.
Însă Consiliul refuză să se angajeze să respecte această procedură, care a fost folosită la alegerea lui Juncker, în 2014.
Legislaţia europeană stipulează doar că Consiliul este necesar să-şi facă alegerea ţinând cont de rezultatul alegerilor, care au loc în perioada 23-26 mai 2019.
Candidatul desemnat de Consiliu este necesar să obţină, apoi, o majoritate a sufragiilor în Parlamentul European.