Actualitate

Un lider PNL vrea să-i dea lovitura de graţie lui Mugur Isărescu

Mugur Isărescu este guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) din 1990 până în prezent, cu o pauză de un an (1999-2000), când a fost prim-ministru. Ales în 2014 pentru al cincilea mandat în fruntea BNR, Isărescu ar putea fi obligat să se retragă în 2019, indiferent de voinţa sa.andreea_paul_83755100
 
Deputatul Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PNL, a depus un proiect de lege care prevede limitarea la două mandate a membrilor Consiliului de Administraţie al BNR. Proiectul prevede şi alte măsuri de asigurare a independeţei BNR, în conformitate cu prevederile europene. În prezent, proictul se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pentru votul final, după ce Comisia juridică a avizat favorabil proiectul de lege, dar Comisia de buget-finanțe a dat aviz negativ.
Expunere de motive:
 
„În scopul aderării la zona monetară europeană, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, România trebuie să respecte și criteriul juridic, care prevede asigurarea independenței băncii centrale şi un înalt grad de profesionalism al Consiliului de administraţie. În prezent, România nu respectă acest criteriu. Legea de funcționare a BNR nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene și cu regulile Băncii Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergență din anii 2012 și 2014 dedicate României. Raportul asupra Convergenței din anul 2014 precizează în mod clar la pagina 131: „În ceea ce privește independența băncii centrale, au fost identificate o serie de incompatibilități și imperfecțiuni”.
 
De asemenea, Comisia Europeană atrage atenția că art.33 din Legea BNR 312/2004 nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul Uniunii Europene întrucât permite participarea, chiar fără drept de vot, a ministrului de Finanțe și a unui secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice în cadrul ședințelor care stabilesc politica monetară a BNR și, prin urmare, au posibilitatea de a influența deciziile BNR.
Comisia Europeană solicită de doi ani de zile modificarea art. 3 din Legea BNR 312/2004, astfel încât să fie inclusă expres mențiunea că „Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR” (Raportul de Convergență al Comisiei Europene 2014, pagina 131).
 
Legea 312/2004, în forma actuală, lasă loc politizării BNR, dar şi numirii în Consiliul de administraţie a unor persoane care nu au experienţa specifică cerută de acţiunile unei bănci centrale. Mai mult, prin politizarea CA al BNR, există riscul unor derapaje în politica băncii centrale, după necesitățile Guvernului, ceea ce pune în mare pericol stabilitatea preţurilor şi mediul macroeconomic în ansamblu.
O instituție care se ocupă de politica monetară a țării trebuie să aibă la conducere un corp de experți în domeniu, cu o formare profesională de durată în domeniul științelor economice și cu o experiență deosebită în domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare. Același principiu al experienței profesionale corespunzătoare și a lipsei de apartenență politică stă la baza consiliului aflat la conducerea Autorității de Supravegherea Financiară, conform Legii nr. 113/2013 pentru aprobarea O.U.G. 93/2012, la art. 9.
 
De asemenea, membrii Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene trebuie să fie persoane cu autoritate și experiență profesională în probleme monetare și bancare (Protocol on the Statute of the European System of Central Banks and of The European Central Bank, Art. 11.2). Mai mult, la nivelul Băncii Central Europene mandatul membrilor Comitetului Executiv nu poate depăşi 8 ani. Este şi motivul pentru care prezenta propunere legislativă limitează la două numărul mandatelor în Consiliul de administraţie al BNR, cu scopul de a creşte eficienţa băncii centrale şi a reînnoi viziunea acesteia asupra politicii monetare.
O mai mare independență acordată băncilor centrale înseamnă o creștere proporțională în transparență și în responsabilitate față de publicul larg.
 
Transparența permite piețelor financiare să înțeleagă cum va reacționa Banca Centrală într-o anumită situație și astfel investitorii își vor putea forma așteptări rezonabile cu privire la viitorul politicii monetare. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru eficiența politicii monetare și pentru creșterea economică, într-o economie de piață.
Având în vedere că România are ca țintă anul 2019 pentru aderarea la zona euro, iar timpul necesar pentru efectuarea procedurilor juridice, a recunoașterii din partea experților UE și cea a eventualelor corecții necesare este îndelungat, se impune de urgență alinierea legii BNR la cerințele Comisiei Europene.”
blank