Economic, Stiri

Udrea bagă băncile în scandal

w (2)

Băsescu şi Udrea au devenit clienţi periculoşi pentru băncile din România. Cel puţin două instituţii bancare au suferit puternice daune de imagine în urma scandalurilor în care au fost târâte de clienţii Băsescu şi Udrea. Mai mult, Traian Băsescu a ţintit cu remarci negative şi Banca Naţională a României încercând să o amestece în jocuri politice sau în combinaţii neclare. Până şi şefa misiunii FMI a fost bălăcărită de Băsescu, care a acuzat-o de incompetenţă.

Ca atare, Băsescu şi Udrea devin pentru mediul bancar persoane de evitat. Cercul apropiat de prieteni sau rude se învârte cu folos personal în jurul insituţiilor de credit. Bebe Ionescu, cuscrul prezidenţial, a fost nu numai impus în Consiliile de Administraţie ale Eximbank şi BCR, dar şi un personaj cu mare trecere în “ungerea” unor credite care sunt acum în fază de judecată în dosarul bancherilor. Două bănci importante au fost investigate de Comisii parlamentare de anchetă plecând de la acţiuni insituţionale sau personale ale Elenei Udrea şi familiei Băsescu.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a fost târât în scandalul Nana, iar preşedintele BRD-Societe Generale a fost obligat să dea explicaţii în faţa Parlamentului. Patrick Gelin a fost retras înainte de încheierea mandatului de Societe Generale, iar Radu Gheţea se află şi el spre o decizie similară. Iată cât de “benefic” este acest cuplu politic pentru imaginea unor bănci. Cu această “experienţă” bancherii se roagă la Dumnezeu să fie ocoliţi de clienţii care aduc scandal şi necazuri.

Creditul acordat de CEC Bank familiei Băsescu a creat probleme de imagine băncii de stat a cărei activitate a ajuns subiect de anchetă în cadrul unei comisii senatoriale. Ministerul Finanţelor, acţionarul majoritar al băncii, şi Banca Naţională a României au declanşat şi ele acţiuni de control la CEC. Scandalul a izbucnit atunci când Daniel Chiţoiu, ministru de Finanţe şi vicepremier în acel moment, a declarat că a fost sunat de preşedintele Băsescu pentru a nu îl schimba din funcţie pe Radu Gheţea. Telefonul preşedintelui a fost făcut la câteva săptămâni după ce Ioana Băsescu a contractat un credit de 4,6 milioane de lei pentru achiziţionarea unui teren agricol. Plafonul standard maxim al creditului pentru achiziţionarea de terenuri, în cazul CEC Bank, este de 2,8 milioane de lei, dar fiica cea mare a preşedintelui a beneficiat de o derogare. Terenul achiziţionat a fost evaluat la 7,2 milioane de lei, cu 25% mai mult faţă de preţul de achiziţie, astfel încât banca a considerat că reprezintă o garanţie suficientă şi nu a mai cerut alte garanţii suplimentare. La un astfel de credit, notarul Ioana Băsescu trebuie să achite în fiecare lună o rată de aproape 6.000 de euro timp de 30 de ani.

Situaţia s-a complicat când Corpul de Control al Guvernului a descoperit că 80% dintre retrocedările din comuna Nana au fost ilegale. Proprietarii în drept ai acestor terenuri pot cere în instanţă restituirea, ceea ce pune sub semnul întrebării existenţa în forma actuală a Fermei preşedintelui şi bonitatea creditului acordat de CEC. Comisia Nana a descoperit că firma de la care Ioana Băsescu a achiziţionat terenurile era inactivă fiscal, ceea ce ar putea duce chiar la anularea tranzacţiei.

În acest context, familia Băsescu ar putea fi nevoită să vină cu garanţii suplimentare. Şeful CEC, Radu Graţian Gheţea, a evitat să dea detalii despre creditul familiei Băsescu, însă a afirmat că aceasta este procedura atunci când vine vorba despre probleme cu un credit. “Există situaţii când o bancă poate cere garanţii suplimentare sau să condiţioneze derularea în continuare a creditului de aceste garanţii”, a spus Gheţea. Tot acest scandal a zgâlţâit zdravăn scaunul lui Gheţea la CEC, preşedintele băncii fiind pe punctul de a fi înlocuit. Propunerea pentru numirea lui Enache Jiru la conducerea CEC a fost înaintată de ministrul Finanţelor în urmă cu o lună şi aşteaptă avizul directorului general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Guvernatorul BNR a declarat că procesul presupune modificarea întregii structuri de conducere a băncii, structură care încă nu a fost definitivată.

Legături periculoase
Colaborarea dintre Elena Udrea şi BRD este una foarte veche. În 2007 Udrea a contractat un credit de la BRD în valoare de peste 3,3 milioane de euro pentru a începe o afacere în domeniul imobiliar. Deoarece criza financiară i-a dat planurile peste cap, Udrea nu a reuşit să achite creditul până la termenul scadent din 2009 şi a obţinut rescadenţări. În acelaşi an, Udrea a devenit ministru al Turismului şi a extins colaborarea cu BRD, ajungând să facă reclamă gratuit băncii.

Imediat după ce a fost numită în funcţie, Udrea a demarat proiectul de promovare turistică a României prin conceptul “Romania – Land of choice”, care a presupus realizarea unor spoturi ce urmau a fi difuzate pe Eurosport şi CNN, pentru 1,3 milioane de euro bani publici. BRD şi-a luat angajamentul să realizeze gratis aceste spoturi publicitare, iar în baza parteneriatului pe care îl avea cu Elena Udrea, la finalul spoturilor difuzate pe Eurosport şi CNN, urma să fie afişată, circa 5 secunde, sigla băncii. Astfel, BRD îşi asigurase reclamă gratuită pentru care statul român plătea 1,3 milioane de euro. După scandalul apărut în presă, banca şi-a retras sigla din spoturi, iar parteneriatul încheiat cu ministerul Elenei Udrea a devenit temă pentru Comisia parlamentară Udrea. Blonda a reuşit să implice numele BRD într-un scandal politic, din care imaginea băncii a ieşit cam şifonată.

Patrick Gelin, preşedinte-director general al BRD din 2009, a fost audiat de Comisia parlamentară. Acelaşi director al BRD a fost audiat de DIICOT în dosarul bancherilor, cercetându-se implicarea acestuia în acordarea de credite păguboase. Gelin a petrecut aproximativ şase ore în biroul procurorilor, însă la ieşire a refuzat să facă declaraţii. Acesta a demisionat brusc din funcţia de conducere în 2010, după auditul realizat la filialele bancare din Bucureşti.

În urma colaborării cu BRD, Udrea a reuşit să îşi rescadenţeze creditul de 3 milioane de euro. A făcut furori declarând că nu poate dormi din cauza datoriilor la bancă. În cele din urmă a găsit o persoană binevoitoare care a preluat terenul cumpărat cu banii luaţi de la BRD. În iulie 2011, Udrea a scris pe blog că a reuşit să vândă terenul şi să-şi achite creditul care îi provoca insomnii. Alexandru Faur, cel care a salvat-o pe Elena Udrea de creditul în valoare de 3,3 milioane de euro, a dispărut din peisajul românesc, fiind de negăsit.

10 milioane de lei garantate cu un contract
Un alt scandal în care a fost implicat numele BRD este “Gala Bute”. În acest caz, Rudel Obreja, preşedintele Federaţiei Române de Box şi unicul acţionar al firmei Europlus Computers, care s-a ocupat de organizarea galei de box, a obţinut de la BRD un credit în valoare de 10,1 milioane de lei fără nici o garanţie imobiliară, doar în baza contractului de sponsorizare în valoare de 2,2 milioane de euro pe care îl avea cu ministerul Elenei Udrea. În urma raportului DLAF despre sifonarea banilor europeni, Udrea i-a plătit lui Obreja doar 8 milioane de lei, motivând vă acesta nu a realizat toate activităţile prevăzute în contract. Dosarul “Gala Bute” este acum pe masa DNA, urmând ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. Pentru a-şi achita datoria la BRD, în contul lui Obreja de la Raiffeisen Bank, firma Termogaz Company Haţeg, deţinută de familia Gărdean, unul dintre marii sponsori ai PD-L şi beneficiarul a sute de milioane de euro de la ministerul condus de Elena Udrea, a depus două milioane de lei.

blank