Presedinte ales, guvern propriu si limba maghiara ca limba oficiala – sunt doar cateva dintre prevederile proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc prezentat joi de liderii UDMR.
Potrivit acestora, judetele Covasna, Mures si Harghita vor face parte din regiunea autonoma situata in inima Romaniei. Reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii sustin ca ideea unui Tinut Secuiesc este „o agresiune asupra principiilor statului de drept”.
Proiectul infiintarii Tinutului Secuiesc a fost prezentat tocmai de un membru al Guvernului Romaniei. Vicepremier si ministru al Culturii, Kelemen Hunor vrea ca judetele Covasna, Harghita si Mures, unde etnicii maghiari sunt majoritari, sa devina regiune autonoma, in interiorul granitelor Romaniei.
Art.1 Tinutul Secuiesc sa se constituie ca o regiune autonoma avand personalitate juridica in cadrul statului unitar si indivizibil Romania si va cuprinde judetele Covasna, Harghita si Mures.
Maghiarii vor sa foloseasca in cele trei judete din Ardeal steaguri si steme proprii, iar limba maghiara sa devina limba oficiala, alaturi de cea romana.
Art.87 Limba maghiara, alaturi de limba romana, este considerata limba oficiala in regiune.
Asa ca toate documentele, de la diplome, la certificare de nastere sau de casatorie, vor fi tiparite atat in romana, cat si in maghiara. Mai mult, daca Guvernul si Parlamentul de la Bucuresti fac legi pentru zona care se doreste a deveni autonoma, acestea vor trebui traduse in limba maghiara.
Art.54. Legile, decretele si hotararile de guvern care intereseaza regiunea sunt publicate in limba maghiara in buletinul oficial al regiunii.
Proiectul celor de la UDMR mai prevede ca locuitorii din cele trei judete au prioritate la angajare in viitorul Tinut Secuiesc. Iar Banca Nationala a Romaniei va trebui sa isi deschida acolo o agentie.
Art. 8 Cetatenii rezidenti in Tinutul Secuiesc au prioritate la angajare pe teritoriul celor trei judete.
Cand vine vorba despre bani, insa, cei care vor autonomie asteapta in continuare fonduri de la Bucuresti. Potrivit proiectului, Tinutul Secuiesc va avea propriul parlament, numit consiliu regional si un guvern local, sub titulatura de executiv regional. De asemenea, va fi ales un presedinte al regiunii autonome, care va merge la Palatul Victoria de fiecare data cand Guvernul de la Bucuresti ia decizii cu privire la Tinutul Secuiesc.
Ideea infiintari unei regiuni autonome in inima tarii a fost aspru criticata de Consiliul Superior al Magistraturii, care sustine ca proiectul este neconstitutional. Impotriva s-a pronuntat si premierul Victor Ponta, partener la guvernare al celor de la UDMR. Nu in ultimul rand, si opozitia a anuntat ca va vota impotriva infiintarii Tinutului Secuiesc.
Proiectul Uniunii privind autonomia Tinutului Secuiesc, prezentat de Kelemen Hunor
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, proiectul Uniunii privind autonomia Tinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea sa fie condusa de un Consiliu regional si unul executiv, cu presedinte.
Presedintele ar urma sa participe la sedintele Guvernului Romaniei la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor, regiunea formata din judetele Harghita, Covasna si Mures ar trebui sa se constituie „ca o regiune autonoma avand personalitate juridica in cadrul statului unitar si indivizibil Romania, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constitutie si prezentului statut”.
„In cadrul Regiunii egalitatea in fata legii a tuturor cetatenilor, indiferent de apartenenta lor lingvistica sau etnica, precum si respectarea particularitatilor etnice si culturale este garantata. (…) Fara a prejudicia dispozitiile privind drapelul Romaniei si stema tarii, regiunea, precum si judetele componente au steagurile si stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judetene”, se arata in document.
In proiect se mentioneaza ca avizul judetului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicatiilor si a transportului prin liniile care traverseaza teritoriul judetului respectiv”, fiind obligatoriu si pentru „lucrarile de amenajare a apelor curgatoare și necurgatoare”.
„Organele regiunii sunt: consiliul regional si executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri alesi prin vot universal si direct pe teritoriul Tinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfasura separat pentru reprezentanții fiecarei comunitati nationale, componenta consiliului trebuind sa corespunda proporției acestora pe baza ultimului recensamant. Consiliul regional exercita competentele normative atribuite regiunii, precum si alte atributii care ii sunt conferite prin Constitutie, prezentul statut si lege”, se mai arata in proiect.
Documentul subliniaza ca activitatea Consiliului regional se desfasoara in doua sesiuni, el avand sediul in municipiul Odorheiu Secuiesc, si ca noul consiliu se reuneste in 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea presedintelui in exercitiu al regiunii.
„Consiliul regional isi alege presedintele și cei trei vicepresedinti. Cel putin unul dintre vicepresedintii alesi trebuie sa apartina altei comunitati decat cea a presedintelui. In cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, in locul presedintelui sau al vicepresedintilor se organizeaza alegeri pentru perioada ramasa”, se arata in proiectul UDMR.
Documentul prezentat de Kelemen Hunor mentioneaza ca Executivul regional isi are sediul in municipiul Sfantu Gheorghe si este compus din presedintele regiunii, care prezideaza Executivul, si dintr-un numar de vicepresedinti conform deciziei Consiliului regional.
„Presedintele, vicepresedintii sunt alesi de Consiliul regional dintre membrii sai, cu un scrutin secret si majoritate absoluta. Compunerea Executivului regional trebuie sa fie conforma cu proportia comunitatilor nationale reprezentate in Consiliul regional. Presedintele alege unul dintre vicepresedinti care il inlocuieste in caz de urgenta sau de impiedicare de exercitare a atributiilor sale. Presedintele regiunii este președintele Executivului regional si reprezinta regiunea. El participa la sedintele Guvernului Romaniei la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de nivel regional din Tinutul Secuiesc”, se precizeaza in proiect.
De asemenea, proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede ca Executivul regional trebuie sa fie consultat „despre instituirea si reglementarea serviciilor nationale de comunicatii si transport in care este interesat direct”.
In proiectul UDMR, consiliile judetene nu se desfiinteaza si se arata ca autoritatea administratiei publice locale constituita la nivel judetean este Consiliul Judetean, „compus din consilierii judeteni alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat in conditiile legii, precum si din presedintele Consiliului Judetean ales prin vot direct”.
„Atributiile Consiliului Judetean sunt cele prevazute in art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum si cele prevazute in prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constitutionale si a principiilor de baza ale sistemului juridic din Romania, Consiliul Judetean poate adopta cu majoritatea membrilor sai decizii in legatura cu forma si structura de administrare a judetului, raporturile dintre organele judetene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate si incompatibilitate in domeniile sus mentionate, dreptul de initiativa a populatiei la organizarea de referendum judetean”, se mai arata in proiect.
Totodata, proiectul mentioneaza ca in functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean este ales cate un reprezentant al comunitatilor romana si maghiara si ca presedintele Consiliului Judetean reprezinta judetul. Prin prezentarea oficiala, proiectul este lansat in dezbatere publica.
Proiect UDMR: Autostrazi si cai ferate de interes regional, in domeniul public al Tinutului Secuiesc
Proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc, prezentat oficial joi, prevede ca drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Tinutului Secuiesc, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.
Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc, prezentat de presedintele Uniunii, Kelemen Hunor, intr-o conferinta de presa susținuta joi la Cluj-Napoca, la capitolul privind domeniul public si patrimoniul regiunii si al judetelor se menționeaza ca padurile proprietate de stat din regiune, minele, cu exceptia celor de interes national, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.
„Drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Padurile proprietate de stat din regiune, minele, cu exceptia celor de interes national, carierele de piatra si exploatatii de turba, de apa minerala a caror folosinta este retrasa proprietarului de fond, edificiile destinate functionarii unor servicii publice regionale, precum si mobilierul si alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se arata in proiect.
De asemenea, imobilele din proprietatea statului situate in regiune sunt transferate in patrimoniul regiunii, iar judetele, conform noilor reglementari, „pe teritoriul lor, intra in posesia bunurilor si drepturilor de natura imobiliara ale statului cu exceptia celor de interes militar si a serviciilor de interes national sau de interes regional”.
Proiectul UDMR: 50% din profitul Loteriei realizat in Tinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii
Proiectul UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc, prezentat, joi, de presedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prevede la capitolul Finante ca jumatate din profitul net al Loteriei Romane realizat pe teritoriul regiunii sa se constituie ca venit al bugetului regiunii.
Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc, prezentat, joi, de presedintele Uniunii, Kelemen Hunor, la bugetul regiunii se constituie venit si 60 la suta din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune. „Se fac venit al bugetului regiunii urmatoarele: 50 la suta din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal colectat in urma transferului proprietatilor de pe raza regiunii, 20 la suta din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din regiune, dupa efectuarea restituirilor catre acestea, 12 la suta din impozitul pe venit incasat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la suta din profitul net realizat de Loteria Romana pe teritoriul regiunii si 60 la suta din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune”, se arata in documentul citat.
De asemenea, in vederea finantarii noilor atributii prevazute de statutul autonom al Tinutului Secuiesc, veniturile bugetelor judetelor din cadrul regiunii se suplimenteaza cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat. „Se suplimenteaza cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat 50 la suta din veniturile din concesiuni si inchirieri aferente obiectivelor concesionate sau inchiriate in raza judetului, 50 la suta din acciza aplicata pe produsele energetice si tutun produse/vandute in judet, 50 la suta din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din judet, dupa efectuarea restituirilor catre acestea, 50 la suta din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati, 50 la suta veniturile din taxe administrative, 90 la suta din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu exceptia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor institutii publice”, se mentioneaza in proiect.
Documentul mentioneaza, legat de colectarea impozitelor si taxelor care se genereaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, ca acestea se realizeaza de catre „Directia Generala Regionala a Finantelor publice Miercurea Ciuc”, prin structurile subordonate acesteia.
„Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Miercurea Ciuc se infiinteaza prin reorganizarea Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Brasov. In aria de competenta regionala a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Miercurea Ciuc intra judetele Covasna, Harghita si Mures, iar in cea a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Brasov raman judetele Alba, Brasov si Sibiu”, se subliniaza in proiectul UDMR.