Acordul privind criza refugiaților, între UE și Turcia, a fost deja oarecum convenit. În p principiu. Acum zece zile. Numai că termenii înțelegerii stârnesc rezerve puternice, în special din partea Ciprului, relatează France Presse.
Potrivit cancelarului german Angela Merkel, care a jucat un rol major în discuțiile cu Turcia, finalizarea unui acord ar oferi ‘o primă șansă’ de a găsi o soluție colectivă la criza imigranților. Însă acest lucru nu înseamnă că Ankara va primi un cec în alb, a dat ea asigurări.
Uniunea Europeană încearcă de mai multe luni să obțină colaborarea Turciei pentru a opri fluxul de imigranți. Acum a fost surprinsă de amploarea noii „propuneri a Turciei” făcută la summitul de la 7 martie: Ankara s-a declarat dispusă să preia toții noii imigranți care ajung în insulele grecești de pe coastele sale, inclusiv solicitanții de azil.
O idee care atrage o Uniune Europeană copleșită de cei peste 1,2 milioane de solicitanți de azil ajunși pe teritoriul său în 2015, însă termenii înțelegerii ridică numeroase probleme.
„Lista problemelor de rezolvat înainte de a putea încheia un acord este lungă”, a recunoscut Donald Tusk în scrisoarea de invitație la summit adresată celor 28 de lideri europeni, fixând ca „prioritate absolută obținerea garanției că deciziile respectă dreptul european și internațional”.
Conform prevederilor proiectului de acord, statele membre se vor angaja, pentru fiecare sirian expulzat, să ‘reinstaleze’ în UE un alt sirian direct din Turcia.
În contrapartidă la eforturile sale, Turcia ar urma să obțină accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetățenii săi, precum și relansarea negocierilor de aderare, blocate, printre altele, de disputa istorică cu Cipru.
„Aderarea Turciei la Uniunea Europeană nu este în niciun caz pe ordinea de azi”, a afirmat miercuri Angela Merkel, subliniind că Europa trebuie să rămână fermă în fața Ankarei în privința valorilor sale democratice, în contextul în care puterea islamo-conservatoare turcă este acuzată de derivă autoritară.
Tot miercuri, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut ridicarea imunității unor parlamentari pro-kurzi. Marți, câțiva universitari au fost arestați pentru că au semnat o petiție în favoarea minorității kurde.
De altfel, unele țări, în special Austria, și-au exprimat reticențele în privința respectării de către Turcia a valorilor fundamentale, temându-se să nu fie oferite prea multe concesii regimului Erdogan.
Un alt punct de neînțelegere vizează chestiunea vizelor. Franța și-a exprimat rezerve față de procesul de eliminare a vizelor pentru cetățenii turci în spațiul Schengen, care prevede 72 de criterii precise de îndeplinit. Turcia speră să obțină această exceptare din iunie, însă președintele francez Francois Hollande a atras atenția că nu va exista ‘nicio concesie’ în privința respectării acestor criterii. Numeroși diplomați au îndoieli că Turcia va putea să respecte condițiile cerute într-un interval de timp atât de scurt.
În contextul în care zeci de mii de imigranți sub blocați în Grecia după închiderea rutei migratorii a Balcanilor, Angela Merkel a criticat de asemenea miercuri lipsa de solidaritate a anumitor țări europene.