Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, face precizări pe Facebook în timp ce se află la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM. Toader le dă o replică celor care susţin că ordonanţa care ar extinde termenul contestaţiei în anulare la deciziile luate de completurile de 5 judecători de la ÎCCJ ar trebui să aibă avizul CSM.

„…o simpla si necesara precizare:CSM emite avize consultative doar cu referire la legile justitiei !

In rest, sa ne cunoastem si sa ne respectam competentele legale si constitutionale”, scrie ministrul pe Facebook.

La sosirea la sediul CSM, procurorul general Augustin Lazăr a declarat, cu referire la ordonanţa anunţată de Tudorel Toader: „Trebuie să vedem proiectul unei astfel de ordonanțe și apoi putem discuta.”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunța în urmă cu o săptămână faptul că ministerul a pregătit o ordonanță de urgență pentru repunerea în termen a celor condamnați de complete nelegal constituite. În privința acestei OUG, Toader a subliniat că pot fi rejudecate atât condamnările, cât și achitările.

Pe 2 octombrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Citeste si...  Negocieri la sânge pentru remanierea guvernamentală PSD-ALDE

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

După dezbateri, Curtea Constituţională a României a decis că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.

„A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, se arată în decizia CCR.