Tudorel Toader, a afirmat marţi că ministerul pe care îl conduce a trimis un punct vedere pentru CCR în privinţa legii recursului compensatoriu. Punctul de vedere trimis nu a mai ajuns însă la Curtea Constituţională, după cum se poate vederea în motivarea deciziei de respingere a sesizării PNL-USR pe actul normativ.

„Cu adresa nr.2/44292 din 7 iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiției s-a exprimat în sensul că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată”, scrie Tudorel Toader pe Facebook.

Curtea Constituţională a României a fost sesizată în data de 16 mai 2017, în cadrul controlului înainte de promulgare (a priori), cu obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Potrivit dispoziţiilor legale, Curtea a transmis sesizarea Guvernului pentru a comunica punctul de vedere cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate, însă Executivul nu a trimis niciun răspuns.

Citeste si...  Kovesi, STRATEGUL Ministerului Public pe partea de integritate și de combatere a corupției: Va putea face controale în locul lui Augustin Lazăr

În 5 iulie 2017, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este constituțională în raport cu criticile formulate.

Ce s-a întâmplat cu punctul de vedere despre care vorbeşte Tudorel Toader? Perioada în care Ministerul Justiţiei a redactat punctul de vedere cu privire la recursul compensatoriu s-a suprapus cu perioada în care premierul Sorin Grindeanu pierduse susţinerea partidului. Miniştrii, inclusiv Toader, şi-au dat demisia şi asigurau interimar continuitatea la ministere. Potrivit unor surse politice, punctul de vedere al Miniserului Justiţiei a fost trimis la Guvern, însă în haosul instalat la Palatul Victoria în acele zile nimeni nu a mai avut grijă ca documentul să ajungă la Curtea Constituţională.